Sunteți pe pagina 1din 2

GEOMETRIE:

Rezolvarea unui triunghi (a,b,c lungimile laturilor; A,B,C, măsurile unghiurilor; aria S; înălţimea respectiv mediana din
A sunt ha, ma; R, r – razele cercurilor circumscris, respectiv înscris în triunghi, semiperimetrul p.
Cazul I Se cunosc lungimile laturilor: a=BC, b=AC, c=AB. Triunghiul există numai dacă a<b+c, b<a+c, c<a+b.
Se pot afla imediat aria, cosinusul unui unghi, lungimea unei mediane şi razele R, r cu ajutorul formulelor:
a+b+c b2 + c 2 − a 2 2(b 2 + c 2 ) − a 2 abc S
S = p( p − a )( p − b )( p − c ) , unde ... p = cos A = m a2 = R= r=
2 2bc 4 4S p
Unghiul A este ascuţit, obtuz sau drept după cum cantitatea b 2 + c 2 − a 2 este pozitivă, negativă sau nulă.
bc sin A 2S a ⋅ ha 2S
sin A = 1 − cos 2 A sau, din formula ariei S = ⇒ sin A = ; S= ⇒ ha =
2 bc 2 a
Observaţie: Verificaţi dacă triunghiul este dreptunghic (dacă pătratul laturii mai mari este egal cu suma pătratelor
laturilor mai mici). În acest caz aveţi formule mai simple: (presupunem că unghiul drept este A)
c ⋅c c ⋅c 1 cateta...opusa cateta...alaturata cateta ...opusa
S = 1 2 ha = 1 2 m a = ⋅ ip = R sin = cos = tg =
2 ip 2 ipotenuza ipotenuza cateta ...alaturata
(sinusul, cosinusul şi tangenta se referă la unghiurile ascuţite ale triunghiului dreptunghic)
Cazul II Se cunosc lungimile laturilor: b=AC, c=AB şi măsura unghiului dintre ele, A.
bc sin A
Se pot afla direct aria şi a treia latură: S = a 2 = b 2 + c 2 − 2bc cos A . Problema s-a redus la cazul I.
2
Cazul III Se cunosc lungimile laturilor: b=AC, c=AB şi măsura unghiului opus uneia dintre ele, de exemplu B.
a b c
În acest caz rezolvarea începe cu teorema sinusurilor: = = = 2 R Se observă că imediat putem afla
sin A sin B sin C
b b
R= şi sin C = . Cunoscând unghiurile B şi C putem afla A = 180o − B − C , după care, tot din rapoartele de
2 sin B c sin B
mai sus, putem afla a treia latură, a, iar de aici avem cazul I.
Cazul IV Se cunosc măsurile a două unghiuri, şi lungimea unei laturi, de exemplu a=BC. În acest caz putem afla imediat
ultimul unghi din A + B + C = 180o. Celelalte două laturi le aflăm folosind teorema sinusurilor.
Elemente de geometrie analitică : Puncte şi drepte în plan.
Un punct se scrie P ( xP , yP ) ; xP şi yP sunt abscisa respectiv ordonata punctului P. Ambele sunt coordonatele lui P.
Ecuaţia unei drepte: (d ) : ax + by + c = 0, a 2 + b 2 ≠ 0 . P ∈ d ⇔ a ⋅ xP + b ⋅ yP + c = 0 .
Dacă (d 1 ) : a 1 x + b1 y + c 1 = 0 şi (d 2 ) : a 2 x + b2 y + c 2 = 0 . Atunci: d 1 ⊥ d 2 ⇔ a 1 ⋅ a 2 + b1 ⋅ b2 = 0

a1 b1 c1 | a ⋅ xP + b ⋅ yP + c |
şi d 1 || d 2 ⇔ = ≠ . Distanţa de la P la dreapta d: d ( P , d ) = .
a 2 b2 c 2 a 2 + b2
a1 ⋅ a 2 + b1 ⋅ b2
Unghiul celor două drepte se poate afla cu formula: cos α = .
a12 + b12 ⋅ a 22 + b22
Exemplu: Dacă ecuaţia unei drepte este: (d ) : 2 x + 5 y − 11 = 0 ;
o dreaptă paralelă cu (d) are forma: (d ' ) : 2 x + 5 y + c' = 0 ,
iar una perpendiculară pe (d) are forma: (d ' ' ) : 5 x − 2 y + c' ' = 0
x y 1
Relaţia: x A yA 1 = 0 este ecuaţia dreptei determinată de punctele A şi B.
xB yB 1
Elemente de geometrie vectorială
Vectori: Pentru o mărime vectorială este nevoie de trei caracteristici: direcţie, sens şi lungime (sau modul).
Adunarea vectorilor: Regula triunghiului: AB + BC = AC ; Regula poligonului: A1 A2 + A2 A3 + ... + An −1 An = A1 An
Regula paralelogramului: AB + AC = AD , unde .. ABDC − paralelogram . Scăderea vectorilor: AB − AC = CB

AD = 2 AM ⇒
⇒ AB + AC = 2 AM
(M mijlocul lui BC)
BM 1 k
Dacă M împarte segmentul BC în raportul k atunci, pentru orice punct A din plan: = k ⇒ AM = AB + AC
MC 1+ k 1+ k
Vectori în sistem de coordonate:
Un vector: u = a i + b j ; Lungimea: | u |= a 2 + b 2 ; Produsul scalar: u ⋅ v = a1 a 2 + b1 b2 =| u | ⋅ | v | ⋅ cos α
Dacă produsul scalar este nul atunci vectorii sunt perpendiculari: u ⊥ v ⇔ a 1 a 2 + b1 b2 = 0 Doi vectori sunt coliniari
dacă există un număr real nenul α astfel încât u = α ⋅ v . Vectorii coliniari au coeficienţii proporţionali: a1 = b1
a2 b2

Dacă punctul M (a , b) este un punct din plan atunci OM se numeşte vector de poziţie. Notăm OM = rM
Pentru M (a , b) avem rM = a ⋅ i + b ⋅ j (coordonatele vectorului de poziţie sunt coordonatele lui M).
Dacă A( x A ; y A ) şi B( x B ; y B ) atunci coordonatele vectorului AB sunt ( x B − x A ; y B − y A ) .
Mai exact: AB = ( x B − x A ) ⋅ i + ( y B − y A ) ⋅ j
TRIGONOMETRIE : Unghiurile se măsoară în grade sau radiani. 1radian are aproximativ 57°.

sin 30° = cos 60° = 1 / 2.......tg 30° = 1 / 3 p+q p−q


sin p + sin q = 2 sin cos
2 2
sin 45° = cos 45° = 2 / 2....tg 45° = 1
p−q p+q
sin p − sin q = 2 sin cos
sin 60° = cos 30° = 3 / 2....tg 60° = 3 2 2
cos 2 x + sin 2 x = 1 p+q p−q
cos p + cos q = 2 cos cos
2 2
sin(a ± b) = sina ⋅ cosb ± sinb ⋅ cosa
p+q p−q
cos(a ± b) = cosa ⋅ cosb m sina ⋅ sinb cos p − cos q = −2 sin sin
2 2
π π 2 cos x cos y = cos( x + y ) + cos( x − y )
sin( − x ) = cos x; cos( − x ) = sin x
2 2 2 sin x sin y = cos( x − y ) − cos( x + y )
sin(π − x ) = sin x; cos(π − x ) = − cos x
2 sin x cos y = sin( x + y ) + sin( x − y )
tg a ± tg b
tg(a ± b) = tgx = t ⇒ sin 2 x =
t2
; cos 2 x =
1
1 m tg a ⋅ tg b 1 + t2 1+ t2
sin 2 x = 2 sin x cos x x 2t 1− t2
tg = t ⇒ sin x = ; cos x = Cadran I sin x > 0 şi cos x > 0
cos 2 x = cos x − sin x
2 2
2 1+ t 2
1+ t2 Cadran II sin x > 0 şi cos x < 0
Cadran III sin x < 0 şi cos x < 0
cos 2 x = 1 − 2 sin 2 x = 2 cos 2 x − 1 Cadran IV sin x < 0 şi cos x > 0
x x
Dacă x şi y sunt suplementare 1 radian ≈ 57° în cadranul I
1 − cos x = 2 sin 2
2
.....1 + cos x = 2 cos 2
2
(x+y=180°) atunci: tgx = − tgy 2 radiani ≈ 115° în cadranul II
sin x = sin y cos x = − cos y 3 radiani ≈ 172° în cadranul II
4 radiani ≈ 229° în cadranul III
5 radiani ≈ 286° în cadranul IV
6 radiani ≈ 344° în cadranul IV
Ecuaţii trigonometrice fundamentale:
sin x = a ∈ [−1;1] ⇒ x ∈ {( −1) k ⋅ arcsin a + kπ / k ∈ Z }
cos x = a ∈ [−1;1] ⇒ x ∈ {± arccos a + 2kπ / k ∈ Z }
tgx = a ∈ R ⇒ x ∈ {arctga + kπ / k ∈ Z }

www.mateinfo.ro