STUDIUL OBSTETRICAL AL

BAZINULUI

 Natera nseamn totalitatea fenomenelor complexe

care n final duc la expulzia ftului i a anexelor sale.
Cu toate progresele realizate, mecanismul declansrii
naterii rmne cu multe necunoscute. Ceea ce este
bine cunoscut, ns, este mecanismul de desfurare
al acestor fenomene, care, trebuie foarte bine studiat
pentru a-i supraveghea evoluia i a-i descoperi la
timp anomaliile. ntreg acest mecanism este
dependent de contractilitatea uterin.

 Pentru natere contraciile mbrac caractere

deosebite, avnd ca efect, pe de o parte mpingerea
ftului din uter, iar pe de alt parte deschiderea i
dilatarea colului. Aceste 2 fenomene asigurate de
fora motrice dezvoltat de miometru, n contracie,
se pot efectua simultan sau una precede pe cealalt.
Colul se deschide nainte de angajare la multipare, pe
cnd la primipare deschiderea se face concomitent
cu angajarea.

 In momentul nasterii fatul strabate filiera

pelvi-genitala reprezentata de ansamblul
elementelor materne: bazin osos si bazin
moale.
In mecanismul general al nasterii intervin:
- un mobil: fatul
- o forta motrice: contractia uterina
- trei obstacole succesive de invins: colul,
bazinul-excavatia si perineul.

Mecanismul nasterii nu poate fi

posibil dect dac:
mobilul fetal este normal n form i volum
(dac se adaptez la canalul osos pelvian,
adic dac se prezint longitudinal prin una
din extremitile sale, craniu sau pelvis),
contracia uterin este eficient,
colul este dilatabil,
canalul pelvian este de form i dimensiuni
normale.

 Traversarea bazinului de catre fat constituie o

data esentiala a problemei obstetricale. Este
necesar ca bazinul sa aiba o conformatie si
dimensiuni normale si ca fatul sa se adapteze
formei si dimensiunilor bazinului.

Bazinul osos
este format prin unirea celor doua oase coxale
(ilion, ischion si pubis) cu osul sacru si coccisul.
Solidarizarea acestor formatiuni osoase se
face prin articulatiile sacro-iliace, simfiza
pubiana si ligamentele sacro-sciatice (sacrospinos si sacro-tuberal).
este format din bazinul mare si bazinul mic.

Circumferina superioar

Este format de:

baza sacrului
crestele iliace
marginea anterioar a coxalului
extremitatea superioar a simfizei pubiene.

Diametrele circumferinei superioare

Diametrul biiliac superior (bispinos) unete
spinele iliace anterosuperioare i msoar 24 cm
Diametrul biiliac inferior (bispinos inferior)
unete spinele iliace anteroinferioare i msoar
20 cm
Diametrul transvers maxim (bicret) unete
puntele cele mai ndeprtate ale crestelor iliace i
msoar 28 cm
Diametrul anteroposterior unete extremitatea
superioar a simfizei pubiene i procesul spinos al
celei de a 5-a vertebre lombare, msurnd 20 cm

Suprafaa exterioar-exopelvian
Este format:
anterior - faa anterioar a simfizei pubiene
posterior -faa dorsal a sacrului, coccigelui i
marginile posterioare ale oaselor coxale
lateral - feele gluteale ale coxalelor,
acetabulele i tuberozitile ischiatice

Diametrele suprafaei exterioare

diametrul bispinos posterior- ntre cele dou
spine iliace postero-superioare
diametrul bitrohanterian, ce unete feele
laterale ale celor doua trohantere

Rombul lui Michaelis

La nivelul suprafeei exopelvine se delimiteaz
rombul lui Michaelis, delimitat de 4 repere:
pe vertical: - superior-apofiza spinoas a
vertebrei L5
- inferior vrful plicii interfesiere
pe orizontal - spinele iliace postero-superioare
dr. i stg.
Rombul astfel format are un diametru vertical de
11 cm, iar cel transversal de 10 cm.

Se gaseste pe fata posterioara a bazinului si

poate oferi informatii in cazul unor bazine viciate

 Bazinul mare este delimitat de fata interna a

aripilor osoase ilace, care formeaza fosele
iliace. Sustine organele abdominale si dirijeaza
fatul spre bazinul mic. Are o importanta mai
redusa din punct de vedere obstetrical.

 Bazinul mic se mai numeste si bazin

obstetrical. Are:
o poarta de intrare - stramtoarea superioara
o poarta de iesire - stramtoarea inferioara
intre ele existand excavatia si stramtoarea
mijlocie.

Stramtoarea superioara
este formata de:
- posterior promontoriu si marginea
anterioara a aripioarelor sacrului,
- lateral liniile arcuate si crestele pectineale
- anterior extremitatea superioara a
simfizei pubiene

Diametrele strmtorii superioare

1. Diametrul promonto-suprapubian (conjugata anatomic)
unete promontoriu cu extremitatea superioar a simfizei
pubiene i msoar 11,5 cm
2. Diametrul promonto-retropubian (conjugata vera)(diametrul
sagital util Pinard) unete promontoriu cu faa posterioar a
pubelui, msurnd 11 cm
3. Diametrul transvers maxim unete punctele cele mai
ndeprtate ale liniilor arcuate i msoar 13,5 cm. Acesta
ntretaie diametrul promonto-retropubian la unirea unei
treimi posterioare cu dou treimi anterioare

4. Diametrul transvers central sau clinic ntretaie

conjugata vera la jumtatea sa, i msoar 13 cm.
Acest diametrul mparte strmtoarea superioar ntrun arc posterior i altul anterior. Arcul anterior face
parte dintr-un cerc cu raza de 6 cm
5. Diametrele oblice se ntind de la eminena
iliopubian de o parte la articulaia sacroiliac de
partea opus. Diametrul oblic stng (cel care pleac
de la eminena iliopubian stng) este mai mare ca
diametrul oblic drept(12,5cm fa de 12cm).

 Cele mai tari diametre ale stramtorii

superioare sunt cele transversale si cele
oblice, in care sunt orientate, in timpul
coborarii, diametrele mari ale craniului fetal.

Bazinul la femeie
Vedere anterioara

Clasificarea Caldwell-Moloy
Din cauza proeminentei pe care o face
promontoriul, stramtoarea superioara are
forma unei 'inimi de carte de joc', dar aceasta
forma poate varia.
n funcie de diametrele strmtorii superioare
se descriu 4 tipuri de configuraii pelvine, cu
importan deosebit n actul travaliului:

 1. Ginecoid considerat normal

2. Antropoid
- diametrul anteroposterior al strmtorii
superioare mai mare dect cel transvers,
- configuraie ovoidal n sens sagital,
- segmentul anterior ngustat i oarecum
ascuit,
- curbura sacrat redresat.

 3. Android
- diametrul sagital posterior al strmtorii
superioare este mult mai mic dect cel sagital
anterior,
- segmentul anterior capt form
triunghiular,
- laturile segmentului posterior nu sunt
rotunjite i formeaz un unghi la jonciunea cu
laturile segmentului inferior.

 4. Platipeloid
- diametrul transvers mai mare ca cel
anteroposterior,
- unghiul subpubian foarte larg,
- curbura sacrat accentuat.

Stramtoarea inferioara
este formata de:
- posterior varful coccisului
- lateral ramurile ischiopubiene,
tuberozitatea ischionului, ligamentele
sacrotuberale si sacrospinale
- anterior marginea inferioara a simfizei
pubiene
Intre cele doua stramtori se delimiteaza
pelvisul mic.

Bazinul la femeie
Vedere posterioara

Excavaia pelvian
prezint o strmtoare mijlocie care devine
evident prin prezena formaiunilor musculoaponevrotice i ligamentare ce-l cptuesc. Ea
corespunde liniei de inserie a diafragmei
pelviene, respectiv inseriei muchilor
ridictori anali i coccigieni.
Diametrul cel mai important din punct de
vedere obstetrical este cel bispinos sau
transversal = 11cm.

Privit n ansamblu, fa de coloana vertebral, pelvisul

osos este orientat oblic spre posterior i inferior.

Rolul bazinului osos in

mecanismul nasterii
circumferinta superioar
- angajarea fatului
stramtoarea superioar
- coborarea fatului
- rotatia fatului
stramtoarea inferioar
- degajarea fatului.

BAZINUL MOALE
Reprezint totalitatea structurilor musculoaponevrotice care tapeteaz, nchid sau sunt
coninute n bazin.
n jurul pelvisului osos, prile moi extrapelviene se
dispun astfel:
anterior- regiunea pubian
posterior- regiunea sacro-coccigian
inferior- regiunea perineal
lateral- regiunea oldului, ce cuprinde regiunile
gluteal, inghino-femural i obturatorie

 Bazinul moale este continuarea bazinului osos,

formand impreuna cu el un canal osteo-fibros
in partea superioara si musculo-aponevrotic in
partea inferioara. Bazinul moale se lasa
destins in timpul nasterii permitand trecerea
fatului catre orificiul vulvar, care este partea
terminala a canalului pelvigenital.

 Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de

o serie de muschi, dintre care cei mai importanti in
timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali. Ei
formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. Se
insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si
prezinta o despicatura mediana, transversata de
uretra, vagin si portiunea terminala a intestinului
gros. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos,
constituind partea cea mai profunda a bazinului
moale, numita planseul pelvian.

 Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul

sarcinii, permit miscari ale oaselor, care duc la
marirea diferitelor diametre ale bazinului.
Prin diverse pozitii in care este pusa gravida,
se obtin mariri ale diametrelor stramtorii
superioare sau a celei inferioare.