M22.

CHIRURGIE ŞI NURSING
SPECIFIC
BOLI SPLENICE
• BOLI SPLENICE
 BOLI SPLENICE
Splina
• este un organ extrem de perfuzat;
• e un organ limfoid cu important rol în imunitate, comparabil
cu cea a ganglionilor limfatici care participă la combaterea
infecţiei prin producerea de:
- limfocite;
- anticorpi;
- fagocite.
• Spre deosebire de ganglionii limfatici ea se află în
comunicare directă cu sângele. Deci e în contact permanent
cu toate antigenele circulante - substanţe prezente în sânge
care sunt capabile să includă producerea de anticorpi în
organism indiferent de originea lor : bacterii, toxine, celule
străine;
• E implicată în declanşarea răspunsului imun al serului de
sânge de la anumiţi agenţi infecţioşi;
SPLINA
 Infarct splenic
- Necroză zonală în splină provocată de o ischemie acută.
Ischemie
• Deficit local de sânge datorat diminuării de sânge arterial în
ţesuturile afectate
• Se datorează unui obstacol în circulaţia arterială care are ca
efect un deficit de sânge şi glucoză necesare metabolismului
celular;
• În greacă ischeiu= a reţine, a subţia; haema= sânge;
• Apare în:
- arteroscleroză, hipoglicemie, malforaţii arterio-venoase,
hemoragie, anemie, tromboembolie, hipotensiune arterială.
• Poate fi de natură:
– arterială sau
– venoasă.
 Infarct splenic
Simptomatologie
Debut - brutal cu:
 durere intensă, acută în hipocondrul stâng;
• Febră 39-40 C;
• Creşterea rapidă în volum a splinei.
Evoluţia
Poate fi:
• Favorabilă în remisie clinică în 10-14 zile;
• Nefavorabilă spre complicaţii : abces splenic, abces
subfrenic, ruptură de splină
Tratamentul
• Evoluţia nefavorabilă impune splenectomia.
 Anevrismul arterei aorte
• Anevrismul = este o formaţiune vasculară cu aspect tumoral localizat pe
traiectul unui vas de sânge.
• Se prezintă ca o dilatare a vasului sangvin şi poate fi localizat oriunde în
organism;
• Cel mai des el se dezvoltă în segmentul abdominal al arterei aorte şi la
nivelul vaselor creierului.
Simptomatologie
• În majoritatea cazurilor e asimptomatic;
• Este mai rar întâlnit, ca frecvenţă situându-se după anevrismele aortei şi
iliacelor;
• E situat pe trunchiul arterial;
• Uşoară predilecţie pentru femei; 50% cauză = arteroscleroză;
Se manifestă cu:
• Dureri vagi epigastrice sau în hipocondrul stâng cu iradiere către umăr;
• Durerea e accentuată la flectarea trunchiului sau efort fizic;
• Splenomegalie;
• Tumoră pulsatilă;
 Infarct splenic
Etiopatologie
• Embolii septice în cordul stâng
• Malformaţii congenitale
• Traumatisme abdominale
• Arteroscleroză
• Sifilis
Examenul clinic
• La palpare : tumoră pulsatilă în hipocondrul stâng
Complicaţii
• Fisură cu formare de hematom care fuzează în capsula
pancreatică
• Ruptură în cavitatea peritoneală + vena splenică =anevrism
arterio-venos
Tratament
• Chirurgical: spleno-pancreatectomie stângă până deasupra
anevrismului cu ligaturarea arterei.
 Tumori splenice
• a. Benigne – hemangiom, limfangiom, lipoame,
fibroame.
• b. Maligne – sarcoame şi metastaze.
 Hemangioame = dilatarea vaselor de sânge, o pată
violacee care apare pe piele sau mucoase;
 Limfagioamele = dilataţii chistice sau cavernoase ale
vaselor limfatice din splină.
- au o evoluţie lentă şi fără complicaţii.
 Sarcomul = manifestat prin splenomegalie dureroasă,
mare, stare generală alterată.
- evoluţie rapidă spre exitus
- în caz de sarcom primar – tratament chirurgical.
 Chisturi splenice
• Chisturi neparazitare (CN)
• Pseudochisturi (PC)
• Chisturi hidatice (CH)

• Chisturi neparazitare cuprind:

- formele dermoide, epidermoide cu conţinut seros sau
sangvinolent;
• Cele cu conţinut seros - sunt degenerescenţe chistice ale splinei
- pot fi unice sau multiple.
• Cele cu conţinut sangvinolent – apar după hematoame post-
traumatice, aderă la organele din jur, se pot infecta uşor.
• Pseudochisturile pot fi:
- seroase;
- imflamatorii;
- hemoragice.
• Sunt hematoame închistate după infarct sau ruptură.
 Chisturi splenice
• Chisturi hidatice
• Conţinutul poate fi:
- clar;
- net purulent.
• - Calcificarea peretelui apare mai rar;
• - Punga chistică e bine delimitată, aderentă şi
realizează presiuni pe organele vecine.
• Formele întâlnite
- Forma abdominală – tumora e palpabilă şi urmeză
mişcările respiratorii
- Forma toracică – e întâlnită mai rar – dispnee de efort,
durere la baza hemitoracelui stâng;
- Forma abdomino- toracică – cea mai rară.