VERBUL

http://www.margele.net/index.php?
act=shop&arata_cos=1&comanda=1&cosi
d=&idg1=&idg2=&idg3=&idp=4680&curi
er=Posta%20Romana
Schema recapitulativa
Definitie - partea de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea,
existenta, necesitatea, posibilitatea, posesia, dorinta
Clasificare
I. a. predicative – formeaza singure predicatul verbal
b. nepredicative copulative – împreuna cu numele predicativ formeaza predicatul
nominal (a fi, a deveni( numai copulativ),
a iesi, a ramâne, a ajunge, a se face, a parea, a însemna, a se naste, a se chema, a
se numi)
auxiliare – ajuta la formarea unor moduri si timpuri compuse si la diateza pasiva;
verbele auxiliare sunt:
a fi, a vrea, a avea
II. a. personale – care pot avea subiect
b. unipersonale – au forme numai pentru persoana a III- a si exprima actiuni
atribuite unor fenomene ale naturii, animale etc.
( a latra, a apune, a rasari)
c. impersonale – actiunea nu este facuta de o persoana; au forma de persoana a III-
a (a trebui, a se cuveni, a tuna, a fulgera)
d. expresii verbale impersonale – sunt formate din verbul a fi si un adverb sau o
locutiune adverbiala de mod cu rol de nume
predicativ în cadrul constructiei (este bine, este rau, e posibil, e recomandabil etc)
e.locutiuni verbale – grup de cuvinte cu înteles unitar care au sinonim un verb (a
baga de seama, a-si aduce aminte etc.)
III. a. Tranzitive – care pot avea compl. direct (a face, a citi etc.); verbe dublu
tranzitive- pot avea doua C.d.:pt. persoane si pt. obiecte
b. intranzitive – care nu pot avea C.d. (ex. merge, a ajunge)
Valorile verbului a fi
1. predicativ (=a se petrece, a se afla, a costa) ex: Casa este pe deal. ( îndeplineste
f.s. de predicat verbal)
2. copulativ ex: Casa este luminoasa. (împreuna cu numele predicativ luminoasa
îndeplineste f.s. de predicat nominal )
3. auxiliar ex: As fi vrut sa citesc o carte. (ajuta la formarea unor timpuri compuse
si a diatezei pasive; singur nu îndeplineste f. s.)
Conjugarea verbului – dupa terminatia verbului la infinitiv exista patru
conjugari: -a – I; -ea – a II-a; -e – a III-a ; -i, -î – a IV-a
Diateza – activa: actiunea este realizata de subiectul gramatical, care poate fi
exprimat sau neexprimat. Ora de istorie a început.
– reflexiva: actiunea este savârsita si suferita de subiectul gramatical. Se gândeste
la nemurirea sufletului.
Obs. Daca pronumele reflexive care însotesc verbul au f. sintactica si pot fi înlocuite cu un pron. personal
sau reluate într-o forma accentuata,verbul nu este la
diateza reflexiva, ci la diateza activa pronominala; pronumele se analizeaza separat. Si-a murdarit pantofii
cu noroi.(sai)- f.s. de atribut pronominal în D
– pasiva: subiectul gramatical sufera actiunea savârsita de altcineva; se formeaza cu
auxiliarul a fi si participiul verbului.
Cartea este citita de toti copiii. ( pentru a nu fi confundat cu un PN, se face
verificarea, folosind complem. de agent)
Modurile si timpurile verbului
1. Modurile personale – verbele îsi schimba forma dupa persoana si numar si au
f.s. de predicat
a. indicativ – arata o actiune sigura, reala
- timpul prezent
- imperfect: -a, -ea + m, i, ¢, m, ti, u ( priveam, priveai, priveaø, priveam, priveati,
priveau)
- perfect compus: auxiliarul a avea + participiul verbului (am luat, ai luat, a luat,
am luat… )
- perfect simplu: -a, -u, -se, -i + i, si, ¢, ram , rati, ra (citii, citisi, citi¢, citiram,
citirati, citira)
- mai mut ca perfectul: -se + m, si, ¢, ram , rati, ra (citisem, citisesi, citise,
citiseram, citiserati, citisera)
- viitor: aux. a vrea+ infinitiv (citi, vei citi, va citi, vom citi , veti citi, vor citi);
forme populare de viitor: o sa fac, am sa fac
- viitor anterior: viitorul verbului auxiliar a fi + participiul verbului (voi fi citit, vei
fi citit, va fi citit, vom fi citit)
b. conjunctiv –arata o actiune posibila, realizabila; se recunoaste dupa particula sa
- prezent: sa citesc, sa citesti sa citeasca, sa citim, sa cititi, sa citeasca
- perfect: se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar a fi (sa fi citit)
c. conditional optativ – arata o actiune posibila, a carei realizare depinde de o
conditie
- prezent: aux. a avea + infinitivul verbului (as citi, ai citi, ar citi, am citi, ati citi, ar
citi)
- perfect: se formeaza cu ajutorul aux. a fi (as fi citit, ai fi citit, ar fi citit, am fi citit,
ati fi citit…)
d. imperativ- exprima o porunca, un îndemn, un ordin, un sfat etc; are forme numai
pentru persoana a-II-a sg. si pl.
( ex: scrie!, scrieti!, fii cuminte! Nu fi obraznic! )
2. Modurile nepersonale – verbele nu îsi schimba forma dupa persoana si nu au
f.s. de predicat
a. infinitiv – este forma din dictionar; se recunoaste dupa particula a ( a citi, a scrie,
a învata etc.);
Functii sintactice: Subiect: A citi o carte este o placere.
Atribut verbal: Bucuria de a te revedea este mare.
Complement direct: Nu pot rezolva problema la matematica.
Complement indirect: S-a apucat a citi în fiecare seara.
Complemnt circumstantial de timp: Cerceteaza înainte de a vorbi.
Complement circumstantial de mod: Priveste fara a condamna.
Complement circumstantial de scop: Maria a fost întrebata pentru a-si exprima
parerea.
Nume predicativ: Rolul acestor întâlniri este de a-ti îmbogati cunostintele.
b. gerunziu –se termina în -ind sau -înd ( citind, lucrând, vorbind)
Functii sintactice: Subiect: Se auzea sunând.
Atribut verbal: Te priveam cu ochii sclipind de emotii.
Atribut adjectival: Admiram valurile spumegânde ale marii.
Complement direct: Am auzit sunând la usa.
Complement indirect: Ne-am plictisit discutând aceasi probleme.
Complement circumstantial de timp: Mergând spre casa mi-am amintit de tine.
Complement circumstantial de mod: Ma relaxez citind o carte.
Complement circumstantial de cauza: Plecând în graba, mi-am uitat cheile acasa.
c. participiu – ajuta la formarea unor moduri si timpuri compuse (am facut, am dat,
sa fi lucrat)
Atribut adjectival: Asteptam sa gasim câmpiile înverzite si copacii înfloriti.
Nume predicativ: Totul pare cuprins de vraja acestei întâmplari.
d. supin – prep. de, dupa, la… + participiu (de citit, la cules, de scris…)
Subiect: Este usor de acuzat pe altii când tu esti vinovat.
Atribut verbal: Maria si-a cumparat o carte de colorat.
Nume predicativ: O asemenea fapta este de admirat.
Complement direct: Copii au de citit o poezie.
Complement indirect: Noi ne-am saturat de mâncat dulciuri.
Complement circumstantial de scop: Se grabeste la maritat.
Complement circumstantial de cauza: Pantofii se uzeaza de purtat.
Schimbarea valorii gramaticale a verbului
Verbul poate avea contextual urmatoarele valori morfologice:
- infinitivul lung substantiv Rostirea cuvintelor frumoase este recomandata.
- participiul adjectiv Asteptam sa gasim câmpiile înverzite si copacii înfloriti
- participiul substantiv Patitul este priceput.
- participiul adverb Vorbeste codat.
- gerunziul adjectiv Admiram valurile spumegânde ale marii
- gerunziu substantiv Suferindul este uitat de prieteni
- supin adverb Ne-am întors pe înserat.
Valorile stilistice ale verbului
- personificare: Apele plâng clar izvorând în fântâne… (M. Eminescu)
- enumeratie: O! te vad, te-aud, te cuget, tânara si dulce veste. (Mihai Eminescu)
- repetitie: Auzi, vezi si taci: ce vezi nu auzi, ce auzi nu vezi. (I. Minulescu)
- metafora: Pe un deal rasare luna, ca o vatra de jaratic,/Rumenind stravechii codri si
castelul singuratic… (M. Eminescu)