Tabel cu cele mai importante teme de la BAC la limba și literatura romana între 2010-2023, cu citate veridice

Linkul către descărcarea fișierului: https://docs.google.com/document/d/1tc75Fmq8pT-xAsKzdwoaVk3TMaEunsn7/edit?

usp=sharing&ouid=114103076668097799315&rtpof=true&sd=true

Tema/ Experiența lectorală (citate)

Conceptul
Vise realizabile/ „Enigma Otiliei” de George Călinescu: Felix Sima dorea să ajungă doctor, „Voia să ajungă un doctor mare, cu o
cultură generală excepțională, şi numai atât”, „în el clocoteau idealuri mari, probleme și energii”, „Voia să descopere
irealizabile/
ceva, să dezlege o enigmă ştiinţifică, să contribuie la progresul medicinei”
tânărul studios

Relație viața/iubire-ură/ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici: Ghiță își ura familia, „ar fi vrut să nu aibă nevastă și copii”, Lică îi spune:,,Tu
ești om, Ghiță, om cu multă ură în sufletul tău”; Ana tot îl ura, „Ghiță nu e decât o muiere îmbrăcată în haine
Antimodel de familie bărbătești”

Încredere în fiinţa „Mara” de Ioan Slavici: Persida și Națl, „Orice s-ar întâmpla tu ești soțul meu, și dacă a-i fugi de mine, eu aș
iubită alerga...”, „eu nu soţia lui am fost, ci femeia, care i s-a dat cu ochii închişi!”, „tu îmi ești mai presus de toți”

„Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi: „Dacă voi nu mai vreți, eu vă vreau, […] și dacă voi nu mă iubiți,
eu vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră” – hotărât
Personalitate
istorică „Făcu o piramidă de patruzeci și șepte căpățâne”, „nu mai rămas nici un boier viu!” – răzbunător

„Proști, dar mulți, […] să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat?” – cumpătat

Personaj moral/ „Povara bunătății noastre” de Ion Druță: În el, autorul ne prezintă pe Onache Cărăbuș, un promotor al virtuților.
Promotor al Valorile spirituale ale personajului sunt bunătatea, calmul, principialitatea și cinstea („un suflet blând, împovărat de
valorilor/ propria bunătate”), care-i determină dragostea nemărginită de casă și baștină, lupta cu ignoranța și secătuirea morală
(„dacă ai casa ta, dacă ai pământul tău, dacă ai neamul tău și, dacă totul ce ai e pus la bătaie, cum poți fi cuminte?”).
Model demn de
Naratorul îl prezintă ca un gânditor cumpănit, care chibzuiește fiecare pas: „Onache niciodată nu se grăbea să afle
 adevărul acolo unde era rost de ghicit. Îi plăcea să-și pună mintea la plug, s-o obișnuiască cu toate câte s-ar fi putut
urmat întâmpla...”. El este un model pentru ginerele său, care tinde să-l urmeze: „Stătea ca un destin, stătea ani și ani,
privindu-l molcom, nu atât în ochi cât în suflet”.

„Ion” de Liviu Rebreanu, societatea sec XX: Ion este o persoană imorală și lipsită de principii. El era obsedat de
Textul literar – pământ, fiind pentru el cel mai scump lucru de pe lume, chiar mai drag decât mama „Iubirea pământului l-a stăpânit
imaginea de mic copil, […] De pe atunci i-a fost mai drag decât o mamă”.
societății/
Ion mai este o persoană răzbunătoare: „i se înfipse în creier gândul că trebuie să se răfuiască cu George” și una
Personaj imoral, duplicitară, el fiind împreună cu Ana doar datorită faptului că era bogată: „I-a simțit slăbiciunea și a urmărit-o ca un
parvenit lup hain. Prefăcătoria a fost dulceață, precum și îmbrățișarea lui cea dintâi […] până ce i-a mâncat norocul și toată
viața”.

„Hronicul și cântecul vârstelor” de Lucian Blaga: „îmi încercam cu unghia zimţii darului poetic. Şi-mi încordam
urechea s-aud, dacă metalul lăuntric sună au nu?! […] Şi scriam. Scriam versuri pe măsura acelora, ce apărea

pe-atunci în revista „Luceafărul” ”

Creator talentat
- „Din Ardeal ni vin foarte frumoasele versuri ale d-lui Lucian Blaga”, „Ziarele şi revistele bucureştene începură a se
ocupa de „Poemele luminii” şi de „Pietre pentru templul meu”, ca „de-un dar pe care Ardealul îl face României în
ziua marii uniri” ”

„Mara” de Ioan Slavici: îi dă sfaturi Persidei: „Banul, dragu mamei, e mare putere, el deschide toate uşile şi strică
Relația în familie/ toate legile”, lui Trică îi spune: „am să te dau la o altă şcoală mai bună! Am să te scot om, om de carte, om de frunte”
Relația
Ca orișicare mămică bună, ea e mândră de copii ei și-i consideră cei mai buni: „tot n-are nimeni copii ca mine”, dar
mamă-copii/ dorește ca ei să fie și mai buni, să tindă spre perfecțiune: „dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place și ca fire, şi ca
Mamă iubitoare stare, și ca înfățișare, ea-şi zice cu tainică mulțumire: „Aşa are să fie Persida mea!”. Iar dacă bărbat e cel ce-i place,
ea-şi zice: „Aşa are să fie Trică al meu!” ”

Tânăr în devenire/ „Enigma Otiliei” de George Călinescu: Felix Sima dorea să ajungă doctor, „Voia să ajungă un doctor mare, cu o
 cultură generală excepțională, şi numai atât”, „în el clocoteau idealuri mari, probleme și energii”, „Voia să descopere
bildungsroman
ceva, să dezlege o enigmă ştiinţifică, să contribuie la progresul medicinei”

„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singura este veselă şi
Copilăria nevinovată”, „Ce-i pasă copilului când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să le aducă ziua de
mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijorare”

„Mara” de Ioan Slavici: Persida trăiește zbuciumul lăuntric al unei fete care cunoaște pentru prima dată sentimentul
Tânăr/Tânără de iubire: „se zbătea copila ca și când ar voi să scape, să fugă și să se ascundă în fundul lumii”, „Era parcă pierdută,
îndrăgostită căzută într-un fel de leșin”, „O viață, zicea dânsa în gândul ei, una singură are omul, și e nespusă durerea ce le
cuprinde când îți dai seama că o petreci și pe aceasta chinuindu-te tu însuți pe tine. Ah, sărac de sufletul meu!”

„Hronicul și cântecul vârstelor” de Lucian Blaga: „îmi cumpăram, totuşi, un număr considerabil de volumaşe
Lectura/ filozofice din „Universal-Bibliothek”: „Corespondenţa” lui Spinoza, „Lumea ca voinţă şi reprezentare” a lui
intelectualul Schopenhauer”, „basmele s-ar fi revărsat asupra copilăriei mele ca dintr-un corn al belşugului […]. Nu ştia Mama
prea multe, dar nimerea fără greş tonul lumii ireale” +de la creator talentat

„Meșterul Manole” de Lucian Blaga: „Soţia unuia din noi va trebui să fie jertfa, soră sau fiică. Soţie care încă n-a
Jertfă în numele
născut, soră curată, fiică luminată”, „Povestea cu jertfa omenească e numai aşa - un joc. Un joc de albă vrajă şi
creației
întunecată magie, pe care-l vom face cu tine”

„Meșterul Manole” de Lucian Blaga: „Biserica e atât de frumoasă - Maica Precista dacă ar fi să nască a doua oară pe
Creația desăvârșită Isus, ar trebui să-l nască nu în iesle, ci în lăcaşul acesta”, „Ea e bucuria noastră de la început, rostită în cântec de
cărămidă şi var”

„Meșterul Manole” de Lucian Blaga: „Soţia unuia din noi va trebui să fie jertfa, soră sau fiică. Soţie care încă n-a
Destinul
născut, soră curată, fiică luminată”, „Meşterul nu mai găseşte odihnă. Se duce în umbră. Se-ntoarce la ziduri. Se duce.
creatorului
Se-ntoarce. În tânguire se duce, năuc se-ntoarce”

Devotamentul față „Samariteanca” de Ion Druță: „Harnică şi gospodăroasă, strigoaica ceea tinerică umbla cu răzătoarea, peria şi
de muncă căldarea”, „Curăță, spală, mângâie, iartă ceea ce, pare-se, nici sfinții nu ar mai putea ierta...”, „Se ridica din pat, se
 îmbrăca, venea să-i împace, să-i mângâie, să-i legene, devenindu-le până în zori mamă, bunică, dădacă”

Școala/ „Horodiște” de Ion Druță: „scrisul frumos era pe atunci calitatea supremă a elevului”, „Invățam scriind cu grafit pe-o
învățământul/ placă, scrii şi ştergi cu mâneca, iară scrii și iară ștergi”
imaginea dascălului - „Ne-a fost învățător în primele clase Pavel al Gafiței, feciorul unei vecine, flăcău nalt și frumos”

„Frunze de dor” de Ion Druță: Rusanda și Domnica:

„A fost o vreme când mâncau și dormeau una la alta. La școală au umblat cu o singură călimară, un singur câine le-a
Prietenia muşcat pe amândouă într-o zi și cu un singur fus au învățat a toarce.”

„Și cum mai țineau ele una la alta! De-şi reteza una părul - şi-l reteza și cealaltă; de le arăta una băieților limba, o
arăta şi cealaltă”

„Mara” de Ioan Slavici: Cuplul: Persida și Națl: +de la tânără îndrăgostită

Dragostea dintre
două personaje „El rămase uimit, cu inima încleştată şi cu ochii oarecum împăienjăniţi. Îi era parcă s-a rupt, s-a frânt, s-a surpat
deodată ceva şi o mare nenorocire a căzut pe capul lui.”, „tu ești suflet bun, Persido, inimă de diamant”

„Casa mare” de Ion Druță: Moș Ion:

- „asta-i o datină veche... Fiecare cu câte-o casă mare... [...] Adică avea un colţişor pe care stăpâna îl împodobea cu
Promotor de datini tot ce avea mai frumos, îl îngrijea şi-i zicea casă mare...”
și tradiții - drege cu ceară partea dinăuntru a pragului: „Apoi, să nu fugă oaspeții din casă. Se cheamă că or veni până la prag,
s-or poticni ș-a trebui să mai şadă.”

- „Aşa-i datina, fată hăi... Cînd cineva face casă mare, apoi se cheamă că trebuie să aduci şi tu ceva într-însa.”

„Hronicul și cântecul vârstelor” de Lucian Blaga: „Casa părintească din Lancrăm, […] era o clădire veche, destul de
Casa părintească masivă în asemănare cu celelalte case dimprejur”, „Către uliţă de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădiniţe
împrejmuite cu stâlpi de zid şi de gard - una de flori, cealaltă, mai mică şi chiar în faţa casei - cu straturi sterpe”
 „Horodiște” de Ion Druță: „pământurile Horodiştei erau bune, un cernoziom bun şi gras”
Satul „Bătrâna Horodişte, cu drumurile sale înguste şi întortocheate, cu cătina crescută pe sub garduri, cu acoperişuri de
case vechi, cârpite ici-colo cu muşchi verde”