Centrul de Excelenta – clasa a 7-a – 6.11.

2020
Notiuni si concepte matematice utilizate in fizica

I. Proiectii pe o dreapta: fie o dreapta d, un punct A si un segment AB orientat

diferit fata de dreapta d; proiectia unui punct pe o drepata se obtine ducand
perpendiculara din acel punct pe acea dreapta
A B
x B
A B
A
A

x x
A ’
A ’
B ’
A ’
B ’
A B’ ’

prA→A ’
prAB = A B’ = AB
’
prAB = A B’ < AB
’
prA , prB → A’, B’
II. Relatii metrice intr-un triunghi dreptunghic: c1, c2 = catete (laturile care formeaza unghiul
A drept)
i = ipotenuza (latura care se opune unghiului
c1 c2 drept)
h h = inaltimea dusa din varful unghiului
drept pe ipotenuza)
B D C pr c1 = BD; prc2 = DC
1. Teorema lui Pitagora: i2 = c12 ∙ c22
2. Teorema catetei: c12 = BD ∙ BC; c22 = DC ∙ BC
3. Teorema inaltimii: h2 = BD ∙ DC

III. Functii trigonometrice intr-un triunghi dreptunghic: sunt relatii intre laturi si unghiuri
C sinus α = sin α = cateta opusa/ipotenuza = c 1/i
cosinus α = cos α = cateta alaturata/ipotenuza = c 2/i
i tangenta α = tg α = cateta opusa/cateta alaturata = c 1/ c2 = sin α/cos α
c1 sin 2 α + cos2 sin α = 1
α
A c2 B
Tabel de valori:
α 00 300 450 600 900 1800
sin α 0 1/2 √2/2 √3/2 1 0
cos α 1 √3/2 √2/2 1/2 0 -1
tg α 0 √3/3 1 √3 ∞ -∞

IV. Triunghiuri asemenea: doua triunghiuri sunt asemenea daca au unghiurile r, resoectiv
congruente: <A = <B = <C. Se mai pot obtine doua triunghiuri asemenea daca se duce o
paralela la una dintre laturile triunghiului mare.Intre laturile acestor triunghiuri se poate
scrie relatia: AB/A’B’=AC/A’C’=BC/B’C’
A
A’

B C B’ C’
Problema 1
Pe un stalp, la inaltimea H = 5 m, se afla un bec in stare de functionare. La distanta d = 6 m de stalp se
afla un om cu inaltumea h = 1,8 m se afla un om. Calculati:
a) Lungimea umbrei, u
b) Lungimea umbrei, u’, daca ∆d = 1,5 m
c) Variatia lungimii umbrei, ∆u, respectiv variatia relativa a lungimii umbrei, ∆u/u
Rezolvare: a) H/h = (d+u)/u → u = 3,375 m
b) H/h = (d+∆d+u’)/u’ → u’ = 4,219 m
c) ∆u = u’ – u = 0,844 m; ∆u/u = 25%

Problema 2
Determinarea inaltimii unui munte
Materiale: o tija cu lungimea de 2 m si o sfoara cu lungime suficient de mare

h h

d u u’
Se da: h = 2 m; u = 3 m; u = 2,004 m; ∆u = 4 mm
’

H/h = (d+u)/u’
H/h = (H∙u/h+u’)/u’ → H = h∙u’/∆u = 1002 m

Problema 3
Se da tabelul de valori in care V este volumul unor bucati de plastilina, iar G este greutatea acestora.

V(cm3) 8 15 25 40 50
G(N) 0,114 0,21 0,375 0,57 0,675
ρ(kg/m3)

Se cere: a) reprezentati grafic G = f(V)

b) calculati densitatea medie a plastilinei prin doua metode; g = 10 N/kg
1) ρm = (ρ1+ ρ2+ ρ3+ ρ4+ ρ5)/5 , unde ρ = G /2V∙g; completati tabelul de valori cu valorile
obtinute
2) Daca facem ca volumul sa fie acelasi pentru doua valori extreme (la limita), posibile ale
greutatii, Gmin , respectiv Gmax, atunci putem calcula valoarea medie a densitatii ca medie
aritmetica a celor doua valori, ρ min si ρmax: ρm = (ρmin + ρmax)/2 = (Gmin+Gmax)/2V5 ∙g.
Cele doua valori Gmin , respectiv Gmax se obtin astfel:
- notati cu A,B, C, D, E punctele ce corespund fiecarei perechi de
valori (V; G)
- ati unit originea sistemului de axe, punctul 0, cu fiecare punct
obtinut pentru a trasa graficul ce corespunde fiecarui corp
- uniti acum punctele A cu B, B cu C, C cu D, D cu E
 - duceti cate o paralela care sa porneasca din originea sistemului de
axe, punctul 0, pe rand la segmentele AB, BC, CD, DE; aceste
paralele intersecteaza dreapta ce trece prin V 5 (si care este paralela
cu axa vertical); Vom obtine astfel Gmin (cea mai mica valoare),
respectiv Gmax (cea mai mare valoare)
- folositi triunghiurile asemenea care se formeaza pentru a determina
aceste valori
- calculati ρmin = Gmin /2V5 ∙g si ρmax = Gmax/2V5 ∙g, apoi ρm
SUCCES!