Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREDICATUL
Predicatul este partea principală de propoziție, de care depinde existența unei propoziții și care
conferă subiectului o acțiune, o caracteristică, o stare sau o însușire. În general predicatul
indică ce face, ce este, cum este subiectul.
Predicatul verbal este exprimat, în general, printr-un verb cu înțeles de sine stătător și răspunde
la întrebareace face?.
Se exprimă prin:
Conjunctiv
- prezent: Să mănânc un măr, nu-mi mai am altă dorinţă.
- perfect: Să fi mâncat un măr, nu-mi mai era poftă.
Condiţional-optativ
prezent: Aş mânca un măr.
perfect: Aş fi mâncat un măr.
Imperativ
Mănâncă un măr!
Nu mânca mere!
A. LA TOATE DIATEZELE
Activă
P.V
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Reflexivă
P.V
El se duce la concert.
Pasivă
P.V
A fost dus la doctor de mama sa.
2. Verbul a FI când are sensul verbelor a exista, a se afla, a se găsi, a se petrece, a se"ntâmpla,
a valora, a costa, a dura, a trăi, a se duce, a-şi avea originea
Era în vara anului 2334.
Cât este litrul de lapte?
Brățara este două milioane.
Cursul este de două ore.
El este din Arad.
! Verbul “a fi” este şi verb auxiliar şi verb copulativ.
Atunci când este auxiliar şi ajută la formarea diatezei pasive a verbelor acesta are împreună cu
verbul conjugat funcţia sintactică de predicat verbal!
Uşa este deschisă brusc.
Atunci când este copulativ formează împreună cu numele predicativ predicatul nominal.
Uşa este deschisă.
Pentru a stabili dacă verbul “a fi” este integrat predicatului verbal sau celui nominal verificăm
dacă acesta se află la diateza pasivă sau nu. Această verificare se face în felul următor:
Astfel complementul de agent devine subiect, iar subiectul devine complement direct. Caracterul
verbului este tranzitiv (acceptă un complement direct) şi verbul alcătuieşte aşadar un predicat
verbal (şi la diateza pasivă şi la diateza activă). În aceste exemple “deschisă” are înţelesul de
“dată la o parte”, “descuiată”.
Dacă luăm exemplul “Uşa este deschisă”, “deschisă” având înţelesul de “neînchisă” sau
“neîncuiată”, atunci construcţia “este deschisă” are funcţia sintactică de predicat nominal, acesta
fiind format din verbul copulativ “a fi” la modul indicativ, timpul prezent + numele predicativ
exprimat prin adjectivul “deschisă”.
5. interjecție predicativă
Hai la munte!
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
PREDICATUL NOMINAL
Atenție! Verbele copulative ( cu excepția lui a deveni) pot fi și verbe predicative atunci când au
înțeles de sine stătător.
Numele predicativ este elementul prin care se identifică sau se califică subiectul.
Numele predicativ se exprimă prin:
1. substantive commune sau proprii în cazurile N. G.( cu sau fără prepoziție), Ac. (cu
prepoziție) și D. (cu prepoziție)
El este elev. (N.)
Cărțile sunt ale lui Mihai. (G.)
Ei au fost împotriva măsurilor luate. (G.)
Florile sunt pentru mama. (Ac.)
Lucrarea a fost conform planului. (D.)
2. adjectiv propriu-zis, la orice grad de comparație în cazul N
Marin este cel mai silitor.
3. Pronume de orice fel, în cazurile N., G., D., Ac.
Prietenul meu este el, acesta,oricine, niciunul . (N.)1
1
Pronumele sunt în ordine: personal, posesiv, demostrativ, nehotărât, negativ.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Propoziția subordonată care îndeplinește funcția de nume predicative pe lângă un verb copulative
din regentă se numește propoziție predicativă.
PR răspunde la întrebările Ce este? Cum este? Cine este? Care este? Puse pe lângă verbul
copulativ din regentă.
Predicatul nominal incomplet este exprimat printr-un verb copulativ de care depinde o
propoziţie subordonată predicativă corespunzătoare unui nume predicativ.
Propoziţia subordonată predicativă este cerută de un verb copulativ din propoziţia regentă.
Operaţia de înlocuire a unei părţi de propoziţie (nume predicativ) printr- o propoziţie cu
acelaşi înţeles (prop. subord. PR) se numeşte expansiune (dezvoltare).
PP PR
Pasiunea lui era 1/ să colecţioneze timbre.2/
vb. copulativ
PN
Pasiunea lui era colecţionarea timbrelor.
vb. copulativ + NP
TERMENI REGENTI:
- verb copulativ care constituie predicatul nominal incomplet al regentei: a fi, a deveni, a
iesi, a se face, a ajunge, a parea, a insemna, a ramane, a se naste etc.
Hotararea lor este 1/ (ca) vor veni. 2/
El a devenit 1/ (ce) si-a dorit. 2/
Asta inseamna 1/ (ca) n-a fost atent. 2/
Mihai a ramas 1/ (cum) il stiai. 2/
El parea 1/ (ca) este obosit. 2/
ELEMENTE DE RELATIE:
a. pronume relative: cine, care ce, cat, cel ce – Intrebarea este1/ (ce) vor face. 2/
b. adjective pronominale relative: Problema este 1/(a cui) propunere o sustinem. 2/
c. pronume nehotarate: oricare, oricine, orice, oricat:
Banul este 1/ (al oricui) il munceste. 2/
d. adjective pronominale nehotarate: Premiul este 1/ (pentru orice) om castiga. 2/
e. adverbe relative: unde, cat, cum, cand, incotro:
Nedumerirea noastra este 1/ (cand) va veni. 2/
f. adverbe nehotarate: oricum, oricat: El este1/ (oricum) vrea. 2/
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Subiectul
Definitie – partea principală de propoziţie care arată cine face sau suferă acţiunea exprimată de
un predicat verbal activ sau pasiv sau cui i se atribuie o însuşire sau o caracteristică exprimată de
un predicat nominal.
Mama găteşte.
Întrebări:
a) cine? ce?
Felurile subiectului:
a. subiectul exprimat, când acesta este exprimat prin diverse părţi de vorbire.
Iarna a sosit.
Dezvoltat
* Elevul învaţă 1/ şi scrie. 2/ (în propoziţia a doua subiectul este subînţeles – elevul)
singular şi plural ale verbului cu funcţie de predicat (se subînţelege pronumele personale de
persoana întâi şi a doua singular sau plural):
- când nu poate fi identificat (la pers. a III-a, diateza activă: Scrie la ziar.) sau poate fi raportat
la orice persoană, acţiunea având valoare generală („Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi”;
Aici se doarme bine.)
Uneori se suprapun, alteori, subiectul logic îndeplineşte alte funcţii sintactice: complement de
agent, complement indirect etc.
Subiectul logic este mama, dar el îndeplinește funcția sintactică de complement de agent.
Harnicul învaţă.
f) Verb la modul:
Subiectul poate fi dublat, cu rol de insistenţă, imediat sau la distanţă, printr-un pronume personal
sau demonstrativ: Vine el tata. Elevul care învaţă, acela ştie.
Propoziţia care îndeplineşte în frază rolul de subiect pe lângă un verb din propoziţia regentă
se numeşte propoziţie subiectivă.(SB)
i) Un verb predicativ impersonal şi unipersonal folosit la diateza pasivă: a-i fi dat, a-i fi lăsat,
a-i fi ursit, a-i fi sortit, a-i fi scris, a-i fi predestinat, e hotărât, e stabilit, e indicat, e ştiut;
I-a fost sortit¹/ să se facă medic.²/ 2 SB
E hotărât¹/ ca săptămânal să parcurgem câte două subiecte de examen.²/ 2 SB
j) o expresie verbală impersonală şi unipersonală cu rol de predicat nominal, formată din :
2
Sunt subliniația termenii regenți și cu bold sunt scrise subiectivele.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
a) Verbul copulativ impersonal a fi + adverb: e bine, e rău, e uşor, e greu, e frumos, e clar, e
firesc, e lesne, e dificil, e posibil, e drept, e recomandabil, e normal
E dificil¹/ să creşti fără părinţi.²/ 2 SB
E posibil¹/să nu mai avem timp de prea multe explicaţii.²/ 2 SB
* În general subiectiva are topică liberă. Ea pote sta înainte sau după regentă.
Se ştie¹/ cine va veni în şcoală săptămâna viitoare.²/ 2 SB
Cine munceşte¹/ are rezultatele aşteptate.²/ 1 SB
SB + Reg. + PR
Ceea ce mă nelinişteşte¹/ este²/ că încă n-a ajuns acasă.³/
SB + Reg. + CZ
Dacă elevul n-a învăţat astăzi¹/ este²/ pentru că nu s-a simţit bine.³/
SB + Reg. + CS
Dacă lucreză suplimentar¹/ este²/ ca să reuşească cu o medie mare.³/
Punctuaţia
În mod obişnuit subiectiva nu se desparte prin virgulă de regenta ei, indiferent de locul pe
care îl ocupă, dar se desparte întotdeauna prin virgulă când stă înaintea regentei şi este reluată
prin pronume demonstrativ.
Atributul
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un regent de tip nominal
(substantiv sau un substitut al acestuia-pronume, numeral).Acesta exprimă cele mai variate
caracteristici ale regentului, ca urmare a legăturilor semantice dintre determinant şi determinat:
Întrebările atributului,,care?’’, ,,ce fel de?’’, ,,al(a, ai, ale) cui?’’, ,,cât ,câtă, câţi, câte?’’
adresate cuvântului determinat.
Dacă se apelează însă doar la criteriul întrebării pentru identificarea acestuia, se pot produce
confuzii. Este cazul unor sintagme precum: saltul înainte, ziua de ieri, considerate de către unii
complemente circumstanţiale tocmai din cauza folosirii intrebarii, în loc de a identifica natura
elementului regent.
Felurile atributului:
-substantival
-adjectival
-pronominal
-verbal
-adverbial
-numeral
-interjectional
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Atributul substantival
Atribute substantivale sunt cele care se exprimă prin substantive comune sau proprii in
cazurile acuzativ sau genitiv ,fiind dependente de un substantiv sau de un substitut al
acestuia.
a) atribut substantival genitival(care sta in cazul genitiv fara prepozitie sau locutiune
prepozitionala si se exprima prin:
- substantiv comun sau propriu
Cartea elevului este ingrijita.
Meritul lui Mihai este apreciat.
- Numeral cardinal propriu-zis, ordinal, colectiv, distributiv, fractionar
Meritele celor trei sunt de necontestat.
Actiunea primeia dintre fete a fost incununata de succes.
Preocuparile amandurora sunt de admirat.
Astfel se realizeaza gruparea a cate patru dintre obiecte.
Remarcam lipsa unei doimi din intreg.
b) Atribut substantival prepozitional care sta in cazurile Ac., G., D. Precedate de prepozitii
sau locutiuni prepozitonale
- Substantiv comun sau propriu
Cartea de citire este pe banca. (Ac.)
Masurile impotriva lui Ionel au fost nedrepte. (G.)
Oamenii asemenea parintilor lui, rar intalnesti. (D.)
- Numeral cardinal propriu-zis, ordinal, volectiv, fractionar, distributiv
Cartile de la cei doi (de la al doilea, de la amandoi, de la o doime din ei) au fost
interesante. (Ac.)
Mergem in grupuri de cate doi. (Ac.)
Sanctiunile impotriva celor doi (celui de-al doilea, impotriva amandurora,
impotriva unei treimi dintre participanti )au fost aspre. (G)
Succesul datorita celor doi (celui de-al doilea, amandurora, unei treimi din
concurenti) a fost impresionant. (D.)
c) Atribut substantival apozitional care aduce o explicatie, face o precizare si sta in toate
cele cinci cazuri exprimandu-se prin:
- Substantiv comun sau propriu
Elevul Popescu invata. N acordat
Pe elevul Popescu l-am vazut in oras. * N neacordat
Pe colegul meu, Mihai, l-am vazut in parc. * Ac. acordat obligatoriu
I-am dat vecinului meu, lui Ionel, o minge. * D
Cartea baiatului sau, a studentului, mi-a folosit. * G.
Baiete, elevule, vino la mine! * V. Acordat
Ai si tu, Ioane, o scrisoare. *V. Neacordat
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
b) Atribut pronominal prepozitional care sta in cazurile Ac., D., G., insotit de prepozitie sau
locutiune prepozitionala si se exprima prin pronume de diverse feluri:
Filmele de la el (de la dumnealui,de la ai mei, de la acestia, de la altii, de la nici
unii) nu mi-au placut asa de mult ca ale tale.
Lauda de sine nu miroase a bine.
De care carte citesti?
Nu mi-a spus de care fata e indragostit. *Ac
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Promovarea datorita tie (dumealor, alor nostri, acestora, altora, nici unuia dintre
cei interesati) nu l-a satisfacut pe deplin.
Prevederea conform careia dintre legi a fost incalcata?
Avocatul nu a precizat prevederea conform careia dintre legi a fost incalcata. *D
Atributul verbal se exprima prin verb la modurile infinitiv, supin, gerunziu neacordat
Elevii au datoria de a invata.
Problema de rezolvat n-a fost foarte dificila.
La orizont ,departe, se văd coşurile fumegând ale caselor.
Atributul adverbial se exprima prin adverbe cu sau fara prepozitie si prin locutiuni
adverbiale
TOPICA difera in functie de felul acestuia si de partea de vorbire prin care se exprima.
Atributul adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis sta de obicei dupa substantiv, dar poate
sta si inaintea acestuia atunci cand trebuie pusa in evidenta insusirea sau in constructii
exclamative.
Sta intotdeauna dupa substantivul determinat cand este precedat de un articol demonstrativ sau
cand este urmat de complemente: haina cea noua, pomii plini de flori.
Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal secund sta numai dupa termenul regent, iar
prin numeral cardinal propriu-zis si prin colectivul ambii, sta inaintea cuvantului determinat.
Atributul adjectival exprimat prin adjectiv are o topica variata. Cand este exprimat prin
adjective pronominale posesive, demonstrative si de intarire poate sta atat in urma, cat si
inaintea termenului regent: cartea mea, a mea carte.
Cand este experimat prin adjectiv pronominal interogativ sau prin majoritatea celor nehotarate,
sta inaintea cuvantului determinat: care elev? Fiecare copil.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Atributul substantival prepozitional sta de obicei dupa determinat, putand sa stea inaintea
acestuia doar in limbajul poetic: pod de piatra, de faina marii saci.
Atributul substantival apozitional sta dupa elementul determinat, foarte rar si in inaintea
acestuia daca este exprimat prin substantiv nearticulat: elevul Popescu
"Lira de argint, Sihleanu..." M. Eminescu
Atributul pronominal genitival sta de obicei dupa substantiv, dar poate sta si inaintea acestuia,
cand substantivul este determinat si de un atribut adjectival antepus (bunul ei frate) sau cand
atributul este exprimat prin pronume relativ care (mama al carei copil).
Atributul pronominal prepozitional in acuzativ sta numai dupa termenul regent (creion ca al
meu) iar cel in D. posesiv poate sa aiba topica libera (paru-i dezlegat, blanda-i privire).
PUNCTUATIA
Atributele se despart prin virgula cand sunt coordonate prin juxtapunere sau prin conjunctii si
locutiuni conjunctionale, cu exceptia lui sau, ori, si, si cu, impreuna cu:
Prin virgula se despart si atributele apozitionale cand sunt apozitii simple sau dezvoltate care
determina un pronume personal sau un nume propriu ori cand sunt in alt caz decat nominativ:
Nu se despart prin virgula de termenul regent doua sau mai multe atribute ale aceluiasi
substantiv cand sunt de acelasi fel:
Propoziția care îndeplinește în frază rolul de atribut pe lângă un substantiv din propoziția regentă se
numește propoziție subordonată atributivă .
Termeni regenți:
ELEMENTE INTRODUCTIVE
pronume şi adjective pronominale relative (care,cine,ce,ceea ce)
Exemple:
Îmi place persoana/ pe care mi-ai prezentat-o.
Aceasta este prietena / căreia i-ai oferit flori.
Te-ai aşezat pa scaunul/ cui nu-l ocupase.
A sosit scrisoarea/ ce o aşteptam.
Nimic/ din ceea ce mi-ai spus/ nu este adevărat.
adverbe relative ( unde, cum, când, cât)
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Exemple :
Mi-ai arătat locul/ unde s-a aflat casa voastră.
El numără orele/ de când ai plecat.
Ai locuit aici toată perioada/ pe cât ai fost angajat.
Ne-a impresionat modul/ cum ai răspuns.
conjuncţii subordonatoare (că, să, dacă, de, ca ... să )
Exemple :
Mă preocupă ideea/ că nu voi ajunge la timp.
Gândul/ de va pleca mâine la bunici/ îl domină.
Decizia / ca toţi să contribuim la curăţenie/ a fost a noastră.
pronume şi adj. pron. nehotărâte
( oricare, oricine, orice )
Exemple :
Îţi voi susţine ideea/ oricare ar fi ea.
Suferinţa lor impresiona sufletul / oricărui om îi vedea.
TOPICA ŞI PUNCTUAŢIA
• Stă întotdeauna după termenul regent,
de obicei, imediat după acesta şi este adesea intercalată în regentă.
• De cele mai multe ori, atributiva nu se desparte prin virgulă de regentă.
• Când aduce o explicaţie suplimentară,
atributiva se numeşte atributivă expli-
cativă şi se desparte prin virgulă sau
linie de pauză de regentă.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Complementul direct
Complementul direct determină un verb tranzitiv sau o interjecţie predicativă desemnând
obiectul asupra căruia se exercită acţiunea: Câinele păzeşte casa. Se recunoaşte cu ajutorul
întrebărilor: pe cine? ce?
Complementul direct poate determina:
a)Verb tranzitiv la moduri personale
b)Verb tranzitiv la moduri nepersonale
c)Locuţiune verbală tranzitivă (la moduri personale sau nepersonale)
d)Interjecţie predicativă
Se exprimă prin:
1. Substantiv comun sau propriu in acuzativ fara prepozitie sau cu prepozitia pe:
A copiat textul.
L-am intalnit pe Ion.
2. Prin noua din cele zece feluri de pronume (cu exceptia celui de intarire)
Pe el (pe dumnealui, pe acesta, pe fiecare, pe ai vostri) l (i)-a felicitat.
Pe cine cautati?
Nu mi-a spus pe care l-a laudat.
Sa nu jignesti pe nimeni.
3. Numeral cardinal propriu-zis, colectiv, fractionar si ordinal
Pe cei doi (pe amandoi, pe al doilea ) i (l)-am vazut in oras.
Luam o doime din intreg.
4. Verb la infinitiv, supin, gerunziu
Nu stie a scrie.
N-a terminat de invatat.
Am auzit strigand.
5. Interjectie:
Am auzit trosc!
Complementul direct se construieste cu prepozitia pe in urmatoarele situatii:
Cand este exprimat prin nume proprii de persoane sau de animale ori prin nume comune de
persoane identificate de vorbitori:
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Priveste-l pe Ionel.
Alunga-l pe Grivei.
Cheama-l pe prieten.
I-am vazut pe colegii tai.
Cand este exprimat prin forme accentuate ale pronumelor personale sau reflexive, prin
pronume posesive, demonstrative, nehotarate negative care tin locul numelor de persoana sau
prin pronume interogative si relative cu exceptia pronumelui ce:
Pe el (pe dumnealui, pe al tau, pe acesta, pe fiecare) l-a felicitat directorul.
Se lauda pe sine.
Sa nu crezi pe niciunul.
Pe cine astepti?
Nu stiu pe care la chemat.
Cand este exprimat prin numerale cardinale propriu-zise, colective ori ordinale precedate sau
nu de articole demonstrative adjectivale:
I-am vazut pe cei trei.
L-am felicitat pe (cel de-) al treilea.
Le-am laudat pe amandoua.
Cand este exprimat prin substantiv provenit din adjectiv precedat de articol demonstrativ
adjectival:
L-am chemat pe cel mare.
Complementul direct poate fi reluat sau anticipat printr-o forma neaccentuata de acuzativ a
pronumelui personal:
- Reluat, cand forma neaccentuata apare dupa complement
Pe Marian l-a felicitat directorul.
- Anticipat, cand forma neaccentuata apare inaintea complementului
L-am vazut pe Mihai la film.
Complementul direct este asezat de obicei, dupa verb, uneori, intre ele, intercalandu-se o alta
parte de propozitie:
Am vazut un film interesant.
A vazut azi un film interesant.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Propozitia care indeplineste in fraza rolul de complement direct (pe langa un verb tranzitiv din
propozitia regenta) se numeste propozitie completiva directa.(CD)
L-am cunoscut pe scriitor.
Cornel stie ceva.
Poti citi.
Cheama pe trei din grupul sau.
Termina de strigat.
Porneste a gesticula, l-am auzit strigand chiar.
Astfel se obtin frazele:
L-am cunoscut ¹/ pe cine a scris cartea. ²/
Cornel stie ¹/ce s-a intamplat. ²/
Poti ¹/ sa citesti.
Cheama ¹/pe cine se afla in grupul sau. ²/
Termina ¹/sa strige. ²/
Porneste¹/ sa gesticuleze²/, l-am auzit³/ cum striga chiar/
Termeni regenţi:
1. un verb predicativ, personal, tranzitiv la diateza activă sau activă pronominală, la moduri
personale şi nepersonale, cu excepţia participiului;
Eu ştiu ¹/ce am de făcut în această săptămână.²/ 2CD
Mama şi-a cumpărat ¹/ ce a dorit întotdeauna.²/ 2 CD
Profesorul are de verificat ¹/cum am efectuat tema pentru acasă.²/ 2 CD
*infinitiv
A intrat în cameră fără a băga de seamă¹/ ce faci.²/
*gerunziu
“Și Iisus, auzind¹/că Ioan a fost întemnițat,²/ a plecat în
Galileea.¹/”(Matei ,4,12)
*supin
Profesorul are de verificat¹/ dacă rezultatele sunt corecte.²/
2. o locuţiune verbală predicativă, personală, tranzitivă la moduri personale sau nepersonale
(cu excepţia participiului);
Cunoscuţii au băgat de seamă¹/că te superi foarte repede.²/ 2 CD
Neţinând minte ¹/ce temă au²/,câţiva elevi n-au scris.¹/ 2 CD
Prietenul meu a intrat în casă fără a băga de seamă¹/că acolo mă aflam şi eu.²/ 2 CD
3. o interjecţie predicativă;
Uite¹ /cine a venit.²/ 2 CD
Iată ¹/ce a făcut ea astăzi²./2 CD
ADVERBE RELATIVE
Unde, de unde, de pe unde
Nu știe ¹/ unde pleaca in excursie./²
·Încotro
Nu a aflat ¹/ încotro a luat-o mașina.²/
·Când , de când ,până când
L-am întrebat¹/ când a sosit.²/
·Cum
Nu a comunicat ¹/ cum a procedat.²/
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
·Ce
Mi-a spus ¹/ ce mult a suferit fratele ei.²/
Observaţie Când CD răspunde la întrebarea ce? verificarea ei se face prin pronumele
nehotărât
ceva; iar când CD răspunde la întrebarea pe cine?verificarea ei se face prin
pronumele nehotărât cineva.
Contragerea şi expansiunea
O propoziţie completivă directă poate fi contrasă într-un complement direct, iar un complement
direct poate fi extins(dezvoltat) într-o completivă directă.
Eu nu pot¹/ să văd bine la tablă.²/ 2 CD
Eu nu pot vedea bine la tablă.
Complementul indirect
Complementul indirect este partea secundară de propoziţie care arată obiectul asupra căruia se
răsfrânge indirect o acţiune a verbului sau căruia I se atribuie o acţiune, o însuşire sau o
caracteristică exprimată prin cuvântul determinat.
Complementul indirect răspunde la întrebările:
pentru acuzativ: cu cine?, cu ce?, la cine?, la ce?, de cine?, de ce?, despre cine?, despre
ce?, de la cine?, de la ce?, pentru cine?, pentru ce?
Pentru dativ: cui?
Pentru genitiv: asupra cui?, contra cui?, împotriva cui?
Regentul complementului indirect poate fi:
Un verb tranzitiv la mod personal: Bunicii cer nepoţilor ascultare.
Un verb tranzitiv la mod nepersonal: A vorbi despre muzică este o plăcere.
Discutând despre prietena lui, I s-a luminat faţa.
I-e dor de povestit cu nepoţii.
Un verb intranzitiv: Mă tem de greci şi de darurile lor.
O locuţiune verbală: A luat-o la sănătoasa cu prietenii lui.
Un adjectiv: Am citit cărţi pline de haz.
Un adverb: Satul Domneşti este aproape de oraş.
Un substantiv nearticulat: Slavă patriei!
O interjecţie cu valoare predicativă: El zvârr! Cu săgeata în duşman.
OBS: Complementul indirect e cerut cu predilecţie de verbe la diateza reflexivă sau pasivă: a
se gândi, a-şi aminti, a se lăuda, a se mira, a se uita, a se interesa, a fi preocupat, a fi
încredinţat, a fi interesat, a fi convins etc.
Complementul indirect poate fi exprimat prin:
Substantive comune sau proprii, în cazurile dativ, acuzativ cu prepoziţii sau locuţiuni
prepoziţionale: pentru, la, de, cu , în, spre, din, întru, dintre, pe, faţă de şi genitiv cu
prepoziţiile asupra, contra, împotriva.
S-au adresat colegilor.
Se teme de ploaie.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Se gândeşte a te căuta.
S-a săturat de aşteptat.
S-a plictisit învăţând.
Părţi de vorbire substantivizate: adjective substantivizate: Cu lăudărosul acela am
copilărit.
Adverbe substantivizate: S-a obişnuit repede cu binele.
Interjecţii substantivizate: Mă gândesc la hopul următor.
Complementul indirect poate fi reluat sau anticipat printr-o formă neaccentuată a pronumelui
personal:
Mie mi se cuvine acest drept.
Ţi s-a dat şi ţie o parte din câştig.
Topica şi punctuaţia
Complementul indirect este aşezat de obicei imediat după verb sau orice termen regent, dar
poate sta şi înaintea acestora pentru a fi scos în evidenţă:
Spune dirigintelui cele întâmplate.
Băiatului să-I dai premiul întâi.
Se desparte prin virgulă complementele indirecte coordonate prin juxtapunere sau prin
conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale coordonatoare, cu excepţia lui şi, ori, sau, şi cu.
I-am dat mamei, lui tata şi Mioarei câte un cadou.
Complementul indirect nu se desparte prin virgulă dacă este aşezat imediat după verbul
determinat:
I-am dat colegului manualul meu.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
C.I. corespunde unui complement indirect exprimat printr-un substantiv sau substitut al
acestuia în cazul :
Elemente introductive :
-pronume relative : cui, ceea ce , (contra) cui ;
Povesteşte 1/ (cui) îl ascultă. 2/
Este partea secundară de propoziţie care arată locul în care se desfăşoară o acţiune sau se
manifestă o însuşire, limitele spaţiale (punctul de plecare sau de sosire, intervalul) şi direcţia
acţiunii.
Se duce la Craiova.
Aluat-o la fugă spre gară.
Se exprimă prin:
Adverb de loc:
Fără prepoziţie: Rămâne aici.
Cu prepoziţie: A fugit repede până acolo.
Loc. adverbială de loc: Umbla de acolo până acolo de nerăbdare.
Substantive comune sau proprii în:
Ac. - cu prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: în, la, după, între, lângă, către, de la, sub, de lângă,
de sub, de pe sub, dintre, pe, peste, până, până la, spre, aproape de: Mă duc la bibliotecă.
- fără prepoziţie, când arată spaţiul străbătut şi este însoţit de numerale sau adjective: A
alergat doi kilometri.
S-a dus cale lungă.
D. – în expresiile: Stai locului!
S-a aşternut drumului.
G. - cu prepoziţie: înaintea, deasupra, dinaintea, dedesubtul: Am aşteptat înaintea casei.
- cu locuţiune prepoziţională: în faţa, în spatele, în mijlocul, în jurul, de-a lungul, de-a latul:
S-a plimbat de-a lungul malului.
Pronume în:
Ac. - cu prepoziţie: S-a aşezat lângă el (dumnealor, în jurul alor voştri, lângă celălalt, lângă
unul).
Către cine s-a îndreptat?
Nu ştiu spre care au plecat.
N-a pus grâu în niciunul dintre saci.
D. – când se exprimă prin pronume personal formă neaccentuată precedat de prepoziţii sau
locuţiuni prepoziţionale specializate pentru G.:
Câmpul se întinde înaintea-mi.
În preajma-mi sunt multe flori.
G. - cu prepoziţie: Am aşteptat înaintea lor, dumnealor, în jurul alor noştri, în jurul acelora, în
jurul altora.
Înaintea cui ai stat la spectacol?
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Complementele circumstanţiale de loc coordonate prin juxtapunere sau prin conjucţii şi locuţiuni
conjucţionale cu excepţia lui şi, ori, sau, nerepetate se despart prin virgulă:
Complementul circumstanţial de loc cu sau fară determinări aşezat între subiect şi predicat se
izolează prin virgule daca subiectul este aşezat înainte de predicat:
Topica
Poate fi aşezat şi între subiect şi predicat sau între verbul copulativ şi nume predicativ:
Unde te duci?
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Definiţie: Propoziția subordonată care arată locul în care se petrece acțiunea, exprimată
de un verb/ interjecție predicativă din regentă și are funcția unui Complement
circumstanțial de loc
Elementele regente
1. un verb predicativ, personal intranzitiv la orice diateză;
Muncitorul se deplasează zilnic¹/ unde lucrează.²/ 2 CL
2. verb predicativ, personal, tranzitiv;
Noi aşezăm hainele¹/ unde ni s-a indicat.²/ 2 CL
Copilul scrie¹/ unde mama i-a aşezat biroul.²/ 2 CL
3. o locuţiune verbală, predicativă, personală, intranzitivă;
Copiii au rupt-o de fugă ¹/unde li s-a spus.²/ 2 CL
4. verb sau locuţiune verbală predicativă la un mod nepersonal;
Mergând¹/ unde mi-ai spus,²/ am găsit medicamentele căutate.¹/ 2 CL
5. o interjecţie
Hai repede¹/ unde ne-am propus!²/ 2 CL
6. un adverb de loc
Am fost acolo¹/ unde am visat întotdeauna.²/ 2 CL
7. adjectiv
Cărţile aşezate¹/ unde ţi-am spus²/, le-a luat altcineva.²/ 2 CL
3. Pronume şi adjective pronominale relative: care, cine, ce, cât, (cu prepoziţie);
Ne vom întâlni¹/ în ce loc îţi convine.²/ 2 CL
IV. Topica
e.g.: A plecat /unde a văzut cu ochii./
• Propozițiile circumstanțiale de loc urmează, de obicei, regenta
V. Punctuaţia
Când?
De când?
Pe când?
Pânâ când?
Cât timp?
Termen regent
înainte de, în timp de, în vreme de, în jur de şi în genitiv precedate de prepoziţii sau locuţiuni
prepoziţionale: înaintea, asupra, în urma, în timpul, în cursul, în vremea, de-a lungul.
A sosit la şcoală după colegi.
Se plimbă prin parc în fiecare zi.
A plecat de două zile.
Plecase la drum asupra nopţii.
Pronume în cazurile acuzativ, genitiv precedate de aceleaşi prepoziţii şi locuţiuni
prepoziţionale şi dativ posesiv precedat de prepoziţii li locuţiuni prepoziţionale cu regim de
genitiv:
Vom pleca la şcoală după el, după dumnealui, după ai voştri, după acesta, după toţi.
După care veţi pleca la şcoală?
Nu v-aţi hotărât după care veţi pleca la şcoală.
Nu vom pleca la şcoală după niciunul dintre colegi, ci înaintea lor.
Viom ajunge înaintea dumnealor, înaintea acestora, înaintea alor noştri, tututor.
Înaintea cui ai sosit?
N-a aflat înaintea cui au sosit.
N-au sosit înaintea niciunuia dintre ai noştri.
Au sosit acolo înaintea-ţi.
Adjective pronominale posesive în cazul acuzativ precedate de propoziţii şi locuţiuni
prepoziţionale cu regim de genitiv:
Am sosit la gară înaintea voastră.
Adjective propriu-zise referitoare la vârstă, în acuzativ precedate de prepepoziţia de:
Îl cunosc de mic.
Numerale cardinale, ordinale şi colective cu valoare substantivală în cazurile acuzativ şi
genitiv precedate de aceleaşi prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale ca şi substantivul:
Am ajuns în parc o dată cu cei doi, cu amândoi, cu cel de-al treilea.
Am sosit la şcoală înaintea celor doi, înaintea amândurora, înaintea celui de-al
doilea.
Numerale adverbiale:
De două ori m-am trezit azi-noapte.
Verbe la modurile infinitiv cu prepoziţia până sau locuţiunea prepoziţională înainte de
şi gerunziu:
Până a veni tu, el a plecat.
Mergând spre şcoală m-am întâlnit cu el.
Adverbe cu sau fără prepoziţie şi locuţiuni adverbiale de timp:
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
4. un adjectiv
Echipa de handbal a şcolii a fost victorioasă¹/ ori de câte ori a jucat în deplasare.²/ 2 CT
5. adverb de timp
El răspunde corect atunci¹/ când învaţă temeinic.²/ 2 CT
6. o interjecţie;
Hai ¹/când te chem! .²/ 2 CT
Adverbe corelative: Adverbe şi locuţiuni adverbiale şi, imediat, îndată, deodată, cum, atunci,
abia, doar, apoi, numai ce, pe urmă, de atâtea ori sunt specifice temporalei.
Pentru topica şi punctuaţia propoziţiei T,pe baza exemplelor următoare (scrise pe tablă)
elevii vor putea concluziona că temporala poate sta după sau înaintea regentei sau poate fi
intercalată în regentă.
- Vino mâine , când vom avea timp.
- Când te chem, să vii !
- Astăzi , când mi-am repetat , mi-am amintit tot.
Topica circumstanţialei este liberă. Ea poate sta după regentă, înaintea acesteia sau poate fi
intercalată.
Punctuaţia se constată de către elevi prin analiza exemplelor deja cunoscute,ajungând la
concluziile următoare:
¤ Temporala aflată după regentă nu se desparte prin virgulă.
¤ Temporala aşezată înaintea regentei se desparte prin virgulă când se insistă
asupra ei şi când are în regentă un adverb corelativ.
¤ Temporala intercalată în regentă se desparte prin virgulă dacă stă înaintea
predicatului.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Complementul circumstanţial de mod este partea secundară de propoziţie care arată modul în
care se desfăşoară o acţiune sau felul în care se înfăţişează o stare, o însuşire.
Întrebări: cum?, cât?, în ce fel?
Termenii regenţi:
• un verb: Andrei citeşte cu atenţie.
• o locuţiune verbală: Nu ţin minte bine ce s-a întâmplat atunci.
• un adjectiv: ,, Tare ca piatra, iute ca săgeata.’’
• un adverb: El strigă destul de tare.
• o interjecţie: El atunci harşti! iute o palmă.
Dativ precedat de prepoziţiile contrar, conform, potrivit, aidoma, asemenea sau fără
prepoziţie (când determină adjectivele sau adverbele inferior, superior, posterior, anterior,
ulterior)
A procedat conform înţelegerii.
S-a comportat contrar aşteptărilor.
A procedat asemenea colegilor săi.
Acest produs este inferior produselor indigene.
2. Substantive nume de unităţi de măsură în cazul acuzativ determinate de numerale,
însoţite de prepoziţiile de, cu, până, la:
Soarele se urcase de două suliţe pe cer.
3. Adjective în cazul acuzativ, precedate de adverbe cu valoare de prepoziţie:
Era mai mult mort decât viu.
4. Numerale cu valoare:
Substantivală
L-a plătit triplu.
Munceşte însutit.
Cu valoare substantivală în cazurile acuzativ precedat de prepoziţii, adverbe comparative sau
locuţiuni prepoziţionale şi dativ cu prepoziţii:
Aacţionat în conformitate cu cei patru.
A acţionat în funcţie de amândoi.
A procedat potrivit cu a doua dintre legi.
A acţionat conform celor trei dintre colaboratori.
Era mai cumsecade decât cei doi.
Când arată măsura, complementul circumstanţial de mod exprimat prin numeral cu valoare
substantivală este determinat de un substantive precedaqt de prepoziţiile de, cu, până la:
Trenul era lung de două sute de metri.
5. Numeral adverbial:
A muncit înzecit.
A răspuns de două ori mai bine.
6. Pronume în cazurile:
Acuzativ precedat de prepoziţii, de locuţiuni prepoziţionale sau de adverbe comparative
(aceleaşi ca la substantiv):
Referatul a fost întocmit în raport cu al vostru, cu celălalt.
Este mai mare decât mine, dumneata, ai noştri, acesta, toţi.
Decât cine este mai mare?
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Elementele introductive:
a. adverbe relative: cum, precum, cât:
El era înalt 1/ cât era bradul.2/
Vorbeşte 1/precum a învăţat.2/
Citeşte 1/ cum ştie.2/
b. adverbe nehotărâte: oricum, oricât.
Îmbracă-te 1/ oricum îţi place.2/
Mănâncă 1/ oricât ţi se oferă.2/
c. locuţiuni conjuncţionale subordonatoare:
după cum, după cât, ca şi cum, ca şi când, de parcă, fără să, fără ca ... să, pe măsură ce, cu cât...
(cu atât):
El mergea mai departe,1/ ca şi cum nu ar fi auzit nimic.2/
Cu cât câştiga mai mult,1/ cu atât devenea mai lacom.2/
El devenea mai inteligent 1/ pe măsură ce creştea.2/
d. Conjucţii subordonatoare: precum, decât, parcă.
A plecat mai repede decât a promis.
Corelativele modalei sunt adverbele: aşa, astfel, atât:
Atât îţi dau,1/ cât am.2/
Cum e fapta, 1/ astfel e răsplata. 2/
Topica – modala poate sta după sau înaintea regentei sau poate fi intercalată cu aceasta.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Punctuaţia – când este intercalată în regentă, se desparte prin virgulă. După regentă se desparte
prin virgulă numai dacă nu se insistă asupra ei.
Înaintea regentei se desparte, de obicei, prin virgulă, dar se renunţă la virgulă când este
considerată absolut necesară înţelesului.
Complementul de cauză
Este partea secundară de propoziţie care arată cauza unei acţiuni, a unei stări sau a unei însuşiri.
interjecţie
Vaza zdronc! Din cauza loviturii.
Se exprimă prin:
substantive în cazurile acuzativ precedate de prepoziţiile de, dintre, pentru, la, în, pe sau
de locuţiunile prepoziţionale din cauză de, din motiv de, genitiv cu locuţiunile din cauză,
din pricina şi dativ cu prepoziţia datorită:
A îngheţat de frig. Ac.
Alipsit din cauză de boală. Ac.
Aîntârziat din cauza unui coleg.G.
Maşina a alunecat datorită poleiului. G.
Topica: Stă de obicei după termenul regent, dar poate sta şi înaintea acestuia.
Stă înaintea acestuia când este exprimat prin pronume interogativ sau relativ, prin locuţiuni
adverbial sau prin gerunziu urmat de determinanţi.
Punctuaţia: Se desparte prin virgulă atunci când este antepus termennului regent şi este reluat
printr-un corelativ sau dacă este exprimat prin verb la gerunziu:
De teamă, de asta n-a venit.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Oamenii sunt stresaţi¹/, deoarece de o săptămână lucrează multe ore peste program.²/ 1 PP,
2CZ
interjecţie
Întrucât s-a stârnit un vânt puternic¹/, uşile şi geamurile zdronc! cu putere²/, încât toţi copiii s-
au speriat.³/ 1 CZ, 2PP, 3 CNS
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
ElementelePENTRU
de relaţie sauABSOLVENȚII
introductive ale CZ: CLASELOR A – VIII
–A
Conjuncţii subordonatoare:
Fiindcă: Mi-am luat umbrela, fiindcă ploua.
Deoarece: A luat un doi deoarece nu s-a pregătit.
Căci: Scena era impresionantă, căci toată lumea plângea.
Întrucât: Întrucât nu s-a înscris la examen, a pierdut admiterea la facultate.
Că: Nu pot spune nimic, că nu mă lasă sufletul.
Dacă: Dacă nu a fost supravegheat, de asta a facut prostii.
De: De nu m-ai urmărit, de-aia nu ai înţeles.
Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare:
Pentru că:
Nu ştie, pentru că nimeni nu i-a spus nimic.
Din cauză că, din pricină că:
Din cauză că vremea e rea, am rămas acasă.
De vreme ce, din moment ce, o dată ce:
De vreme ce nu ai venit, am plecat singur.
Elemente corelative
Adverbele şi locuţiunile adverbiale : apoi, atunci, de aceea, pentru aceea, de aia, de aceasta.
Circumstanţială de cauză are topică liberă.
În structura SB - PP – CZ , cauzala are topică fixă.
Dacă şi-a mai luat un serviciu¹/ este²/ pentru că nu-i mai ajung banii.³/ 1 SB, 2 PP, 3 CZ
De obicei, cauzala stă după regentă, dar poate fi şi antepusă şi intercalată . Sunt antepuse
propoziţiile circumstanţiale cauzale introduse prin cum şi postpuse cele introduse prin că şi căci.
Cum nu ţi-ai scris tema¹/, e firesc²/, să fii sancţionat.³/ 1 CZ, 2 PP, 3 SB
M-am supărat¹/, că vinovaţii n-au fost sancţionaţi.²/ 1 PP, 2 CZ
Punctuaţia
Indiferent de topica ei, cauzala se desparte în general de regentă. Se despart obligatoriu cele
introduse prin cum şi cele care au un corelativ în regentă.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Complementul de scop
Complementul circumstanţial de scop este partea secundară de propoziţie care arată scopul
unei acţiuni.
Se exprimă prin:
Substantive în cazul acuzativ, precedate de prepoziţiile pentru, spre, după, la întru ,în şi
locuţiunea prepoziţională de scop în scop de şi în cazul genitiv cu locuţiunile
prepoziţionale în vederea, în scopul, în ideea, în intenţia:
Apare şi înaintea regentului când este exprimat prin pronumele ce, prin adverbe sau locuţini
adverbial care apar ca elemente correlative ale unei propoziţii de scop.
Termenii regenţi:
Mama mi-a dat telefon¹/ ca să afle despre starea mea de sănătate.²/ 1 PP, 2 CS
Toţi elevii clasei a VIII-a s-au pus pe treabă¹/ca să reuşească la examen cu o medie
mare.²/ 1 PP, 2 CS
3. Un adjectiv;
4. Un adverb;
5. O interjecţie predicativă;
Elemente de relaţie
OBS:
Corelative (apar în regentă): de aceea, de asta, de aia, pentru aceea, pentru asta, pentru
aia (locuţiuni adverbiale).
Adverbele anume şi într-adins sunt folosite înaintea conjuncţiei finale pentru a accentua modal
ideea că acţiunea regentei se face ,,special’’ în acest scop.
Topica
Punctuaţia
OBS: Subordonata finală se construieşte cu moduri care exprimă o acţiune nerealizată, dar
realizabilă – conjuctivul şi imperativul.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Când este construită cu imperativul sau când arată un scop realizat , subordonata finală se
introduce prin conjunctia de.
OBS: Subordonata cauzală nu se introduce niciodată prin conjuncţia SĂ sau prin conjuncţii şi
locuţiuni conjuncţionale în alcătuirea cărora intră conjuncţia SA şi nici prin conjuncţia DE.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Complementul condițional
Este partea secundară dr propoziție care exprimă condiția, ipoteza de care depinde realizarea
acțiunii, însușirii sau calității exprimate în propoziție.
Întrebări: Cu ce condiție?
Determină:
Se exprimă prin:
1. Substantiv în cazul genitiv precedat de locuțiunea prepozițională în locul:
În locul tatălui, lui Mircea, inginerului-șef, Anei-Maria eu te ajutam.
2. Pronume în genitiv:
În locul lui, dumnealui, acestuia, alor săi, unora, celorlalți, cuiva eu te ajutam.
În locul cui te-aș fi ajutat oare?
Știu în locul cui te ajutam.
4. Numeral
În locul primului, ambilor eu te ajutam.
5. Substantiv în acuzativ, precedate de locuțiunea prepozițională în caz de, sau substantive
care exprimă semantic ideea de condiție: caz, condiție, ipoteză, eventualitate, precedate de
prepoziția în sau cu:
Cu această condiție, aș accepta propunerea voastră.
În caz de pericol, m –aș ascunde aici.
6. Pronume:
În cazul acesta, te voi aștepta mâine.
7. Adjeective posesive sau demonstrative:
În cazul acesta, nu pot fi de acord cu tine.
În locul tău, aș acționa altfel.
8. Verbe la mod nepersonal:
Fără a greși, poți lua notă mare la examen. (infinitiv)
Învățând, s-ar feri de necazuri. (gerunziu)
Înțeleasă, lecția nu s-ar uita. (participiu)
9. Adverbe astfel, altminteri
Vorbește, altfel nu te iert.
Mărturisește totul, altminteri nu te voi ajuta.
3
Scrise cu italics complementele condiționale
4
Cu bold părțile de vorbire pe care le determină
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Elemente de relație:
1. Conjuncții subordonatoare dacă, de să și locuțiunile conjuncționale în caz că, de unde:
Dacă ar fi învățat mai mult, ¹/ ar fi fost mai atent. ²/ 1 CȚ 2PP
Aș da totul, ¹/ numai să-mi văd copiii fericiți. ²/1 PP 2CȚ
În caz că nu sr veni, ¹/ nu l-aș mai aștepta. ²/ 1 CȚ 2PP
Să mă aștepți, ¹/ de unde nu, ²/ mă voi supăra. 3/ 1PP 2CȚ 3PP
Conjuncțiile dacă, de, să pot fi precedate de adverbul de întărire numai când se insistă asupra
unei singure condiții a realizării acțiunii din propoziția regentă.
Ar fi răspuns corect, ¹/ numai dacă ar fi învățat. ²/1 PP 2CȚ
Ar fi scris corect, ¹/ numai dacă ar fi fost atent la dictare. ²/1 PP 2CȚ
Aș face totul, ¹/ numai să te văd mai serios. ²/1 PP 2CȚ
Topica și punctuația
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Propoziția condițională apare așezată atât în fața regentei cât și după regentă. Are topică fixă
(așezată în fața regentei) numai condiționala juxtapusă.
Propoziția condițională se separă prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziția față de aceasta.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Adjectivele nehotărâte tot, toată, toți, toate, oricât, oricâtă, oricâți, oricâte au funcția
sintactică de atribut adjectival pe lângă substantivul determinat. Substantivul îndeplinește
funcția sintactică de complement concesiv.
7. Adjectiv însoțit de adverbul de întărire chiar, nici, și:
Chiar bolnav, el tot îți vorbește cu blândețe.
Nici morți, ei tot nu-și recunosc vina.
Și sărac, el tot nu se plânge niciodată de greutățile vieții.
Uneori adjectivul este însoțit de conjuncția subordonatoare deși:
Deși bolnav, el tot a venit la școală.
8. Verb la infinitiv precedat de prepoziția fară, gerunziu precedat de adverbe de întărire
chiar, nici, și, participiu
Fară a auzi, el tot trase o concluzie despre cele relatate. Infinitiv
Chiar plângând, tot nu-l impresionezi. Gerunziu
Nerepetată, poezia învățată mecanic se uită. participiu
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Propoziția circumstanțială concesivă are rolul complementului concesiv, la nivel de fază, și arată
o împrejurare care ar fi fost de așteptat să împiedice realizarea acțiunii regentei, dar nu o
împiedică.
Elemente regente:
Elemente de relație
1. Conjuncții subordonatoare: că, să, dacă, de, deși
Soarele¹/ că e soare, ²/tot are pete pe el. ¹/1PP 2CV
Să citească zile întegi, ¹/ tot nu înțelege nimic. ²/ 1CV 2PP
Să-i dai și mană cerească, ¹/ sănătos tot nu se mai face. ²/ 1 CV 2PP
Dacă aș scrie cuvânt cu cuvânt lecția, ¹/ notă mare tot n-aș lua. ²/ 1CV 2PP
De m-aș da de trei ori peste cap¹/ tot n-aș rezolva problema. ²/ 1CV 2 PP
Deși nu merită, ¹/ el ete mereu lăudat de părinți. ²/ 1PP 2 CV
2. Locuțiune conjuncțională: cu toate că, măcar că, măcar să, măcar de, chit că, chiar să,
chiar de, chiar dacă, și dacă, și de, și chiar dacă, și chiar de, fără să, și fără să, și să, nici
dacă, nici de, nici să.
Ea ia totuși medicamente¹/ măcar că nu-I fac bine. ²/ 1PP 2 CV
Vine totuși la școală¹/ chit că e bolnavă. ²/ 1PP 2 CV
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Răspunde la întrebările: ce urmare are faptul că? Care e urmarea faptului că?
Termeni regenți:
Se exprimă prin:
1. Substantiv în cazul acuzativ precedat de prepozițiile: de, până la, spre.
Amândoi s-au înțeles de minune.
Eminescu a cizelat fiecare vers până la perfecțiune.
Tu ai reușit la examen spre bucuria părinților.
2. Verbe la supin, infinitiv precedat de prepozițiile: pentru, spre, până la.
Ești îndeajuns de priceput spre a rezolva această problemă.
El a muncit mult, până la a se epuiza.
Învățase suficient pentru examen pentru a fi sigur de reușită.
El a crescut de nerecunoscut.
s-au emancipat de nespus.
3. Expresii cu valoare consecutivă: de mirare, de moarte, de mai mare dragul, până la
lacrimi, până la sânge.
El s-a îmbolnăvit de moarte.
Am râs până la lacrimi.
Ne înțelegem de mai mare dragul.
S-a lovit așa de tare până la sânge.
Ei doi se înțeleg de minune.
TOATĂ MATERIA DE GRAMATICĂ A CLASELOR V – VIII
PENTRU ABSOLVENȚII CLASELOR A – VIII – A
Elemente regente
1. Verb la mod personal sau nepersonal
Îngrășându-se atât de mult ¹/încât s-a speriat ²/s-a dus la doctor. ¹/1 PP 2CNS
2. Adjective
3. Adverb
Vorbea atât de încet ¹/ încât nu-l auzeau nici cei din prima bancă. ²/1 PP 2CNS
El a muncit pentru examen prea mult ¹/ ca să poată fi primul pe listă. ²/1 PP 2CNS
Elemente de relație
1. Conjuncții simple subordonatoare: că, să, de, încât și conjuncția compusă ca să:
2. Locuțiunile conjuncționale: pentru ca să, astfel că, așa încât, astfel încât, așa că:
Tata este prea bătrân ¹/ pentru ca să-și construiască o altă casă. ²/1 PP 2CNS
Ajunsese atât de puternic¹/ astfel încât toți se temeau de el. ²/1 PP 2CNS
Propoziția consecutivă poate fi corelată în regent cu adverbele: așa, astfel, destul, îndeajuns, până
acolo, prea sau locuțiuni adverbial: în așa fel, până-ntr-atât:
Copacul a crescut așa de mult¹/ încât a depășit înălțimea casei. ²/1 PP 2CNS
Propoziția consecutive are topică fixă, este totdeauna așezată după regent. Se desparte prin
virgule de aceasta. Cns nu see desparte prin virgule de regent atunci când este introdusă prin
conjuncțiile de, să și se află după predicatul regentei.