Breviar teoretic,

exemple si teste de

MATEMATICĂ
Clasa a VIII-a

Cuprins:

ALGEBRA GEOMETRIE
1 Numere reale 3 1 Relatii intre puncte, drepte, 15
plane
2 Functii 8 2 Proiectii ortogonale pe un plan 21
3 Ecuatii si inecuatii 11 3 Calcul de arii si volume 24

Simboluri
MATEMATICE
Simbolul Semnificatia Exemplu

1 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009

  Mulţimea vidă Mulţimea care nu are nici un element

 Reuniune

 Intersecţie

 Diferenţă

 Incluziune

 Apartenenţă ; PAB

 Implicit, echivalent

 Rezultă

 Sumă

 Oricare ar fi aZ, 2a este numar par

 Există
 , m,n0, () astfel încât

 Aproximativ egal 125:62  2

 Îl divide 315
Se divide 18 9
 Mai mic sau egal

 Mai mare sau egal

 Tinde, cu valori în …, definită pe… ;

 Infinit

Rădăcina pătrată
[AB] Segmentul AB
 Congruent, identic ;

 Asemenea ABC  MNP

 Perpendicular ABMN

 Paralel AB  MN

 Triunghi ABC
Distanţa de la un punct la o dreapta
Distanţa de la un punct la un plan
 Numar irrational   3,15159…

ALGEBRA

CAPITOLUL: 1. NUMERE REALE

Continutul: 1.1 NZQR
2 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
Fie multimea

 NÍZÍZÍQÍR

Continutul: 1.2 Reprezentarea numerelor reale pe axa prin aproximari

Faptul ca multimea numerelor reale este compusa Exemplu:
din multimea numerelor rationale si multimea Sa se reprezinte pe axa numerelor numarul .
numerelor irationale, ramane doar sa aratam cum ;  .
se reprezinta pe axa un numar irrational.

Continutul: 1.3 Modulul unui numar real

Valoarea absoluta (modulul) a unui numar real
este distanta dintre punctul ce reprezinta
numarul pe axa numerelor si originea axei, O.

Continutul: 1.4 Intervale de numere reale

Exemple:
Interval marginit inchis la stanga si deschis la dreapta
[3;7)
Interval marginit inchis la stanga si la dreapta
[2;5]
Interval marginit deschis la stanga si la dreapta
(3;6)
Interval marginit inchis la stanga si nemarginit la
dreapta [2;+)
Interval nemarginit la ambele capete, R
(;+) sau R

Continutul: 1.5 Operatii cu numere reale

Adunarea si scaderea Exemplu:
Pentru a efectua adunarea sau scaderea numerelor
rationale este necesar a parcurge urmatorii pasi:
 Se transforma fractiile zecimale in fractii
ordinare;
3 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
 Se aduc fractiile la acelasi numitor;
 Se efectueaza adunarea/scaderea.

Proprietatile adunarii:
 Adunarea este comutativa: a + b = b + a.
 Adunarea este asociativa: a + b + c = (a + b) + c.
 Elementul neutru al adunarii este 0: a + 0 = a.
 Pentru orice a exista opusul lui astfel incat: a + (-a) = 0
Inmultirea Exemplu:
 La inmultirea unui numar intreg cu o fractie, se
inmulteste numarul intreg cu numaratorul fractiei, a)
numitorul ramanand neschimbat;
 Se transforma fractiile zecimale in fractii
ordinare; b)
 La inmultirea a doua fractii ordinare se inmultesc
numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
Proprietatile inmultirii:
 Inmultirea este comutativa: a  b = b  a;
 Inmultirea este asociativa: a  b  c = (a  b)  c;
 Elementul neutru al inmultirii este 1: a  1 = a;
 Inmultirea este distributiva fata de adunare sau scadere: a  ( b + c ) = ab + ac
Impartirea Exemplu:
 La impartirea a doua numere rationale se
inmulteste primul numar cu al doilea inversat.

F1 F2 P D I C
Tabelul inmultirii semnelor: + + + Tabelul impartirii semnelor: + + +
+   +  
 +   + 
  +   +
Ridicarea la putere Exemplu:
,,Puterea este o inmultire repetata”

Operatii cu  1a = 1;  am  an = am+n;
puteri:  a = a;1
 am : an = am-n;
 a = 1, daca a  0;
0
 (am)n = amn;
 0a = 0, daca a  0;  (ab)m = ambm.
 Intr-un exercitiu de calcul aritmetic ce contine mai multe operatii cu numere reale se efectueaza mai intai ridicarile
la puteresi scoaterea factorilor de sub radicali, apoi inmultirile si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi
adunarile si scaderile, la fel, in ordinea in care sunt scrise.
 In exercitiile de calcul aritmetic care contin paranteze se efectueaza mai intai calculele din parantezele mici
(rotunde), apoi cele din paranteze mari (drepte) si apoi cele din accolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar real sau o suma/diferenta de numere reale se afla simbolul ,,”,
atunci se poate elimina semnul si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semnul schimbat.

Continutul: 1.6 Rationalizarea numitorului de forma sau unde

4 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009

Rationalizarea numitorului: . Exemplu: .
Rationalizarea numitorului: Exemplu:
. .

Continutul: 1.7 Operatii cu numere reprezentate prin litere (calcul algebric)

Termenii de forma cl unde c, numit Exemple:
coeficientul termenului, reprezinta un 1) Perechi de termeni asemenea: ;
numar, iar, l, partea literala a termenului, .
este formata din numere reprezentate prin 2) Adunarea: .
litere, eventual, cu diversi exponenti, ii 3) Inmultirea: .
numim termeni asemenea daca partile lor 4) Impartirea: .
literale sunt identice, iar adunarea lor se
numeste reducerea termenilor asemenea. 5) Ridicarea la o putere: .

Continutul: 1.8 Formule de calcul prescurtat

Formule utilizate: Exemple:
1) Produsul dintre un numar si o suma/diferenta: 1)

2) Patratul unui binom: 2)

3) *Patratul unui trinom: 3)

4) Produsul sumei cu diferenta: 4)

5) Produsul a doua paranteze: 5)

Continutul: 1.9 Descompuneri in factori

Formule utilizate: Exemple:
1) Scoaterea factorului comun: 1) ;
2) Restrangerea patratului unui binom: 2) ;
3) Diferenta de patrate: 3) ;
4) Descompunerea unui trinom de forma: ; daca
4) .
atunci: .

Continutul: 1.10 Rapoarte de numere reprezentate prin litere

Raport de numere reprezentate prin litere este Exemple:
raportul a doua numere reale reprezentate prin litere
cu conditia ca numitorul sa fie diferit de zero. ; ; ; cu conditia ca .

Continutul: 1.11 Operatii cu rapoarte de numere reprezentate prin litere

a) Amplificarea Exemplu: .

b) Simplificarea Exemplu: Sa se simplifice raportul: ; se descompun

pentru a simplifica un raport de in factori termenii raportului si dupa aceea se simplifica.
5 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
fapt se cauta c.m.m.d.c. al termenilor
raportului dat. .

c) Adunarea sau scaderea Exemplu:



Unde k este c.m.m.m.c. al lui n si q.

d) Inmultirea Exemplu: .
Exemplu:
e) Impartirea
.

f) Ridicarea la putere Exemplu: .

LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VIII-a

NUMERE REALE

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

4p 1. a) Rezultatul calculului este egal cu ….

4p b) Media aritmetica a numerelor 7 si 19 este egala cu ….
4p c) Media geometrica a numerelor 3 si 12 este egala cu ….
4p 2. a) Scrisa sub forma de interval multimea este A = …..
4p b) Dintre numerele si este mai mare numarul ….
4p c) Prin rationalizarea numitorului, fractia este egala cu ….
4p 3. a) este egal cu ….
4p b) este egal cu ….
4p c) este egal cu ….
4p 4. a) Forma descompusa a expresiei este egala cu …
4p b) Forma descompusa a expresiei este egala cu …
6p c) Rezultatul calculului pentru , este egal cu ….

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1. Fie intervalele de numere reale si
5p a) Sa se calculeze .
5p b) Sa se afle numerele intregi din .
2. Fie numerele si .
5p a) Sa se calculeze
6 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
5p b) Sa se calculeze

3. Fie expresia .
5p a) Aflati pentru care expresia data este definita.
10p b) Aduceti expresia la forma cea mai simpla.
5p c) Determinati astfel incat unde .

CAPITOLUL: 2. FUNCTII
Continutul: 2.1 Notiunea de functie
Daca fiecarui element din multimea A îi corespunde un element din Exemplu:
multimea B spunem ca este definite o functie pe A cu valori în B.
Se noteaza:
A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.

Continutul: 2.2 Functii definite pe multimi finite, exprimate prin diagrame, tabele, formule, grafice

x -1 0 2 3 5
y 1 2 4 5 7

f(x) = x + 2

Continutul: 2.3 Functii de tipul f:RR, f(x) = ax + b

Exemplu:
Sa se construiasca graficul functiei f:RR, ;

Pentru ;

Pentru ;
Graficul functiei este o dreapta ce trece prin punctele A si B.

Continutul: 2.4 Functii de tipul f:AR, f(x) = ax + b, unde A este un interval de numere reale

7 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009

 Exemplu:
Sa se construiasca graficul functiei f:[-2;4)R, ;

Pentru ;
Pentru ;
Graficul functiei este un segment de dreapta ce uneste punctele A si
B, inchis in A si deschis in B.

* Daca multimea A este un interval de numere marginit la o extrema

si nemarginit la cealalta extrema, atunci graficul functiei este o
semidreapta cu originea in extrema marginita a intervalului.

Continutul: 2.5 Determinarea functiilor in anumite conditii date

a) Sa se determine functia f:RR, f(x) = 3x + b stiind ca punctul A(1;5) apartine graficului functiei
date.
Rezolvare:
Din A(1;5) ; Dar
b) Sa se determine functia f:RR, f(x) = ax + b stiind ca punctele A(2;1) si B(4;3) apartin
graficului functiei date.
Rezolvare:
Din A(2;1) ; Dar
Din B(4;3) ; Dar

c) Sa se determine functia f:RR, f(x) = ax + b stiind ca

Rezolvare:

Din

Continutul: 2.6 Diverse probleme de functii

Fie f:RR, Fie f:RR, Fie f:RR, Fie f:RR,
f(x) = 2x  6. f(x) = 2x  6. f(x) = 2x  6. f(x) = 2x  6.
Sa se afle aria Sa se afle distanta de la Sa se afle tangenta Sa se afle coordonatele
triunghiului determinat originea sistemului xOy unghiului dintre graficul punctului de intersectie
de graficul functiei si la graficul functiei. functiei si axa Ox. dintre graficul functiei f
cele doua axe ale si cel al functiei
sistemului ortogonal Pentru x = 0, f(0) = -6 Pentru x = 0, f(0) = -6 g(x) = x + 1.
xOy.  A(0;-6);  A(0;-6);
Pentru x = 3, f(3) = 0  Pentru x = 3, f(3) = 0  Se rezolva ecuatia:
Pentru x = 0, f(0) = -6 B(3;0). B(3;0).
 A(0;-6);
Pentru x = 3, f(3) = 0 

8 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009

B(3;0).

LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VIII-a

FUNCTII

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
 Se acorda 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (45 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.
7p 1. a) Fie f:{1;2;4}B, f(x) = x + 1; B = {………}
10p b) Fie f:A{1;3;4}, f(x) = x  1; A = {………}
7p c) Daca f(x) = 2x + 3, atunci f(3) = ……
7p 2. a) Fie si A(a;a)Gf, atunci a = …..
7p b) Fie si A(a;10)Gf, atunci a = …..
7p c) Care din tabelele urmatoare descrie o functie?
a) -2 0 1 6 b) -1 0 4 -1
-3 -1 0 5 2 3 6 2

SUBIECTUL II (45 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1. Fie functia ,
10p a) Determinati functia f daca A(1;5) si B(-1;1)
apartin graficului functiei date.
5p b) Daca si C(3m;m) apartine graficului lui
f, aflati m.
2. Fie functia , .
5p a) Construiti graficul functiei f.
5p b) Aflati coordonatele punctului de intersectie al
graficelor functiilor f si
3. Fie functia .
5p a) Construiti graficul functiei date.
9 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
10p b) Aflati aria triunghiului determinat de graficul
functiei f si cele doua axe ale sistemului xOy.
5p c) Aflati distanta de la punctul O (originea
sistemului xOy) la dreapta ce reprezinta graficul
functiei f.

CAPITOLUL: 3. ECUATII SI INECUATII

Continutul: 3.1 Ecuatii de forma ax + b = 0, unde a si b sunt numere reale
• Propozitia cu o variabila de forma ax + b = 0 se numeste Exemplu:
ecuatie cu o necunoscuta, unde a si b sunt numere reale.
• Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un 
membru in alt membru cu semnul schimbat. 
• Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti egalitatea
cu un numar diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru  .
eliminarea numitorilor si la final aflarea necunoscutei.

Continutul: 3.2 Ecuatii de forma ax + by + c = 0 unde a, b, c sunt numere reale, a si b  0

Ecuatia de forma ax + by + c = 0 unde a, b, c
sunt numere reale, a si b  0 in multimea numerelor
reale are o infinitate de solutii.
Din ax + by + c = 0 se poate evidentia o
necunoscuta in functie de cealalta necunoscuta.
Exemplu: Fie ecuatia .
; dam mai multe valori lui y pentru a
afla valorile lui x si le trecem intr-un tabel:
x -4 -1 2 5 8 11
y -3 -1 1 3 5 7
Daca reprezentam multimea solutiilor acestei
ecuatii intr-un sistem ortogonal aceasta va fi o
dreapta.
Fie punctele A(-4;-3) si B(5;3) care sunt solutiile
ecuatiei. Le reprezentam si construim dreapta AB
(vezi figura din dreapta).

Continutul: 3.3 Sisteme de ecuatii de forma , rezolvarea prin metoda reducerii

Metoda reducerii: Exemplu:

10 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009

 Se alege o necunoscuta cu scopul de a fi ,,redusa”
si se identifica coeficientii sai; 
 Se afla c.m.m.m.c. al coeficientilor si se  ;
inmultesc ecuatiile astfel incat sa se obtina
coeficientii necunoscutei numere opuse; 
 Se aduna ecuatiile si se obtine o ecuatie cu o
singura necunoscuta, dupa care se rezolva; 
 La fel se procedeaza cu cealalta necunoscuta. 

Continutul: 3.4 Sisteme de ecuatii de forma , rezolvarea prin metoda substitutiei

Metoda substitutiei: Exemplu:

 Se afla dintr-o ecuatie o
necunoscuta in functie de cealalta din  ;
necunoscuta; Introducem pe in 
 Se introduce valoarea acestei   
necunoscute in cealalta ecuatie si
se rezolva ecuatia; Introducem pe in   .
 Se afla cealalta necunoscuta.

Continutul: 3.5 Sisteme de ecuatii de forma , interpretarea geometrica

Multimea solutiilor in R a ecuatiei de forma

, reprezentate geometric este o Exemplu: Fie sistemul
dreapta. Daca avem un sistem de doua ecuatii cu a) Sa reprezentam geometric ecuatia
doua necunoscute, reprezentarea geometrica a
solutiilor celor doua ecuatii vor fi doua drepte care Daca
se vor intersecta intr-un punct al carui coordonate
vor fi chiar solutia sistemului. b) Sa reprezentam geometric si ecuatia

Daca

c) Se observa ca cele doua drepte se intersecteaza

in punctul S(1;2) .

Observatie: Nu in toate cazurile putem prin aceasta

metoda sa rezolvam un sistem de doua ecuatii cu
doua necunoscute.

Continutul: 3.6 Ecuatia de forma ax2 + bx + c = 0, a, b, c  R, a  0

11 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009

Rezolvarea ecuatiei de gradul doi, de forma
ax2 + bx + c = 0, a, b, c  R, a  0
Discriminantul ecuatiei: ; Daca:

Solutia ecuatiei:

Exemplu: Fie ecuatia: x2  2x  3 = 0;

Se identifica coeficientii ecuatiei: a = 1; b = 2; c = 3.

Continutul: 3.7 Inecuatii de forma ax + b > 0, a, b  R, a  0.

Propozitia cu o variabila de forma ax + b > 0 se numeste inecuatie cu o Exemplu:
necunoscuta, unde a si b sunt numere reale.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru in alt
membru cu semnul schimbat. 
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti inegalitatea cu un numar
diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor si la final 
aflarea necunoscutei. 
Daca o inecuatie se va inmulti/imparti cu un numar negativ atunci sensul 
inegalitatii se schimba.

Continutul: 3.8 Probleme ce se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor si a sistemelor de ecuatii

Etapele de rezolvare a unei probleme:
1. Stabilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din problema.
2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) si exprimarea celorlalte date necunoscute in functie de
aceasta (acestea).
3. Alcatuirea unei ecuatii (sistem de ecuatii) cu necunoscuta (necunoscutele) aleasa (alese), folosind
datele problemei.
4. Rezolvarea ecuatiei (sistemului de ecuatii).
5. Verificarea solutiei.
6. Formularea concluziei problemei.
Exemplul 1(ecuatie): Un calator parcurge un drum in 3 zile astfel: in prima zi parcurge din drum, a

doua zi parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de km. Aflati lungimea totala a drumului.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principala – lungimea totala a drumului, pe care o notam cu x;
In prima zi a parcurs: ; i-au ramas de parcurs ; a doua zi a parcurs ;

Avem ecuatia: pe care o rezolvam:

care este lungimea totala a drumului.

Exemplul 2 (inecuatie): Sa se gaseasca trei numere naturale consecutive a caror suma este mai mica
decat 16.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principala – numarul cel mai mic pe care il notam cu x;
12 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
Celelalte doua numere vor fi x + 1 si x + 2 inecuatia: pe care o rezolvam:
 solutiile: (1;2;3), (2;3;4), (3;4;5), (4;5;6).
Exemplul 3 (sistem de doua ecuatii): Doua creioane si noua carti costa impreuna 80 de lei. Daca 5
creioane si 4 carti costa impreuna 42 de lei, aflati pretul unui creion si a unei carti.
Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: pretul unui creion = x si pretul unei carti = y.
Se formeaza sistemul de ecuatii: pe care il rezolvam:

 x = 2 lei (pretul unui creion).

Introducem valoarea lui x in prima ecuatie: lei (pretul unei

carti).

LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VIII-a

ECUATII SI INECUATII

 Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.
5p 1. a) Solutia ecuatiei este x = ……..
5p b) Solutia ecuatiei este x = ……..
5p c) Daca solutia ecuatiei este 2, atunci
numarul real a este egal cu ….
5p 2. a) Solutia sistemului este x = …. si y = ……
5p b) Se considera ecuatia . Determinati o
solutie particulara ecuatiei.
5p c) Solutiile in N ale inecuatiei , sunt ….
10p 3. a) Ecuatia are solutii reale daca
5p b) Solutiile ecuatiei sunt …..si…….
5p c) Solutiile ecuatiei sunt …..si……

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

5p 1. a) Rezolvati ecuatia
10p b) Rezolvati ecuatia
2. Un triunghi dreptunghic are laturile egale cu
, si .
5p a) Sa se afle perimetrul triunghiului.
5p b) Daca un triunghi dreptunghic ar avea catetele de
si aflati valoarea lui x stfel incat aria
lui sa fie egala cu 16.
3. Un bloc are 10 apartamente cu 2 si cu 3 camere.
5p a) Cate apartamente cu 2 camere sunt in bloc daca in
13 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009
 total sunt 26 camere.
10p b) Un alt bloc are apartamente la fel cu 2 si cu 3
camere. Aflati numarul posibil de apartamente cu
3 camere daca in total sunt 27 camere.

14 Tit Cuprian, Sarichioi, ianuarie 2009