LECII PE CALCULATOR

MATEMATIC
Clasa a VII-a
ALGEBR
Semestrul I
Realizat de prof. TI T CUPRI AN
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
MULIMEA
NUMERELOR
RAIONALE
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
MULIMEA NUMERELOR RAIONALE
Un numar rational se poate exprima fie printr-un cat neefectuat,
m:n, fie printr-o fractie ordinara, ,
n
m
fie printr-o fractie zecimala finita sau periodica (catul efectuat al
numerelor naturale sau intregi m si n, n=0).
AMPLIFICAREA
0 ,
)
=

= a
a n
a m
n
m
a
SIMPLIFICAREA
0 ,
:
:
(
= = a
a n
a m
n
m
a
Multimea numerelor rationale
o notam cu Q.
)
`

e e = * Z n i Z m
n
m
Q
Q
+
= multimea numerelor
rationale pozitive.
Unde a = c.m.m.d.c. a lui m si n.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
.
SCRIEREA NUMERELOR RAIONALE SUB
FORMA ZECIMAL SAU FRACIONAR
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ORDINARE IN FRACTIE ZECIMALA
Se face prin efectuarea catului dintre numaratorul si numitorul fractiei:
EXEMPLE:
) 3 ( 1 , 2
15
32
); 3 ( , 3
3
11
; 4 , 1
5
7
= = =
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ZECIMALE IN FRACTIE ORDINARA:
EXEMPLE:
3
7
9
21
9
2 23
) 3 ( , 2
3 (
= =

=
5
9
10
18
8 , 1
2 (
= =
15
32
90
192
90
21 213
) 3 ( 1 , 2
6 (
= =

=
110
467
990
4203
990
42 4245
) 45 ( 2 , 4
9 (
= =

=
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
.
REPREZENTAREA PE AX A
NUMERELOR RAIONALE
Pentru a reprezenta pe o axa mai multe numere rationale, este indicat ca numerele
rationale sa fie ordonate crescator.
Pentru ordonarea acestora, aceste numere este necesar sa aiba aceeasi forma de
prezentare sub forma de fractii ordinare cu acelasi numitor.
EXEMPLU: Fie multimea A = {-1,5; 3,(3); 0; -2,2; 3,3; -2,(2); 1,5}
Transform numerele date in fractii ordinare:
2
3
5 , 1 ;
9
20
) 2 ( , 2 ;
10
33
3 , 3 ;
5
11
2 , 2 ;
3
10
) 3 ( , 3 ;
2
3
5 , 1 = = = = = =
Aducem fractiile la acelasi numitor (in cazul nostru acesta este 90):
90
135
2
3
;
90
200
9
20
;
90
297
10
33
;
90
198
5
11
;
90
300
3
10
;
90
135
2
3
= = = = = =
Acuma, dupa comparatia numerelor , le putem reprezenta pe o axa:
0 -1,5
-1,5
3,3 3,(3)
-2,2 -2,(2)
Se poate aborda si o alta strategie.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
.
OPUSUL, INVERSUL, MODULUL
UNUI NUMR RAIONAL
OPUSUL UNUI NUMAR RATIONAL
Opusul lui a este a, astfel incat a + (-a) = 0
Exemple: opusul lui 2,5 este -2,5; opusul lui -4,8 este 4,8.
INVERSUL UNUI NUMAR RATIONAL
Inversul lui a este
a
1
astfel incat
1
1
=
a
a
Exemple:
;
2
5
5
2
este lui Inversul
;
3
1
3 este lui Inversul
MODULUL UNUI NUMAR RATIONAL

<
>
=
0 ,
0 ,
a dac a
a dac a
a
EXEMPLE:
5 = 5; -2 = 2
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
.
ADUNAREA/SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Adunarea/scaderea fractiilor ordinare:
-Se afla numitorul comun al fractiilor date;
-Se amplifica corespunzator fractiile date;
-Numaratorii amplificati se aduna/scad deasupra aceleasi linii de fractie.
EXEMPLU:
12
17
12
6 8 15
2
1
3
2
4
5
) 6 ) 4 ) 3
=
+
= +
Adunarea/scaderea fractiilor zecimale finite:
-Se aseaza numerele unul dedesubtul
celuilalt, astfel incat virgulele sa fie una
dedesubtul celeilalte;
-Se face adunarea/scaderea conform
algoritmului cunoscut;
-Virgula se pune la rezulta, ,,coborand-o pe
verticala.
2,15+
49,30
51,45
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
.
PROPRIETATILE ADUNARII IN
MULTIMEA Q
Adunarea este
asociativa:
Adunarea este
comutativa:
Elementul neutru al
adunarii este 0:
Pentru orice a exista a,
opusul lui a, astfel incat:
(a + b) + c = a + (b + c)
a + b = b + a
a + 0 = 0 + a = a
a + (a) = (a) + a = 0
.
Tit Cuprian Sarichioi - 20078
INMULIREA NUMERELOR
RAIONALE
Prin inmultirea a doua numere rationale reprezentate prin fractii
ordinare se obtine o fractie ordinara unde numaratorul este produsul
numaratorilor si numitorul este produsul numitorilor.
45
14
9 5
7 2
9
7
5
2
=

=
I nmultirea semnelor:
factor factor produs
+ + +
+ - -
- + -
- - +
Este comutativa
Este asociativa
Elementul neutru
este 1
Este distributiva
fata de
adunare/scadere
a b = b a
a (b c) = (a b) c
a 1 = 1 a = a
a (b+c)=a b+a c
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
IMPRIREA NUMERELOR RAIONALE
Pentru a imparti doua fractii ordinare, se inmulteste prima fractie cu a
doua fractie inversata.
3
8
171
456
9
38
19
12
38
9
:
19
12
57 (
= = =
Impartirea semnelor este la fel ca la inmultirea semnelor.
TEOREMA IMPARTIRII CU REST:
d = i c + r
Unde:
d = deimpartitul
i = impartitorul
c = catul
r = restul
r < i
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
PUTEREA UNUI NUMR RAIONAL
Daca
b
a
este un numar rational, atunci
m
m
m
b
a
b
a
=
|
.
|

\
|
Atunci cand exponentul este un numar negativ, avem:
m
m
m m
a
b
a
b
b
a
=
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|

Reguli de calcul cu puteri:
a
m
a
n
=a
m+n

a
m
:a
n
=a
m-n

(a
m
)
n
=a
mn

(ab)
m
=a
m
b
m

12 7 5
3
2
3
2
3
2
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|

8 7 15
3
2
3
2
:
3
2
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|

42
7
6
3
2
3
2
|
.
|

\
|
=
(
(

|
.
|

\
|

8 8
8
3
2
5
4
3
2
5
4
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
=
(

|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|

(a)
n
=

impar este daca a

par este n daca a
n
n
,
,
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
ORDINEA EFECTURII OPERAIILOR
I FOLOSIREA PARANTEZELOR
Intr-un exercitiu de calcul ce contine mai multe operatii cu numere
rationale se efectueaza mai intai ridicarile la putere, apoi inmultirile
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si
scaderile in ordinea in care sunt scrise.
In exercitiile de calcul care contin paranteze se efectueaza mai
intai calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din
parantezele mari (drepte) si apoi cele din acolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar rational sau o
suma de numere rationale se afla simbolul ,,, atunci se poate
elimina acesta si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semn
schimbat.
( ) 9 4 10 12 9 4 10 12 + + = +
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
ECUAII DE FORMA ax + b = 0
Propozitia cu o variabila de forma
ax + b = 0 se numeste ecuatie cu o
necunoscuta, unde a si b sunt
numere rationale.
Intr-o ecuatie avem
,,dreptul de a trece
termeni dintr-un membru
in alt membru cu semnul
schimbat.
Intr-o ecuatie avem
,,dreptul de
inmulti/imparti egalitatea
cu un numar diferit de
zero. Procedeul este
utilizat pentru eliminarea
numitorilor si la final
aflarea necunoscutei.
EXEMPLU:
5
4 2
5
3
+ =

x x x
Rezolvati ecuatia
12 5
4 2
5
3
) 12
) 3 ) 6 ) 4
+ =

x x x
60 3 30 6 4 + = + x x x
30 60 3 6 4 = x x x
30 5 = x
Stabilim cmmmc al
numitorilor si
amplificam fractiile:
Amplificam numaratorii si
scriem ecuatia fara
numitori:
Trecem termenii dintr-un
membru in alt membru cu
semnul schimbat:
Efectuam operatiile de
adunare/scadere:
Impartim ecuatia prin coeficientul
necunoscutei:
) 5 ( : 30 5 = x
In final, aflam radacina ecuatiei: 6 = x
. Tit Cuprian Sarichioi - 2008
REZOLVAREA DE PROBLEME CU AJUTORUL
ECUAIILOR
Etape de rezolvare a unei probleme:
1) Stabilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din problema.
2) Notarea unei date necunoscute cu x si exprimarea celorlalte date necunoscute in functie
de x.
3) Scrierea unei ecuatii cu necunoscuta x, folosind datele problemei.
4) Rezolvarea ecuatiei.
5) Verificarea solutiei.
6) Formularea concluziei (raspunsului problemei).
EXEMPLU
Intr-un triunghi ABC,
masura unghiului B este
de doua ori mai mare
decat masura unghiului A
iar masura unghiului C
este 75% din masura
unghiului B. Aflati
masura unghiului A.
REZOLVARE
1) Notam masura unghiului A cu x.
2) Din datele problemei rezulta ca masura unghiului B este
egala cu 2x.
La fel din datele problemei rezulta ca masura unghiului C
este 75% din 2x, adica este egala cu 1,5x .
3) Daca suma masurilor unghiurilor intr-un triunghi este
egala cu 180
0
, atunci obtinem ecuatia:
4) x + 2x + 1,5x = 180
In urma rezolvarii ecuatiei, obtinem x = 40
0
.
5) Verificam solutia: 40 + 80 + 60 = 180.
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
RAPOARTE I PROPORII
Raportul numerelor rationale a si b, b=0 este a:b si se scrie
b
a
a si b se
numesc termenii raportului.
Exercitiul 1. Sa se afle valoarea raportului dintre numerele a = 12 si b = 16.
Rezolvare:
4
3
16
12
4 (
= =
b
a
sau
75 , 0
16
12
= =
b
a
PROPORTIA este egalitatea a doua
rapoarte.
Daca avem a, b, c, d, asa incat:
d
c
b
a
=
este o proportie, cu extremii a
si d si mezii b si c.
PROPRIETATEA FUNDAMENTALA
A PROPORTIILOR:
d
c
b
a
=
daca si numai daca ad=bc
extrem celalalt
mezilor produsul
extrem un =
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o
proportie:
EXEMPLU
Aflati x din:
3
5
9
=
x
. 15
3
45
3
5 9
= =

= x
.
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
DERIVAREA PROPORIILOR
Derivarea unei proportii cu aceiasi termeni
a) Schimband extremii intre ei
b) Schimband mezii intre ei
c) Inversand rapoartele
2
8
3
12
=
12
3
8
2
=
8
12
2
3
=
12
8
3
2
=
12
8
3
2
=
12
8
3
2
=



Derivarea unei proportii cu alti termeni
-se inmultesc/impart termenii unui raport cu acelasi numar nenul:
-se inmultesc/impart numitorii/numaratorii cu acelasi numar nenul:
-se aduna/scad la numaratori numitorii:
-se aduna/scad la numitori numaratorii:
-se egaleaza un raport cu raportul obtinut prin adunarea/scaderea
numaratorilor si respectiv a numitorilor:
d
c
b
a
=
d
k c
b
k a
=

d
c
b
a
=
d
c
k b
k a
=

d
d c
b
b a +
=
+
d
c
b
a
=
d
c
b
a
=
d
c
b
a
=
c d
c
a b
a
+
=
+
d b
c a
d
c
b
a
+
+
= =





.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
IRUL DE RAPOARTE EGALE
Daca avem:
p
c
n
b
m
a
= =
1.
2.
5.
4.
3.
p
c
n
b
m
a
= =
p
c
n
b
m
a
= =
p
c
n
b
m
a
= =
p
c
n
b
m
a
= =
atunci:
atunci:
atunci:
atunci:
atunci:
p n m
c b a
p
c
n
b
m
a
+ +
+ +
= = =
pt ns mr
ct bs ar
p
c
n
b
m
a
t s r
+ +
+ +
= = =
) ) )
t p s n r m
t c s b r a
p
c
n
b
m
a
t s r
: : :
: : :
( ( (
+ +
+ +
= = =
k k k
k k k
k
k k
p n m
c b a
p
c
n
b
m
a
+ +
+ +
=
|
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
. ; ; ; pk c nk b mk a k
p
c
n
b
m
a
= = = = = =
.
Observatie: Daca este nevoie ca un termen al unui raport sa fie negativ, atunci
ambii termeni ai aceluiasi raport trebuie sa fie negativi !
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
DIRECTA I INVERSA
PROPORIONALITATE
Daca avem doua multimi: A = {a, b, c, d} si B = {l, m, n, p} atunci:
1.
2.
Multimile A si B sunt in relatie de
directa proportionalitate, si:
Multimile A si B sunt in relatie de
inversa proportionalitate, si:
p
d
n
c
m
b
l
a
= = =
p
d
n
c
m
b
l
a
1 1 1 1
= = =
EXEMPLU:
Impartiti numarul 111 in trei parti invers proportionale cu:
.
3
4
2
1
; 3 si
R
E
Z
O
L
V
A
R
E
:

Daca cele trei parti sunt invers proportionale cu numerele date,
atunci se formeaza un sir de rapoarte egale, cu numitorii inverselor numerelor date:
. 36
37
12
111
12
37
111
4
3
1
2
3
1
4
3
1
2
3
1
= = =
+ +
+ +
= = =
c b a c b a
Atunci: ; 12 36
3
1
= = a ; 72 36
1
2
= = b . 27 36
4
3
= = c
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
P R O C E N T E
Rapoartele de forma
100
p
se noteaza cu p% si se numesc rapoarte procentuale.
EXEMPLE:
4
1
100
25
% 25 = =
5
2
100
40
% 40
20 (
= =
4
5
100
125
% 125
25 (
= =
Din propozitia
p% din a = b
rezulta urmatoarele tipuri de probleme:
1. Daca se cunosc p si a atunci b =p% a 33
100
3300
55
100
60
55 % 60 = = = din
2. Daca se cunosc p si b, atunci a este: Aplicatie: 30% din cat este egal cu 18?
; 18 % 30 = a din ; 18
100
30
= a
. 60
30
1800
30
100
18
30 (
= = = a
3. Daca se cunosc a si b, atunci p este:
Aplicatie: Cat % din 64 este 16 ?
; 16 64
100
=
p
. 25
64
1600
64
100
16
64 (
= = = p
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
O PROBLEMA CU PROCENTE
Pretul unui produs se modifica de doua ori: prima data creste cu 40% iar a doua
oara scade cu 25% din noul pret.
a) Daca pretul final este de 63 de lei, aflati pretul initial.
b) Cu cat la suta s-a modificat pretul de la cel initial la cel final?
c) Care a fost pretul dupa prima modificare de pret?
REZOLVARE Vom propune o varianta eficace de rezolvare:
1. Vom rezolva punctul b), afland procentul ce inlocuieste cele doua procente:
Putem folosi formula:
100
b a
b a p

+ + = unde a si b sunt valorile procentuale.
Atentie: daca sunt majorari, valorile vor fi pozitive iar daca sunt reduceri valorile vor fi negative.
. 5 10 15
100
) 25 ( 40
25 40 = =

+ = p
Asta inseamna ca pretul a crescut cu 5%.
2. Vom rezolva punctul a), cunoscand rezultatul de la punctul b).
Daca pretul creste cu 5%, atunci el devine 105%.
. 60
105
6300
105
100
63 ; 63
100
105
105 (
lei x x = = = =
3. Vom rezolva punctul c) dupa ce am aflat pretul initial:
Daca pretul creste cu 40%,
atunci el devine 140%
. 84
100
8400
60
100
140
60 % 140 lei din = = =
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008
MEDIA
ARITMETIC
MEDIA
PONDERAT
Media aritmetica a doua sau mai multe
numere rationale este numarul rational
obtinut prin impartirea sumei
numerelor respective la numarul lor.
Daca avem: a
1
, a
2
, a
3
, ., a
n
, atunci:
n
a a a a
m
n
a
+ + + +
=
...
3 2 1
Exemplu: aflati media aritmetica a
numerelor: 3; 14; 20; 23.
. 15
4
60
4
23 20 14 3
= =
+ + +
=
a
m
Daca se dau numerele a
1
, a
2
, a
3
, ,a
n
iar
fiecare numar are respectiv ponderea
p
1
, p
2
, p
3
, .,p
n
atunci media
aritmetica ponderata va fi:
n
n n
p
p p p
p a p a p a
m
+ + +
+ + +
=
...
...
2 1
2 2 1 1
Exemplu: aflati media ponderata a
numerelor 5, 12, 15 fiecare cu ponderile
20, 12 si 8.
. 1 , 9
40
364
8 12 20
8 15 12 12 20 5
= =
+ +
+ +
=
p
m
.
Tit Cuprian Sarichioi - 2008