Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAŢIONALE
MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE
Un numar raţional se poate exprima fie printr-un cât neefectuat,
m:n, fie printr-o fracţie ordinară, m ,
n
fie printr-o fracţie zecimală finită sau periodică (câtul efectuat al
numerelor naturale sau întregi m si n, n0).
AMPLIFICAREA
Multimea numerelor rationale
a)
m m a o notam cu Q.
,a 0 m
n na Q m Z şi n Z *
SIMPLIFICAREA n
(a
m m: a Q+ = multimea numerelor
,a 0 rationale pozitive.
n n:a
Unde a = c.m.m.d.c. a lui m si n.
.
SCRIEREA NUMERELOR RAŢIONALE SUB FORMA
ZECIMALĂ SAU FRACŢIONARĂ
TRANSFORMAREA UNEI FRACŢII ORDINARE ÎN FRACŢIE ZECIMALĂ
Se face prin efectuarea câtului dintre număratorul şi numitorul fracţiei:
EXEMPLE:
7 11 32
1, 4 ; 3 , ( 3 ); 2 ,1( 3 )
5 3 15
TRANSFORMAREA UNEI FRACŢII ZECIMALE ÎN FRACŢIE ORDINARĂ:
EXEMPLE:
(2 (6
18 9 213 21 192 32
1,8 2 ,1( 3)
10 5 90 90 15
(9
23 2 21 7
(3
4245 42 4203 467
2, (3) 4,2(45)
9 9 3 990 990 110
.
REPREZENTAREA PE AXĂ A
NUMERELOR RAŢIONALE
Pentru a reprezenta pe o axă mai multe numere raţionale, este indicat ca numerele
raţionale sa fie ordonate crescător.
Pentru ordonarea acestora, aceste numere este necesar sa aiba aceeaşi forma de
prezentare – sub forma de fracţii ordinare cu acelaşi numitor.
EXEMPLU: Fie mulţimea A = {-1,5; 3,(3); 0; -2,2; 3,3; -2,(2); 1,5}
Transform numerele date în fracţii ordinare:
3 10 11 33 20 3
1,5 ; 3, (3) ; 2,2 ; 3,3 ; 2, (2) ; 1,5
2 3 5 10
Aducem fracţiile la acelaşi numitor (în cazul nostru acesta este 90):
9 2
3 135 10 300 11 198 33 297 20 200 3 135
; ; ; ; ;
2 90 3 90 5 90 10 90 9 90 2 90
Acuma, dupa comparaţia numerelor , le putem reprezenta pe o axa:
+ + + Elementul neutru a 1 = 1 a = a
este 1
+ - -
Este distributiva
- + - fata de a (b+c)=a b+a
adunare/scadere c
- - +
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
IMPĂRŢIREA NUMERELOR RAŢIONALE
Pentru a imparti doua fractii ordinare, se inmulteste prima fractie cu a
doua fractie inversata.
( 57
12 9 12 38 456 8
:
19 38 19 9 171 3
Impartirea semnelor este la fel ca la inmultirea semnelor.
Unde:
d=ic+r d = deimpartitul
i=
impartitorul
r<i
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
c = catul
.
PUTEREA UNUI NUMĂR RAŢIONAL
a a am
m
Daca este un numar rational, atunci m
b b b m m m
a b b
Atunci cand exponentul este un numar negativ, avem: m
Reguli de calcul cu puteri: b a a
aman=am+n 7
5 7 12 2 6
2 42
2 2 2 (am)n=amn
3 3
3 3 3 8 8 8
4 2 4 2
am:an=am-n (ab)m=ambm 5 3 5 3
15 7 8
2 2 2
: a n , daca n este par
3 3 3 (–a)n = n
a , daca este impar
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
ORDINEA EFECTUĂRII OPERAŢIILOR
ŞI FOLOSIREA PARANTEZELOR
• Intr-un exercitiu de calcul ce contine mai multe operatii cu numere
rationale se efectueaza mai intai ridicarile la putere, apoi inmultirile
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si
scaderile in ordinea in care sunt scrise.
• In exercitiile de calcul care contin paranteze se efectueaza mai
intai calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din
parantezele mari (drepte) si apoi cele din acolade.
• Daca in fata unei paranteze ce contine un numar rational sau o
suma de numere rationale se afla simbolul ,,–”, atunci se poate
elimina acesta si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semn
schimbat.
1210 4 9 1210 4 9
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
ECUAŢII DE FORMA ax + b = 0
EXEMPLU:
• Propozitia cu o variabila de forma
x x 5 x
ax + b = 0 se numeste ecuatie cu o Rezolvati ecuatia 5
necunoscuta, unde a si b sunt 3 2 4
numere rationale. Stabilim cmmmc al 4) 6) 3)
numitorilor si x x 5 x 12)
amplificam fractiile:
5 12
• Intr-o ecuatie avem 3 2 4
,,dreptul” de a trece Amplificam numaratorii si
termeni dintr-un scriem ecuatia fara
numitori:
4 x 6 x 30 3x 60
membru in alt membru
cu semnul schimbat.
Trecem termenii dintr-un
membru in alt membru cu
4 x 6 x 3 x 60 30
• Intr-o ecuatie avem semnul schimbat:
,,dreptul” de
inmulti/imparti
Efectuam operatiile de
adunare/scadere:
5 x 30
egalitatea cu un numar
diferit de zero. Impartim ecuatia prin coeficientul
necunoscutei:
5 x 30 : ( 5)
Procedeul este utilizat
pentru eliminarea In final, aflam radacina ecuatiei: x 6
numitorilor si la final
aflarea necunoscutei.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008 .
REZOLVAREA DE PROBLEME CU AJUTORUL
ECUAŢIILOR
Etape de rezolvare a unei probleme:
1) Stabilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din problema.
2) Notarea unei date necunoscute cu x si exprimarea celorlalte date necunoscute in functie
de x.
3) Scrierea unei ecuatii cu necunoscuta x, folosind datele problemei.
4) Rezolvarea ecuatiei.
5) Verificarea solutiei.
6) Formularea concluziei (raspunsului problemei). REZOLVARE
EXEMPLU 1) Notam masura unghiului A cu x.
Intr-un triunghi ABC, 2) Din datele problemei rezulta ca masura unghiului B este
egala cu 2x.
masura unghiului B este
de doua ori mai mare La fel din datele problemei rezulta ca masura unghiului C
este 75% din 2x, adica este egala cu 1,5x .
decat masura unghiului A
iar masura unghiului C 3) Daca suma masurilor unghiurilor intr-un triunghi este
egala cu 1800, atunci obtinem ecuatia:
este 75% din masura
unghiului B. Aflati 4) x + 2x + 1,5x = 180
masura unghiului A. In urma rezolvarii ecuatiei, obtinem x = 400.
5) Verificam solutia: 40 + 80 + 60 = 180.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
RAPOARTE ŞI PROPORŢII
a
Raportul numerelor rationale a si b, b0 este a:b si se scrie a si b se
numesc termenii raportului. b
Exercitiul 1. Sa se afle valoarea raportului dintre numerele a = 12 si b = 16.
(4
a 12 3 a 12
Rezolvare: sau 0,75
b 16 4 b 16
a b c a b c abc
1. atunci:
m n p m n p mn p
r) s) t)
a b c a b c ar bs ct
2. atunci:
m n p m n p mr ns pt
a b c a b
(r (s
c
(t
a:r b:sc:t
3. atunci:
m n p m n p m:rn:s p:t
a b c k
a b c
k
a k bk c k
k
4. atunci: k
m n p m n p m nk pk
a b c a b c
5. atunci: k ; a mk ; b nk ; c pk.
m n p m n p
Observatie: Daca este nevoie ca un termen al unui raport sa fie negativ, atunci
ambii termeni ai aceluiasi raport trebuie sa fie negativi ! Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
DIRECTA ŞI INVERSA
PROPORŢIONALITATE
Daca avem doua multimi: A = {a, b, c, d} si B = {l, m, n, p} atunci:
1. Multimile A si B sunt in relatie de 2. Multimile A si B sunt in relatie de
directa proportionalitate, si: inversa proportionalitate, si:
a b c d
a b c d
1 1 1 1
l m n p l m n p
EXEMPLU: 1 4
Impartiti numarul 111 in trei parti invers proportionale cu: 3; si .
Daca cele trei parti sunt invers proportionale cu numerele date, 2 3
REZOLVARE:
a b c a b c 111 12
111 36.
1 2 3 1 2 3 37 37
3 1 4 3 1 4 12 3
1 2
Atunci: a 36 12; b 36 72; c 36 27.
3
Tit Cuprian – Sarichioi - 2008
1 4
PROCENTE p
Rapoartele de forma se noteaza cu p% si se numesc rapoarte procentuale.
100
EXEMPLE:
( 20 ( 25
25 1 40 2 125 5
25% 40% 125%
100 4 100 5 100 4
Din propozitia p% din a = b rezulta urmatoarele tipuri de probleme:
60 3300
1. Daca se cunosc p si a atunci b = p% a 60%din 55 55 33
100 100
2. Daca se cunosc p si b, atunci a este: Aplicatie: 30% din cat este egal cu 18?
30 ( 30
30% din a 18; a 18; a 18
100 1800
60.
100 30 30
3. Daca se cunosc a si b, atunci p este:
p 100 1600
( 64