Sunteți pe pagina 1din 6

Anatomia aparatului genital feminin

Aparatul genital feminin este structurat pentru exercitare a 3 funtii principale : menstruatie,
copulatie, reproducere .

In componenta sa se descriu organe genitale ext (vulva+anexe)si interne(vagin uter trompe ovare)

Vulva e situata la capatul extern al vaginuui , imediat in afara himenului.

Este delimitata superior de muntele lui Venus

Inferior comisura posterioara

Lateral : labiile mari

In structura vulvei se descriu : muntele lui venus, pliurile labiale, spatiul interlabial, aparat erectil,
glande anexe.

Labiile mari rprezinta doua cute largi de grasime acoperite de tegument continand foliculii pilosi, gl
sebacee si sudoripare. Ele se unesc superior la nivelul muntelui lui Venus ( o aglomerare de tesut
adipos anterior simfizei pubiene), iar infefior la nivelul comisurii posterioare.

Fata externa este acoperita cu peri si pigmentata. Fata interna este neteda, acoperita, cu secretiile
glandelor sudoripare si sebacee.

Labiile mici

Sunt 2 pliuri cutanate, dispuse interior fata de labiile mari

Anterior se divid in 2 realizand preputulsi frenul clitorisului, iar posterior se unesc si formeaza
impreuna comisura labiilor mici

Vestibulul este delimitat anterior de clitoris, lateral de cele 2 labii si posterior de comisura
posterioara.

Se deschide uretra cu glandele parauretrale ale lui Skene, vaginul si canalele excretoare ale glandelor
lui Bartholin.

Clitorisul

Cu lungimea de 2-3cm ( omologul penisului) . Pe linia mediana, anterior se afla meatului uretral (
reprezinta organul copulator erectil al femeii)

Este sustinut de simfiza prin ligamentul suspensor al clitorisului. Pielea care acopera clitorisul
constituie o plica ce inconjoara glandul acestuia ( preputium clitori) care este fixat pe fata sa
inferioara pe linia mediana prin frenulum clitoridian.

Glandele anexe

Glandele Skene reprezinta 2 conducte glandulare juxtauretrale care se deschid in regiunea


vestibulara de o parte si de alta a meatului urinar.
Glandele Bartholin ?? se deschid

Himenul reprezinta o membrana circulara situata in interior labiilor mici dar separat de ele si care
delimiteaza intrarea in vagin.

Este o bariera elastica care inchide partial vaginul, fiind partial perforata.

Anatomic, un tesut fibros vascular acoperit pe ambele parti cu un epiteliu.

Dupa deflorarae, himenul se rupe in diferite puncte ale marginii sale, ramanand in ruma sa lobulii
himenali, iar la nastere resturile himenului se atrofiaza si mai mult si iau aspectul carunculilor
mitriformi,(?mirtiform) semn medico-legal ca femeia a nascut.

Perineul

Fascie musculo-aponevrotica de forma romboidala, ce este delimitata de urmatoarele repere osoase:


2 tuberozitati ischiatice, varful coccisului, marginea inferioara a simfizei pubiene. Linia ischiatica
imparte acest romb in 2 triunghiuri ( tr perineal anterior si post).

Perdeaua musculara este strabatuta de catre uretra, vagin si rect.

Anatomia perineului

-piele

Aponevroza superficiala

Stratul muscular superficial al perineului

Muschiul ischiocavernos

Muschiul bulbocavernos

Sfincterul uretral ; fibre din tunica musculara vaginala

Muschiul transvers superficial

Sfincterul anal extern

Aponevroza perineala profunda.

Nodulul tendinos al perineului este situat intre orificiul anal si comisura posterioara vulvara.

Musculatura perineala profunda este reprezenta de ridicatorii anali.

Insertia fasciculelor musculare incepe de la pube si fetele laterale ale ileoanelor si se termina pe
rafeul tendinos ano-coccigian alcatuind fasciculele pubo-ileo-coccigiene.

Muschii ridicatori anali delimiteaza 2 spatii :

- Ischiorectal : pe aici fuzeaza infectiile genitale


- Pararectal intre muschii ridicatori anali si rect.

Organele genitale interne


vaginul , uterul, trompele uterine si ovarele.

Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului ( micul bazin) , strabatand perineul, pana la vulva.
Vaginul- este un organ cavitar, fibromuscular care se intinde de la colul uterin la vulva pe care se
insera circular 4 funduri de sac, cel mai posterior fiind in contact cu fundul de sac Douglas.
Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm.

Canalul vaginal este turtit antero-posterior, fiind in raport astfel : - peretele anterior cu vezica
urinara si cu uretra.
Peretele posterior - cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas.
Peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschii ridicatori anali, diferite planuri ale perineului

Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la
primul contact sexual.
Superior se insera la nivelul colului uterin.

(completat)
Realizeaza asa numteiel funduri de sac. ( ant , posterior ,2 laterale).
Peretele vaginal este alcatuit din 3 tunici
a. Tunica externa formata din tes conj
b. Tunica medie musculara , formata din fibre musculare netede dispuse in 2 planuri : extern(
fibrele orientate longitudinal) si intern ( fibrele orientate circular)
c. Tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos

Vaginul mucoasa vaginala nu contine glande , secretia provenind din glandele colului , ea se
continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului.

Secretia vaginala are o reactie acida,continand acid lactic. Epiteloiul mucoasei contine glicogen ,care
sub influenta bacililor Doderlein( bacili saprofiti ai vaginului) , se transforma in acid lactic.

Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor.

Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si
externe. Prin el, spermatozoizii depusi in timpul actului sexual patrund in uter iar apoi ascensioneaza
catre trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele menstrual ; de asemenea
serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii.

Peritoneul - reprezinta o seroasa intraabdominala . Acesta se imparte in :

-peritoneul parietal ce captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale


pelviene. Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior)
si rect ( posterior)/
Peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal, este aderent la viscerul respectiv si
datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt.

Uterul

este un organ musculos, cavitar, nepereche, asezat in mijlocul bazinului mic, intre vezica si rect.

ROL; de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat, sa l protejeze, sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii
sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate.

In structura sa se disting cateva portiuni cu particularitati morfo-functionale diferite:

Fundul uterin partea craniala a uterului, mai inalta, ce prezinta dinainte-inapoi insertia celor 2 tube
uterine , ligametele utero-ovariene si ligamentele rotunde.

Corp uterin partea cea mai voluminoasa a uterului iarl a nivelul coarnelor este locul de insertie al
trompelor.

Istmul zona de cativa mm situati intre corp si col ce reprezinta o dezvoltare importanta in timpul
sarcinii cand devine segmentul inferior

Colul 1/3 inf cu o portiune vaginala si una supravaginala .

El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini
neregulate cicatriciale la multipare.

Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare : o fata anterioara ( vezicala) care e in raport
cu vezica urinara, cu fundul de sac vezico-uterin .

O fata posterioara (rectala) fiind in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto-uterin.

Are de asemenea doua margini laterale una dreapta si alta stanga la nivelul carora circula cele 2
artere uterine .

Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut snt de 6-7 centimetri lugnime, 4 cm latime si 2-2,5
cm grosime .

La multipare, 8-9 cm grosime/ 5-6 cm latime /3 cm grosime

In timpul gestatiei, uterul creste in volum, caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular
pelvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori
( fibrom, cancer) cand poate creste in volu, cranio-caudal , transversal), putand da compresiune pe
organele vecine , pe vezica , rect , ureter.

Functional, uterul sangereaza la menstruatie prin descuamarea ciclica a mucoasei ( endometru) , este
locul de cuibarire si de dezvoltare a oului, iar prin contractiile sale musculare( miometru) asigura
expulzia fatului si a anexelor la nastere.
Colul prin secretia sa predominant filanta in perioada de ovulatie , favorizeaza ascensiunea
spermatozozilor, iar in timpul sarcinii secretia sa vascoasa realizeaza un adevarat dop protector.

Pozitiile posibile ale uterului retroflexat, retrovers, anteflexat, vertical.

TrOMPELE UTERINE- (salpingele)

Reprezinta o pereche de canale peristaltice musculo-mucoase de 10-12 cm lungime . Ele au o directie


postero-laterala de la coarnele uterine s se deschid in cavitatea peritoneala posterior si lateral fata
de ovar.

Trompa prezinta urmatoarele portiuni :

- Intrauterina (interstitiala) 2,5 cm cu diametrul de 1 mm


- Istmica 2,5 cm cu diametrul de 2,5 m
- Ampulara cu o lungime de 5 cm , diametrul de 6mm
- Infundibulara sau pavilionara care prezinta orificiul tubar abdominal.

Functii : captarea oului, transportul oului, fertilizarea.

In treima externa a trompei se produce fecundatia. Trompele sunt acoperite de peritoneu.


Deplasarea endosalpingiana a oului se realizeaza prin epiteliul prevazut cu cili

Ovarele gl pereche cu dubla funtie,

Gametogeneza- producerea celulelor germinate feminine ovulul

Hormonal determina caracteree sexuale principale si secundare ale femeii ( e+p)

Sunt situate in cavitatea pelvina de o parte si de alta a uterului.

Au forma ovoida, cu lungimea de 3-5 cm, latime 3 cm, grosime 1-2 cm, greutate de 6-8g, culoare alb-
galbui, consistenta elastica.

In general de marimea unei migdale verzi, volumul lor variaza cu varsta ( pubertate , adolescenta,
senescenta) si cu starea fiziologica ( preovulatie, ovulatie ,sarcina).

Dimensiunea ovarelor creste mult in perioada preovulatorie sin perioada sarcinii.

Sunt fixate pe organele vecine prin lig tubo-ovarian, utero-ovarian, lombo-ovarian, mezo-ovarian.

- Formatiuni vasculo-nervoase : artera ovariana, venele utero-ovariene, vasle limfatice si nervi


simpatici perivasculari, toate acoperite de peritoneu).

Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule de dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa.


Ele sunt foliculii ovarieni maturi de Graaf .

Fiecare ovar contine la nastere aprox 400.000 de foliculi, din care doar 300-400 foliculi primari (??)
vor ajunge sa fie ovulati, restul degenereaza . Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub
influenta FSH , iar ovulatia sub influenta LH, produsi de hipofiza.
Vascularizatia organelor genitale interne : ( completat din alta parte)

Uter artera uterina, ram din artera hipogastrica , merge pe partile laterale ale uterului si care se
divine in ramuri cervico-vaginale, care iriga 1/3 sup a vaginului si o alta ramura ascendenta care iriga
corpul uterin.

Artera ovariana direct din aorta abdominala

Artera tubara si artera tubo-ovariana.

S-ar putea să vă placă și