CULEGERE DE

EXERCIȚII
PERFORMANȚĂ –
LIMBA ROMÂNĂ

PROF. STOINESCU
CAMELIA

1
1. Desparțiți in silabe cuvintele urmatoare și transcrieți diftongii și
triftongii :
aerian;transatlantic;echinocțiu;stalactite;sufragiu;viespe;păpușoi;
binevoitor;stagnare;suprapunere.

2. Transcrieți fonetic și precizați numarul de litere și sunete :

pisicește;centrifugă;chemare;piersici;cercei;Craciun;cântecel;cinteză;
cârcei.

3. Alcătuiți cuvinte in care sa aveți grupurile:

aa;oo;ii;eo.

4. Alcatuiți enunțuri omofonele urmatoare și precizați ortografierea lor:

ceai / ce-ai ;neam / ne-am ; la / l-a ; sau / s-au ; sa / s-a ; ca / c-a ;

cai / c-ai ;voi / v-oi ;deal / de-al.

5. Alcatuiți enunțuri cu valorile morfologice ale lui ”a” , ”de” și ”o”.

6. Formați familia lexicală (5 derivate) ale cuvintelor:

repede; nou; piatră; vechi.

Explicați modul de formare.

7. Găsiți paronime pentru cuvintele de mai jos . Alcatuiți enunțuri cu

fiecare.

rație; stație; nație; albastru; VENIDECATIV; STRINGENT.

8. Alcatuiți enunțuri in care să SUBSTANTIVAȚI :

un pronume; un adjectiv; adverb; o interjecție.

Să adverbializați :

un substantiv; un adjectiv; .

2
9. Arataţi ce părţi de vorbire sunt urmatoarele cuvinte subliniate :

Frumosul băiat plângea.

Dimineaţa merg la şcoală.

Vinovatul a fost pedepsit.

Copilul cel cuminte este aici.

Cel de-al patrulea a sosit.

De ! Nu am ce-i face !

Cartea deschisă a Ioanei este pe masă.

Binele invinge răul .

De-a lungul şcolii este gard viu.

A stat de-a latul.

10. Alcatuiţi enunţuri cu valorile morfologice ale verbelor :

a părea, a avea, a fi, a iesi, a vrea.

Precizaţi valoarea fiecăruia .

11. Alcatuiţi enunţuri cu urmatoarele omonime :

mai; noi; par; paste; dar.

12. Conjugaţi verbul „a şti” la modul indicativ - toate timpurile, persoana

a II-a , plural.

13. Analizaţi numeralele :

Ambilor le-am povestit despre al şaptelea copil.

Şase sutimi au invaţat.

Treizeci de copii au ajuns in faţa celui dintâi.

Nicaieri nu a ajuns unul pe care doi il ştiau.

3
14. Analizaţi numeralele :

Cate şapte dintre noi au venit la al zecilea.

El a căştigat primii bani de căte două ori.

Căştigul inzecit l-a emoţionat.

Un copil şi doi parinţi au venit acolo.

15. Alcătuiţi enunţuri in care „un” şi „o” să aibă valori morfologice de

articol nehotărăt şi numeral.

16. Analizaţi pronumele :

De dragul lor a plecat in vacanţa mult aşteptată de ei.

S-a discutat impotriva dumnealor .

In casa dânşilor ne-am adus pe noi şi ţie nu ţi-a placut .

Cărţile erau ale lor , dar dumneavoastra le-aţi luat.

17. Analizaţi pronumele :

Se vorbea despre sine şi împotriva alor săi.

Datoria mea era şi a voastră .

Celorlalţi nu le-am povestit despre noi , dar aceiaşi copii au înţeles-o.

Speranţele mele de înavuţire nu au devenit şi realitatea mea .

18. Analizaţi pronumele :

Nimic nu se compară cu această lume minunată a fiecaruia dintre noi.

Nu ştiu cui i-am dat cartea pe care cu toţii o doream.

Niciunul dintre aceia nu au înţeles că oricine ajunge la dumnealui.

În fiecare zi altul era certat de orişicine putea să-şi amintească de

viaţa-i.
4
19. Alcătuiţi enunţuri în care un adjectiv să aibă funcţiile sintactice
studiate.

20. Alcătuiţi enunţuri în care care un verb la infinitiv să aibă funcţii de:

atribut verbal , subiect , nume predicativ , complement direct ,

complement indirect , complement circumstanţial de mod şi de timp.

21. Analizaţi verbele :

Ştiusem a reuşi in viaţă , dar planurile mele de a merge până la capăt

îmi erau zdruncinate de sosirea lui .

Era sigur că vei fi reuşit să ajungi medic.

Desigur că niciodată nu vei fi încercat să vorbesti despre învaţat şi să

devii acelaşi de odinioară.

A o lua la goană începuse a fi ocupaţia lui principală , dar cărţile pentru

citit nu îi fuseseră aduse de prietenul său.

Să înveţi trebuie să fie scopul tău .

Mă săturasem de a fi mers la şcoală , dar profesorii au tot încercat să

mă convingă.

Se găndea la citit şi nimic nu îi plăcea acum .

22. Conjugaţi verbul „a căuta” la diateza pasivă , persoana a II-a ,

singular şi plural , gen feminin , modul indicativ , toate timpurile şi
conjuctiv perfect .

5
23. Analizaţi frazele :

Trebuie a ajunge acolo unde promisese şi când hotărâse , însă dorinţa

pe care nu o putea stăvili era ceea ce nu işi inchipuise .

De nu ai fi venit unde şi cănd trebuia , aş fi încercat să te sun , dar

nicicând să te conving că trebuie să încerci .

Mă săturasem să te dădăcesc cănd nu veneai la şcoala şi vroiam sau

încercam macar să nu mă gândesc la ce ai fi putut deveni .

Cine nu trebuia venise şi l-am convins atât de bine încăt a rămas unde
şi-a pus în gând .

Cu siguranţă că , oriunde mergi , fiecare te va primi cu căldură şi

orişicând vei pleca la drum , ei te vor ajuta .

24. Analizaţi cuvintele subliniate :

Dorinţele-mi s-au îndeplinit.

Casa de dincolo era mai frumoasă.

Mereu mi-am amintit despre tine .

E vai de tine, copile !

Nimănui nu-i plăcea a cînta .

Întinde-te pe patu-ţi !

Nu vorbi urît asupra nici unuia.

25. Alcătuiţi fraze în care AT să fie introdusă prin pronume relativ simplu
„care” cu funcţii de :

subiect ; complement indirect în D ,Ac şi G;complement direct ;

complement de agent ; atribut pronominal genitival ; nume predicativ
în genitiv şi acuzativ .

6
26. Alcătuiţi enunţuri în care un pronume posesiv să aibă funcţii de

subiect ; nume predicativ în N, G, D, Ac ; atribut pronominal genitival ;

atribut pronominal prepoziţional în G, D, Ac ; complement
circumstanţial de mod , de loc şi de timp .

27. Precizaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor

subliniate :

De ce ai plecat ?

Am ştiut cu cine voi merge acolo .

Sunetul tic – tac ! ma enerva .

Ajutat de mulţi , am reuşit să plec .

Nesigur pe planurile tale , am renunţat la a te mai convinge .

Era bine să fi ajuns acelaşi acolo .

Auzindu-se pleosc ! , te-ai speriat .

Dorinţele păreau ale aceloraşi .

Certată de cestălaltă fată , am înţeles ce s-a întâmplat .

28. Alcătuiţi enunţuri cu funcţiile sintactice ale adjectivului .

29. Puneţi la toate gradele de comparaţie adjectivul „mare” şi adverbul

„bine” .

30. Transcrieţi subordonatele SB şi PR din franzele :

Venise acolo cine trebuie să ajungă deşi nimanui nu-i plăcuse a merge .

Părând să înţeleagă , băiatul şi-a cerut scuze , deoarece era bine să nu se

certe cu ai săi .

Nemaifiind acelaşi , ai început a plăcea ceea ce nu trebuia şi ai crezut de

cuviinţă să te autodepăşeşti .

7
31. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele :

anuar – anual ; complement – compliment ; temporal – temporar ;

libret – livret ; conductor – conducator .

32. Daţi sinonime neologice pentru :

vinovat ; imprejurare ; slăbiciune ; nebunie ; hotărâre ; părere ;

lăcomie ; îngâmfare .

33. Precizaţi valorile morfologice ale urmatoarelor cuvinte :

deasupra ; dedesubt ; graţie ; mulţumită ; de .

Alcătuiţi enunţuri cu fiecare valoare .

34. Precizaţi valoarea morfologică a lui „o” şi a lui „şi” din enunţurile :

a). A luat-o la fugă .

O fată şi trei băieţi au sosit .

Pe una am văzut-o ieri .

O ! Ce frumos ninge !

Am văzut o casă frumoasă .

b). A mâncat şi apoi a plecat .

Şi-a amintit de tine ?

A mai şi dormit apoi .

Şi - a scos căciula de pe cap şi a salutat-o .

35. Exemplificaţi metafora , epitetul , hiperbola , antiteza , oximoronul ,

repetiţia .

36. Alcătuiţi enunţuri cu cuvinte care sunt şi conjucţii şi adverbe de mod .

8
37. Alcătuiţi enunţuri în care interjecţia să aibă funcţii de :

predicat verbal ; nume predicativ ; atribut interjecţional ; complement

direct ; subiect .

38. Alcătuiţi enunţuri în care un adverb să aibă funcţii de :

predicat verbal ; atribut adverbial ; complement circumstanţial .

39. Daţi antonime prefixate pentru cuvintele :

continuu ; mobil ; cinstit ; valid ; drept .

40. Precizaţi funcţia sintactică şi partea de vorbire a cuvintelor subliniate :

În anotimpul iernii toţi privesc cu mirare podoabele albe ale pomilor .

Străvezia rochie era fermăcător de frumoasă .

Alor noştri le păruseră ei frumoşi .

Se întrebau cine va fi ultimul .

Obiceiurile sale cele mai trăznite mă fascinau .

Caietele nici unui dintre noi nu plăceau profesorului .

Nici ţipenie nu se zărea pe drum .

Te miri cui i-am dat vestea cea bună .

Ding-dong ! se auzea din pădure .

Prietenilor mei cei mai buni le plăcea a fi cei dintâi .

Ce carte ai folosit la temă .

Dorinţele de bine erau mari .

41. Alcătuiţi cuvinte care să conţină triftongii :

oai ; iau ; eau ; BIATURI : ii ; ia ; oe .

9
42. Se da textul :

„ Vino-n codrul la iyvorul

Care tremură pe prund

Unde PRESIPA cea de BRAZDE

Crengi plecate o ascund. ”

(„Dorinţa” – M. Eminescu)

a). Selectaţi predicatele şi indicaţi modul fiecăruia .

b). Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele din propoziţia nr. 3 .

c). Precizaţi ce figură de stil predomină .

43. „Dorindu-şi a ajunge unde şi-a propus , cel mai mic dintre copii a
crezut de cuviinţă să se pregătească să răspundă prompt la ceea ce i se
impunea . ”

a). Analizaţi fraza .

b). Analizaţi cuvintele din propoziţia ultimă .

10
44. Se dă textul :

„ Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl incarcă

Tremurând în cercuri albe

El cutremură o barcă .

Şi eu trec de-a lung de maluri

Parc-ascult şi parc-aştept

„Ea” din trestii să răsară

Şi să-mi cadă lin la piept .”

a). Identificaţi figurile de stil .

b). Precizaţi noţiunile de PREZODIE .

c). Găsiţi în text două cuvinte ce au omonime .Alcătuiţi enunţuri cu ele

d). Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor :

lacul ; tremurând MI ?.

e). Daţi trei urmări ale folosirii cratimei .

45. Precizaţi tipul de sufix şi cuvântul de bază la derivatele :

păstorită ; porumbel ; strămoşeşte ; birjar ; nemurire ; (a) măcăni ;

orbeşte ; drumeţ ; mântuială ; (a) petici ; (a) umbri .

46. Alcătuiţi enunţuri în care un adjectiv să fie la superlativ relativ ,

funcţia de nume predicativ şi la comparativ – atribut adjectival .

11
47. Precizaţi tipul subordonatelor :

Bine că ai venit .

Ne-am înţeles că ai cerut-o .

Venise cel căruia îi plăcea a vorbi despre ce vroia .

Deşi ai vrut , nu ai primit decât palma pe care ţi-a dat-o mama ta .

48. Stabiliţi antonime pentru cuvintele :

LOCVOCE ; malign ; altruist ; lent ; taciturn ; static .

49. „ A fost odată ca-n poveşti

A fost ca niciodată

Din rude mari , împărăteşti ,

O preafrumoasă fată .

Şi era una la părinţi ,

Şi mândră-n toate cele ,

Cum e Fecioara intre sfinţi ,

Şi Luna între stele .”

(„Luceafărul” – M.Eminescu)

a). Noţiuni de PROZODIE .

b). Identificaţi predicatele şi felul lor .

c). Analizaţi sintactic şi morfologic cuvântul „una” .

d). Precizaţi valoarea morfologică a lui „şi”,daţi exemple cu alte valori.

e). Alcătuiţi enunţuri în care „o” să fie numeral şi adjectiv pronominal

nehotărât .

12
50. „Ziua, ninge, noaptea ninge ,dimineaţa ninge iară !

Cu o zală argintie se îmbracă mândra ţară .

Soarele rotund şi palid se prevede printre nori .

Ca un vis de TUICREŢE printre anii trecători .”

a). Figurile de stil .

b). Noţiuni de PROPOZIŢIE .

c). Precizaţi cuvântul de bază al verbului (a) prevede . Alcătuiţi familia

lexicală (5 derivate) .

d). Ce funcţie şi parte de vorbire are cuvântul „VUIA” ?

Formaţi enunţuri cu altă valoare morfologică .

e). Analizaţi „de tinereţe” , „mândră” , „ca un vis ”.

51. Desparţiţi în silabe şi spuneţi ce reguli aţi aplicat :

tarolologie ; destituire ; transcendenţă ; inteligibil ; decrepitudine ;

DOMNARE ; paradoxal ; implacabil ; NARAŢIUNE .

52. Daţi exemple de o pereche de OMOGRAFE şi alcătuiţi enunţuri cu

toate funcţiile fiecărea dintre ele .

53. Alcătuiţi subordonate introduse pritr-un adverb relativ .

54. Daţi antonime :

copiat ; logic ; INPĂDUITOR ; static ; laşitate ; razboinic ; posibil ;

uşor .

55. Formaţi derivate substantiviale sau adjectiviale cu sufixele :

- inţă ; -eţe ; -iş ; -esc ; -os ; -IN .

56. Formaţi derivate verbale cu suf. : -i,-a,-RI,-ĂUI,-ăi ; şi derivate

adverbiale cu suf. : -iş, -ăş, -EŞTE .

13
57. Alcătuiţi propoziţii cu omonimele :

CARURĂ ; capitol ; boboc ; bonă .

58. Arătaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate .

Bătrânul a ieşit înainte .

Nu ai citit ziarul .

Orice te supără .

Dimineaţa era frumoasă .

Mă găndesc la tine .

Nouă ne place că avea nouă cărţi .

Mergea uşor .

59. Daţi exemple de cuvinte formate prin compunere - sudare :

substantiv ; adjectiv ; pronume ; numeral ; verb ; adverb ; prepoziţie ;

conjuncţie .

60. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul să aibă funcţii de :

complement direct ; complement indirect ; complement de agent ;

complement circumstanţial de mod , de timp , de cauză , de scop ; nume
predicativ ; atribut substantival apoziţional ; atribut substantival
prepoziţional .

61. Indicaţi partea de vorbire din care provin cuvintele :

albastru ; înmuia ; mersul ; o mie ; frumosul ; suferindul ; scrierea ;

nimicuri ; treimea ; binele ; fâşul .

62. Alcătuiţi propoziţii în care „de băiat ” să determine :

un verb copulativ ; un verb predicativ ; un verb la diateza pasivă ; un

substantiv .

Precizaţi funcţia sintactică .

14
63. Arătaţi valorile morfologice ale lui „un ” . Alcătuiţi propoziţii .

64. Alcătuiţi enunţuri cu omofonele :

al / a-l ; ai / a-i ; ale / a le ; cea / ce-a ; cei / ce-i ; cel / ce-l ; cele / ce-le .

65. Construiţi propoziţii în care adjectivul „harnic” să fie la toate

gradele de comparaţie .

66. Formaţi adjective cu sufixele :

-os ; -eţ ; -tor ; - mic ; -ui ; -bil ; -aş .

67. Alcătuiţi propoziţii în care adjectivul „mic ” să aibă funcţii de :

atribut adjectival ; nume predicativ ; complement indirect ;

complement circumstanţial de timp .

68. Alcătuiţi propoziţii în care numeralul cardinal să aibă funcţii de:

subiect ; nume predicativ în G,D,Ac ; atribut genitival ; complement

direct ; complement indirect în G,D,Ac .

69. Alcătuiţi propoziţii în care numeralul colectiv să aibă funcţii de :

subiect ; atribut adjectival ; complement direct ; nume predicativ în

Ac. ; atribut prepoziţional .

70. Alcătuiţi propoziţii în care pronumele reflexive să aibă funcţii de :

complement direct ; complement indirect în D şi Ac.

71. Formaţi enunţuri în care pronumele posesiv „ai noştri ” să aibă în G

funcţii de :

nume predicativ ; atribut pronominal genitival ; complement indirect ;

atribut pronominal prepoziţional ; complement circumstanţial de loc, de
timp , de mod .

72. Alcătuiţi enunţuri în care adjectivul pronominal posesiv să fie în G ,D

şi Ac.

15
73. Alcătuiţi propoziţii cu pronumele interogative :

care ; cine ; ce la N, D şi Ac. Precizaţi funcţia .

74. Alcătuiţi fraze în care pronumele relativ „care” să aibă funcţii de :

subiect ; atribut pronominal genitival ; complement direct ; complement

indirect în Ac ,D ; complement circumstanţial de loc .

75. Construiţi enunţuri în care „ce” să fie :

- pron. interogativ ; Np în N

- adj. pron. relativ ; adj. pron. in Ac

- pron. interog. ; Cd.

- pron. relativ ; Ci.

- adj. pron. interog. ; A adj pron. în N

- pron. relativ ; Np în N

76. Alcătuiţi propoziţii în care verbele a ascunde , a lăuda , a sfătui să fie la

cele trei diateze .

77. Enunţuri cu verb la gerunziu funcţii de :

atribut verbal ; atribut adjectival ; complement direct ; complement de

timp , de cauză .

78. Verbul „a scrie” la infinitiv cu funcţia de :

subiect ; nume predicativ ; atribut verbal ; complement direct ;

complement indirect ; complement de timp , de mod , de scop .

79. Enunţuri în care „deschis” să fie :

verb ; adverb ; adjectiv şi substantiv .

16
80. Indicaţi felul adverbelor :

Nu a fost niciodată mulţumit .

A încercat cândva să meargă undeva , dar a renunţat repede .

Când şi unde să fi plecat atunci ?

Era descurajat şi n-ar fi mers nicăieri .

Va răspunde cum va crede .

81. Adverbul să aibă funcţii de :

predicat verbal ; nume predicativ ; atribut adverbial ; complement de

mod , de loc , de timp .

82. Enunţuri în care „aidoma ” şi „jos” să aibă valori morfologice diferite .

83. Enunţuri cu interjecţii , funcţii de :

predicat ; nume predicativ ; subiect ; atribut ; complement direct .

84. Construiţi propoziţii după schema :

cct(adv.) + S(pron.pers) + Pv(vb.pred.) + Cd(subst.) + A(adj.).

Pv(vb.pred.)+ Cd(subst.)+A(adj.)+Cct(adv.)+Ccl(subst.Ac)+A(subst.G).

85. Enunţuri în care subiectul să fie exprimat prin :

substantiv colectiv ; loc. substantivală ; pronume personal de politeţe ;

numeral colectiv ; verb la infinitiv , gerunziu şi supin .

86. SB introdusă prin pron. relativ „cine” cu funcţii de :

subiect ; nume predicativ (N,G) ; atribut pronominal genitival ;

complement direct ; complement indirect în G şi Ac.

87. Enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin :

substantiv;pron. demonstrativ;numeral colectiv;adjectiv;verb la

infinitiv,participiu,gerunziu,supin;adverb ; interjecţie .

17
88. PR introdusă prin :

pron. relativ ; pron. nehotărât ;adjectiv pronominal nehotărât ; conj.

sub. ; adverb relativ .

89. Subst. „Eminescu” să aibă funcţii de :

apoziţie ; atribur substantival ; prepoziţional în G, Ac; atribut

substantival genitival ; atribut adnominal .

90. Atribut exprimat prin :

adjectiv pron. relativ în Ac ; verb la infinitiv ; pron. relativ în G ; subst.

cu prepoz. în G; verb la supin ; loc. adj. ; loc. adverbială :

91. Fraze după schemele :

- SB + PP + PR + AT

- PP + AT + AT + PP

- SB + PP + CD + AT

- PP + AT + PP + CL

- CL + PP + CD + CT

- CM + PP+ CD + AT

- PP + CI + PP + SB + CM

- CL + PP + CM + CT

- CT + PP + CS + PP + CD

- CT + PP + AT + CD + CL

92. Enunţuri în care un CD să determine un :

verb tranzitiv ; loc. verbală tranzitivă ; interjecţie predicativă .

93. CI să determine un verb intranzitiv; un verb tranzitiv la modul

gerunziu ;loc. verbală ; adjectiv; adverb; interjecţie .

18
94. CI exprimat prin :

adjectiv ; verb la infinitiv , supin , gerunziu .

95. Pron. relativ „ce” să introducă :

SB , PR, AT , CD , CI .

96. Propoziţia „ca va veni ” să fie :

SB, PR, CD, CI.

97. Cuvintele „fată” , „mijloc” să fie :

substantiv ; loc. adverbială ; loc. prepoziţională .

98. Subordonate introduse prin pron. relativ „ce” .

99. „Dar te sfătuiesc ca un tată ce-ţi sunt că, oriunde te-i duce , să fii
supusă , blajină şi harnică .”

felul predicatelor

analiza frazei

contrageţi CL

dezvoltaţi în propoziţie cuvântul „supusă” şi precizaţi felul ei

analizaţi cuvintele : ce, ţi , te-i duce , supusă .

100. Cct să fie exprimat prin adverb; loc. adverbială ; adverb provenit din
substantiv ; verb la infinitiv şi la gerunziu .

101. Interjecţia să fie termen regent pentru :

Cd ; Ci ; Ccl ; Cct ; Ccm .

102. Ccm să fie exprimat prin :

adverb; numeral multiplicativ ; adverbial ; cardinal ; verb la participiu,

gerunziu ; interjecţie .

19
103. Adverbul relativ „cum” să introducă :

SB ; PR ; AT ; CD ; CI ; CT ; CM .

104. Numele predicativ în N să fie exprimat prin :

pronume posesiv ; pronume interogativ ; numeralul multiplicativ ; verb

la infinitiv , supin ; adverb .

105. Un pronume demonstrativ să aibă funcţii de :

nume predicativ în N , G ; complement de cauză ; complement indirect

în G ; atribut pronominal prepoziţional în G , Ac .

106. Analizaţi fraza :

Părându-i-se că era foarte bine să înveţe , Alin , copilul pe care îl ştii ,

s-a răzgândit şi a început a învăţa mereu .

107. Analizaţi predicatele .

108. Analizaţi pronumele :

Am fost lăudat de ai săi .

A plecat înaintea alor mei .

Mă zbat pentru ai noştri .

A luptat împotriva tuturora .

Cartea este a altcuiva .

Mihai a procedat ca acelaşi băiat dar nu ca dumnealui .

Adversarii , ceilalţi , au obţinut victoria .

Câtora dintre ele le poţi mulţumi ?

Nu m-am gândit la nimeni .

Am aflat înaintea căruia dintre invitaţi venise el .

20
109. Realizaţi fraze după schemele :

PP + SB + SB + CI + PP

CD + PP + CI + CT

110. „ În păduri trăiesc stejarii !E un ger amar , cumplit !

Stelele par îngheţate , cerul pare oţelit ,

Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare

Pare un lan de diamanturi ce scârţie sub picioare ”

a) Analizaţi cuvintele : îngheţate ; ce ; în păduri .

b) Precizaţi felul predicatelor .

c) Precizaţi valoarea morfologică a verbului „a fi ” din primul vers .

Alcătuiţi enunţuri cu alte valori .

d) Ce valoare are „iar ” ? Daţi exemple cu late valori morfologice .

e) Identificaţi un subst. articulat hotărât şi creaţi enunţuri cu acesta ,

având funcţii de : Np în D şi Ac .

111. „ O fâşie nesfârşită

Dintr-o pânză pare calea ,

Printre holde rătăcită

Toată culmea-i adormită

Toată valea .”

Analizaţi „o fâşie ” şi „calea” ; Identificaţi felul adjectivelor.

Ce valoare are „i” ? Alcătuiţi un enunţ în care să fie pronume cu funcţia

de A. pron. în D posesiv .

Analizaţi subiectele.

21
112. „De piatră de-ai fi fost, şi nu se putea să nu-ţi salte inima de bucurie
când auzeai uneori în puterea noptei pe Mihai scripcarul din Humuleşti
umblând tot satul câte c-o droaie de flăcăi după dânsul . ”

a) Analizaţi fraza .

b) Ce funcţii sintactice au cuvintele : de piatră ; inimă ; de bucurie ;

scripcarul .

c) Găsiţi un verb la un mod nepredicativ şi conjugaţi-l la timpurile

perfecte .

d) Ce valori morfologice au cei doi „de” ?

113. „ Hassan , de mirare , e negru-pământ ,

Nu ştie de-i vis ori aive-i ,

El vede cum zboară flăcăii Sucevei ,

El vede ghiaurul că-i suflet de vânt

Şi-n faţă-i puterile turcilor sunt tăriile plevei .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele :

„negru-pământ” ; „vis” ; „Sucevei” ; „de vânt” ; „tăriile”.

c) Identificaţi figurile de stil .

d) Care sunt elementele de relaţie ?

e) Având ca regentă propoziţia „Nu ştie”, alcătuiţi subordonatele

studiate .

22
114. „ Ce mă impresionează este că i se pare epoca pe care o trăim
„pasionantă ” , deşi îşi dă seama că am putea sombra într-un cataclism
apocaliptic .”

a) Analizaţi fraza .

b) Identificaţi felul predicatelor .

c) Ce valoare are „mă” ? Realizaţi şi alte valori morfologice .

d) Analizaţi cuvintele : „i” ; „pe care” ; „sombra” ; „apocaliptic”.

115. „ Munteanului i-i dat să-şi câştige pâinea cu toporul , iar asupra iernii
coboară să-şi pună turmele la iernat .”

a) Analiza frazei .

b) Analizaţi cuvintele :

-şi ; cu toporul ; asupra iernii ; la iernat .

c) Ce valoare are „asupra” ? Prin conversiune , găsiţi altă valoare.

d) Analizaţi primul „i” .

e) Precizaţi subiectele propoziţiilor .

116. „ De fapt , nici eu nu mai ştiu ce am . Avem, poate, aceleaşi simptome:

uităm de noi , ne ascundem unii altora , nu ne auzim , nu me vedem , nu

ne înţelegem .”

Analizaţi pronumele şi adj. pronominale .

117. „Cel mai vesel coleg al nostru , băiatul acela mititel, deşi de felul lui
avea o figură tare năpăstuită de om vai de el , intrase de vreme bună la
mare anaghie : de câte ori era mort de somn , profesiara tocmai în aşa
moment propice, găsea să-l încerce cu vreo întrebare .”

Analizaţi substantivele şi adjectivele .

23
118. Analizaţi cuvintele subliniate .

Cineva a sunet la uşă .

Dorea altceva .

A auzit câte şi mai câte .

Pe fata însăşi o văzusem la club .

Colegii au venit în urma lor .

Fratele meu este el .

A fost găzduit la acelaşi .

Reuşita graţie acesteia este mare .

Am plecat cu ai mei .

Fetele , ale mele , mă ascultă .

Cu care ai discutat ?

Mă gândeam a cui lucrare este mai frumoasă .

Nu ştiu cui îi este frate acest băiat .

119. Alcătuiţi enunţuri cu fiecare tip de adverb

120. Scrieţi fonetic cuvintele :

oricine , gheţuş , geantă , generaţie , pietricele , genune , ghicitori ,

pechinez , chircit , cuie , cercetare , gherghef .

121. Explicaţi modul de formare a cuvintelor :

frumuşel ; cântăreaţă ;apărată ; în mijlocul ; douăzeci ; nimicuri ;

cântărea ; dragul ; binele ; înfrumuseţat ; străfulgerare ; fiindcă ; ca să;

nou-născuţi .

24
122. Alcătuiţi enunţuri în care un pronume interogativ să aibă funcţii de :

C de cauză în Ac ; C de scop în Ac ; C de loc în G , Ac ; Np în G,D,Ac ;

complement indirect în G,D,Ac .

123. Motivaţi folosirea virgulei în enunţuri următoare :

Frumosule , de ce ai întârziat ?

Alexandru , cel mai bun prieten al meu , a învăţat să ditească .

El a cumpărat caiete , cărţi , creioane şi culori .

124. Daţi exemple în care apoziţia să stea în cazurile N, G, D,Ac .

125. Exemplificaţi cele patru reguli de despărţire în silabe şi excepţiile lor .

126. Alcătuiţi enunţuri în care un verb de conjugarea I , la infinitiv să

aibă funcţii de :

subiect , nume predicativ , atribut verbal , complement direct ,

complement indirect , complemrnt de mod si de timp .

127. Precizaţi funcţia sintactică a verbelor subliniate :

Dorinţa de citit mă urmărea .

De citit aveam foarte mult .

Cărţile fuseseră de citit .

E bun de citit cât mai mult posibil .

La cules am plecat în zori .

Mă săturasem de scris mult .

25
 128. Analizaţi frazele :

Oricât de mult aş fi dorit , tot nu reuşisem să devin ce visam ce visam

din vremuri pe care le dădusem uitării .

Şansele ca fiecare dintre noi să înţeleagă vreodată ce s-a întâmplat

scădeau pe zi ce trecea , însă nimănui nu-i plăcuse să ştie toate visele
făurite de oricine îndrăznea .

Desigur că pătinţi ei au început a se răzgândi să mai aştepte trenul , deşi

părea că nu întârzea ; totuşi ,dacă le-ai fi cerut să te înţeleagă , ai fi
realizat că ei , care păreau intransigenţi , deveniseră cei mai buni
prieteni .

129. În ce cazuri poate sta numele predicativ ? Exemplificaţi .

130. Daţi exemple de fiecare tip de atribut substantival .

131. Alcătuiţi fraze în care subordonatele studiate să fie introduse printr-un

adjectiv pronominal relativ .

132. În ce cazuri poate sta complementul indirect ? Exemplificaţi cu părţile de

vorbire următoare : substantiv , pronume , numeral .

133. Alcătuiţi cuvinte după formatul : VCC; CVCV ;CVC;VCCVC; CVCCV.

134. Alcătuiţi propoziţii după scheme :

Ccl (s.Ac) + A adj.(adj.pron.pos.) + A adv.(adv.) + Pv.(vb.pred.) + A adj.

(adj.pron.nehot.) + S(subst.) + A adj.(adj.)

S(pron.int.) + Pv(vb.pred.) + Cd(vb.pred.) + A adj.(adj.) + Cd(subst.) +

A s.g.(subst.)

135. Analizaţi substantivele şi pronumele :

Dorinţelor sale li se împotrivise fiecare dintre copii pe care tu îi

crescuseşi , dar în pofida acestora nimeni nu recunoştea .

Pentru meritele sale fusese lăudat de către toţi prietenii noştri ,însă
discuţiile împotriva celorlalţi îl alinau din când în când .
26
136. Daţi sinonime pentru cuvintele :

maladie , răzbunător , abil , preocupat , lizibil , lacom , ereditate ,

eroare , silenţios , taciturn , prietenie , pieritor , drum , primitor ,
pantagruelic , firav , solicitare , abnegaţie .

137. Conjugaţi un verb de conjugarea I la modul conjunctiv şi condiţional-

optativ, persoana I , gen. masculin , sg. şi plural .

138. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate ?

Dedesupt erau multe cărţi .

Graţie divină s-a coborât asupra sa .

Şi-a început discursul privind înapoia lor .

De aş începe lecţia aş putea să o ascult .

Tu ai un caiet plin de greşeli .

Gândeşte-te la câte posobilităţi poţi avea !

O fată şi acele doamne s-au certat .

Alcătuiţi enunţuri cu câte o altă valoare morfologică .

139. Despărţiţi în silabe cuvintele următoare şi precizaţi regulile aplicate :

onctuos ; siuozitate ; impecabil ; aserţiune ; descendentă ; omnivalentă;

sanctitate ; strategic ; benevol ; acatist ; aserţiune ; supravieţuitor .

140. Alcătuiţi enunţuri în care un numeral colectiv săa aibă funcţii de :

subiect ; nume predicativ în G, D Ac; complement direct ; complement

indirect în G,D,Ac ; atribut propoziţional în Ac ; atribut apoziţional .

27
141. „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă ,

Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă ,

Fulgii zbor , plutesc în aer ca un roi de fluturi albi ,

Răspândind fiori de gheţă pe ai ţării umeri dalbi .”

a). Identificaţi atributele şi precizaţi felul lor .

b). Identificaţi felurile de stil şi noţiunile de prozodie .

c). Ce valoare morfologică are cuvântul „iarnă” ? Alcătuiţi un enunţ cu

o altă valoare .

d). Treceţi adjectivul „albi” la toate gradele de comparaţie .

e). Conjugaţi verbul „a răspândi” la modul indicativ , timpurile

trecute .

142. Daţi sinonime pentru următoarele locuţiuni :

a o lua de la capăt , a lua cu împrumut , aducere-aminte , se da peste

cap , cu noaptea-n cap , zi de zi , an de an , dib cap până-n picioare , cu
siguranţă , fără doar şi poate .

143. Daţi familia lexicală a cuvintelor : stabil, (a) da , (a) simţi ; tare .

144. Realizaţi fraze după schemele :

a). CZ + AT + CD + CD+ PP + CI

b). SB + PP + AT + PR

c). PP + PR + PP + CL + CL + CD

d). CT+ CD + PP + CD + AT

e). CV+ CI + PP + CT + CT

28
145. Exemplificaţi situaţiile în care apare virgula .

146. Exemplificaţi funcţiile de : subiect , nume predicativ , atribut ,

complement direct ale interjecţiei .

147. Alcătuiţi enunţuri în care complementul direct să fie exprimat prin părţi
de vorbire flexibile .

148. Formaţi cuvinte care să conţină diftongii : ia,ea, ie, oa ; hiatul: ae,io, au.

149. „ În aceeaşi limbă

Toată lumea plânge

În aceeşi limbă

Râde un pământ .

Ci doar în limba ta

Durerea poţi s-o mângăi ,

Iar bucuria

S-o preschimbi în cânt .”

a) Analizaţi atributele .

b) Analizaţi fraza .

c) Spuneţi ce subordonată este „s-o mângăi ” şi contrageţi-o .

d) Daţi exemple cu omonimele lui „iar” .

e)Găsiţi un derivat şi formaţi familie lexicală de la cuvăntul său de bază.

f) Ce valoare are „s-” ? Identificaţi în propoziţie o altă valoare .

29
150. „ Cântare meşteră cântare ,

Te stingi acum încet – încet ,

Şi-adormi pierdută-n tremurarea

Oftării blânde din brădet.

Mi-ai picurat un strop în suflet

Din taina vremii de demult ,

Şi plânsul veacurilor duse

Mă înfioară când te-ascult .”

a) Identificaţi figurile de stil .

b) Explicaţi virgulele din primul vers .

c) Găsiţi derivatele şi explicaţi modul de formare .

d) Analizaţi cuvintele :

cântare , pierdută , oftării , vremii , de demult , mă .

e) Puneţi adjectivul „blând” la toate gradele de comparaţie .

f) Identificaţii un verb la diateza reflexivă şi conjugaţi-l la indicativ ,

mai mult ca perfect şi perfect simplu .

g) Puneţi substantivul „plânsul ” la cazul genitiv , toate funcţiile .

30
151. „ De-acolo , din pajiştea de aur a durerii ,

Unde gândurile pasc turme neştiute ,

Smulse din florile tainei şi iarba tăcerii ,

Coboară cuvintele , negre mieluşelele mute .”

a) Identificaţi figurile de stil .

b) Analizaţi complementele circumstanţiale.

c) Identificaţi atributele şi precizaţi felul lor .

d) Identificaţi un cuvânt derivat şi găsiţi de la cuvântul de bază un

derivat cu sufix MOŢIONAL şi unul abstract .

e) Explicaţi folosirea folosirea verbului în ultimul vers .

152. „ Aleea e-n apus de soare.

Se urcă flăcări tot mai tari ,

Şi ce răsfrâng , scânteietoare ,

Printre copacii seculari ,

Coroane-n veci nepieritoare ”

a) Identificaţi cinci diftongi diferiţi .

b) Analizaţi cuvintele : de soare , tot mai tare , ce, -n veci .

c) Precizaţi valoarea morfologică a primului predicat.Alcătuiţi enunţuri

cu alte valori .

d) Identificaţi două adjective ce nu pot avea grade de comparaţie .

e) Identificaţi un complement direct şi transformaţi-l în atribut subst.

prepoziţional în Ac.

31
153. „Repezi trec cu vifor anii ,

Ispitind puterea ta ,

Neam român ! Cu ură mare

Vor căta mereu duşmanii

Graiului român pierzare ;

Dar să piară ei cu toţi ;

Nu l-am dat , şi nici nepoţii

Nu-l vor da ! ”

a) Analizaţi fraza .

b) Explicaţi virgula din al doilea vers.

c) Analizaţi cuvintele : ispitind,ta,neam,graiului,cu toţii,-l.

d) Daţi omograful primului cuvânt şi alcătuiţi o propoziţie .

e) Identificaţi derivatele şi explicaţi modul de formare .

f) Găsiţi arhaismele şi daţi-le câte un sinonim .

32
154. „ Pe deal românul ară

Slăbit de-amar şi frânt ,

Abia-şi apasă fierul

În umedul pământ .

Tu-l vezi sărman , şi tremuri

Să-l mângâi în nevoi

Şi mergi cu el alături

Cântând pe lângă boi,

Iar bieţii boi se uită

Cu milă la stăpân

Pricep şi ei durerea

Sărmanului român .”

a) Analizaţi cuvintele :

de-amar ; umedul ; sărman ; cu milă ; durerea ; român .

b) Ce valori morfologice au „şi” –urile ?

c) Identificaţi au cuvânt care să aibă omofon şi alcătuiţi cu acesta o

propoziţie .

d) Găsiţi un verb tranzitiv şi alcătuiţi enunţuri în care să aibă funcţii de:

subiect ; nume predicativ ; complement de timp , de loc ; atribut verbal;

complement indirect .

e) Găsiţi un cuvânt care să aibă paronim .

33
155. „ Pe-un pat alb ca un linţoliu zace lebăda murindă ,

Zace palida vergină cu lungi gene , voce blândă

Viaţa-i FIE o primăvară , moartea o părere ele rău ;

Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare ,

Şi din liră curgeau note ăi din ochi lacrimi amare

Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său .”

a) Analizaţi adjectivele .

b) Identificaţi predicatele nominale .

c) Ce valoare morfologică şi funcţie are „-i”?Daţi exemple cu alte

valori .

d) Alcătuiţi enunţuri în care substantivul „poet” să aibă funcţiile

cazului acuzativ .

156. „ E uşor a scrie versuri

Când nimic nu ai a spune ,

Înşirând cuvinte goale

Ce din coadă au să sune .”

a) Analizaţi verbele la moduri nepredicativele .

b) Ce mod şi timp este verbul „au să sune” ?Conjugaţi-l la

indicativ perfect simplu .

c) Ce funcţie şi ce parte de vorbire este cuvântul „uşor” ?

Alcătuiţi un enunţ cu altă funcţie şi altă valoare morfologică .

d) Transformaţi funcţia lui „a scrie” în subordonata respectivă .

34
157. „ Tu scrii şi-acum cu plugul , primăvara ,

A ţării mănoasă poezie ;

Eu , grea dar dulce , mi-am primit povara

De-a zugrăvi divina-i măreţie .

Şi-n vis , când noaptea îşi resfiră-n slavă

Luciosul păr gătit ca flori de aur ,

Prielnicele zăne din dumbravă

Mi-aduc zâmbind ghirlande verzi de laur .”

a) Analizaţi cuvintele :

cu plugul , dulce , de-a zugrăvi , -i , îşi , de aur , zâmbind .

b) Ce valoare morfologică are „a” ?

Alcătuiţi enunţuri cu celelalte valori .

c) Găsiţi în prima strofă un cuvânt care are omonim .

d) Prin conversiune transformaţi din text un adverb în

substantiv.

e) Daţi sinonime pentru verbul „a găti”.

35
158. „ Voi ce cătaţi defecte în scrierile mele

Şi intonaţi fanfare când constataţi în ele

Greşeli ,imagini slabe , cuvinte ce vă par

Lipsite de-armonie , erori chiar de tipar ,

Voi, care vă daţi truda de-a şterge de pe lume

Tot lucrul de-o viaţă întreagă şi-al meu nume .

De ce atâta râvnă ş-atâta opintiri

Ca să aflaţi în mine a voastre însuşiri ? ”

a) Analizaţi predicatele .

b) Alcătuiţi o propoziţie cu omofonul pronumelui „voi” .

c) Analizaţi cuvintele : mele, ce, de tipar, de-a şterge, de ce ,

a voastre .

d) Identificaţi o AT şi transformaţi-o în SB , PR , CD , CI .

159. „ Când l-a găsit, când i-a văzut aripa ruptă , a înţeles că era

pierdut ;dar şi-a ascuns durerea ca să nu-l deznădăjduiască pe el .

a) Analizaţi cuvintele : când, ruptă, şi a ascuns, durerea .

b) Cum s-a format verbul „a deznădăjdui ” ?

c) Construiţi enunţuri în care substantivele : cenuşă , idee ,

încălţăminte , soarta să fie in cazul G.

d) Construiţi enunţuri în care elev să fie A subst. prepoz. în G,

D,Ac.

36
 e) Construiţi enunţuri cu paronimele „omis-emis” .

160. „ Dar trebuie să scoboare , să străbată o pădure, ca să urce din

nou spre ŢANCURI ”.

a) Analizaţi cuvintele :trebuie, să scoboare ,o pădure,spre

ŢANCURI .

b) Identificaţi antonimele din text .

c) Ce locuţiune este în text ?

d) Construiţi enunţuri cu expresiile :a tăia firul în patru, a lua la

trei păzeşte , a umbla pe şapte cărări , a asculta cu zece urechi .

161. „ Popa tăia lemne la TRUNCHIU afară şi , cum a văzut că ne

aşezăm la fereastră şi ne pregătim de urat, a început a ne trage

câteva naşteri îndesate .”

a) Analizaţi cuvintele :popa, lemne, ne aşezăm, de urat, a trage

naşteri îndesate .

b) Câte sunete şi litere are cuvintele :trunchi , trage ?

c) Construiţi enunţuri în care „celălalt” să aibă funcţii de :

nume predicativ ,complement de agent , A pron. genitival .

d) Scrieţi cuvintele pronunţate :

DIZEL, UICHEND , PICAP .

37
162. „ Tot ce-i putem da este plumbul din puşce , pre care i-l vom

trimite noi , de pe ziduri , fară să se mai ostenească să vie

înăuntru .”

a) Analizaţi cuvintele : tot, da, plumbul ,-l , să vie .

b) Indicaţi arhaismele .

c) Constriuţi enunţuri cu omonimul „vie”.

d) Indicaţi patru derivate ale cuvântului „zid” ?

e) Alcătuiţi enunţuri cu omofonele :noi/n-oi ;mai/m-ai .

163. „ Şi-n ceasul acela FLASSON a jurat

Să zacă de spaimă o lună

Văzut-au şi beii că fuga e bună

Şi bietului paşă dreptate i-au dat

Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat

O groază nebună. ”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele : acela, de spaimă , e bună, i-, în toţi .

c) Daţi sinonime pentru :ceas, spaimă, biet, vodă.

d) Alcătuiţi enunţuri în care „toţi ” să aibă funcţii de :

Np. în G cu prep.; N ; Ac cu prep.;D cu prep.

38
164. „Dânsul crede că deşi ne despart numai zece ai , alcătuim două

generaţii atât de străine şi de duşmane , încât nu există nici o

punte de conciliere ”.

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele :dânsul, zece, atât de străine, nicio, punte .

c) Daţi câte un derivat adj. , subst. şi verb de la cuvăntul

„duşman” .

d) Daţi formele de plural ale cuvintelor cristal şi difuzor .

e) Daţi sinonime neologice pentru :

a sta de vorbă , a face din ţânţar armăsar , a face rost .

165. „ Dacă vezi că nu e chip

Să faci plajă pe nisip ,

La căldură şi la soare ,

Te arunci frumos în mare .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele :vezi,nu e chip, te, frumos, în mare .

c) Construiţi enunţuri în care limpede să fie adj. şi adv. cu

funcţia de nume predicativ .

d) Ce parte de vorbire este a ?

- Am cumpărat mere a trei mii de lei kg.

39
 - A învăţa este datoria noastră .

- Rochia nouă a Mariei s-a rupt. - A! ce bine îmi pare !

- El a citit ieri tot romanul .

166. „ Cum o vede , maiorul se opreşte o clipă , ca şi cum ar vrea să se

reculeagă fiind surprins de inamic .”

a) Analizaţi cuvintele : o, fiind surprins , de inamic.

b) Ce parte de vorbire este o ? Alcătuiţi enunţuri în care să aibă

alte trei valori .

c) Indicaţi felul subordonatelor :

- Şcoala noastră a organizat o serbare cum n-am mai văzut .

- Bunicul a rămas cum îl ştii .

- Am văzut cum s-a întămplat .

- Nu-mi dau seama cum să te împac .

- Cum îţi vei aşterne , aşa vei dormi .

167. „Îmi pare bine c-aveţi încredere-n mine şi faceţi întocmai cum

v-am spus , ca s-ajungeţi sus .”

a) Analizaţi cuvintele : îmi , -n mine , cum, v- , sus .

b) Indicaţi locuţiunile verbale şi daţi sinonim .

c) Daţi cinci derivate ale verbului „a face” .

d) Transformaţi prima subordonată în funcţia corespunzătoare .

40
168. „ Mi-e inima de lacrimi plină

Că-n ea s-au îngropat mereu

Ai mei şi-o să mă –ngrop şi eu .”

a) Analizaţi cuvintele : inima , de lacrimi , plină , mereu ,ai mei .

b) Indicaţi valorile morfologice ale lui şi din text .

c) Cum s-a format cuvântul a ingropa ? Daţi cinci derivate .

d) Daţi sinonime pentru : a băga de seamă , a-i părea rău , a face

praf ceva .

169. „ Chiar basme de-ar fi câte povesteşte vânătorul şi câte zugrăveşte

artistul , tot pare că te scuturi la ideea că omul se joacă aşa lesne

cu viaţa sa , pentru un simplu gust de vânător .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi predicatele .

c) Analizaţi cuvintele : la ideea , sa , pentru un gust , de vânător .

d) Formaţi un derivat adjectiv şi unul adverb de la cuvântul

„vânător ” .

e) Daţi sinonimele neologice pentru : a povesti şi a zugrăvi .

f) Identificaţi diftongii din text .

41
170. „ Lângă lacul care-n tremur somnoros şi lui se bate

Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate

Căci din patru părţi a lumii împăraţi şi mpărătese

Au venit ca să serbeze nunta gingaşei mirese .”

a) Analizaţi cuvintele : care , lin, masa, cu făclii , prea luminate,

patru , a lunii , nunta , gingaşei , mirese .

b) Indicaţii două sensuri ale omonimului „ masă” şi construiţi

enunţuri .

c) Alcătuiţi fraze în care să introducă : SB, PR, AT, CD, CI, CS,

CDŢ .

171. „ Vru să dea ordin de contraatac cu grenade , dar îl izbi în ochi un

val de pământ şi pietriş care îl orbi atât de rău , încât zadarnic

începu apoi să dea din pleoape , că vederea nu i se limpezea .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele : să dea ordin , îl, un val , de pământ , care ,

atât de rău , începu , i .

c) Contrageţi propoziţia 2 .

d) Daţi sinonim neologic pentru zadarnic .

e) Cum s-au format cuvintele :

contraatac , pietriş , zadarnic , vederea .

42
 f) Construiţi enunţuri în care cuvântul rău să fie adjectiv , adverb,

substantiv .

172. „ Toţi carii ştiu de dânsul spun multe dar şoptind ,

Şi care de o zare îl ocolesc grăbind ,

Deşi-i place să crească sirepe herghelii

Răzleţe pe întinsul câmpiilor pustii .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele : carii , de dânsul , şoptind , îl , -i, câmpiilor .

c) Construiţi enunţuri cu paronimele :eminent/iminent,a releva/a revela.

d) Daţi sinonime neologice pentru :cinstit, obraznic, primejdios .

e) Găsiţi în text cuvinte care au omonim .

173. „În sfârşit , dacă o fi să ne ceară pielea , o să le-o vindem cât vom putea

mai scump .”

a) Analizaţi cuvintele : ne, le-, ce , vom putea .

b)Construiţi un enunţ în care scump să fie substantiv .

c) Identificaţi locuţiunea din text .

d) Identificaţi diftongii .

e) Construiţi enunţuri în care geamgiu la plural să fie art. nehotarât şi

hotărât .

f) Alcătuiţi o frază în care adverbul relativ „cât” să fie conjuncţie .

g) Construiţi enunţuri în care predicatul să fie exprimat prin :

intejecţie , adverb predicativ , locuţiune verbală .

43
174. „Nevăzând nici un pui de om pe care să-l întrebe cîte ceva, intră în palat ,

ca să vadă cine locuia acolo .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele : nevăzând , nici un pui de om ,pe care,intră, cine.

c) Contrageţi ultima propoziţie .

d) Cum s-au format cuvintele: ceva, ca să ?

e) Construiţi fraze în care cine să introducă : SB, PR, CI.

f) Alcătuiţi enunţuri în care ceva să aibă funcţii de :

subiect, nume predicativ , complement direct ,complement indirect .

175. „Oamenii ,când văzură iarăşi soarele şi luna pe cer, se veseliră şi lăudară

pe Dumnezeu că a dat atâta tărie lui Greuceanu de a izbândit împotriva

împeliţaţilor vrăjmaşi ai omenirii .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele : văzură , atâta ,împotriva împeliţaţilor , ai

omenirii .

c) Identificaţi cuvintele care fac parte din familia lexicală a lui om :

omis, a omeni , omenesc , uman , omenos , omenire , umanitar ,

omeneşte , a umaniza , omenire .

d) Daţi antonime pentru : a se veseli ; a da ; vrăjmaş .

e) Alcătuiţi enunţuri cu omonimul banc .

44
f) Daţi sinonime neologice pentru :

cutremur , îngâmfat , vrajitorie .

176. „Când ne învăţa cum să spunem poeziile eroice , vorbea tare şi

înălţa în sus braţul drept .”

a) Analizaţi cuvintele : ne , cum , eroice , braţul .

b) Daţi 5 derivate pentru cuvântul tare .

c) Indicaţi cuvântul obţinut prin conversiune .

d) Daţi sinonime neologice pentru : cenuşiu , ceresc , oacheş .

177. „Iar dac-un vânt de nebunie

Peste viaţa ta pustie

S-abate pentru totdeauna

În noaptea care te-nspăimântă

Priveşte stelele şi luna

Surâzător – şi cântă .”

a) Analizaţi cuvintele : de nebunie , ta, care, te-, luna,surâzător .

b) Daţi sinonime pentru : a înspăimânta , surâzător .

c) Despărţiţi cuvintele : exemplu , punctuaţie , neproductiv ,

a dezaproba .

d) Ce valoare morfologică are iar în text ?Construiţi enunţuri cu

altă valoare .

e) Construiţi enunţuri în care ce să introducă o SB şi să aibă

funcţii de :subiect , nume predicativ în Ac.,C. de cauză ,C.de scop.

45
178. „Aş vrea să plâng de fericit,

Că simt suflarea ta divină,

Că pot să văd ce-ai plăsmuit .”

a) Analizaţi cuvintele : de fericit , suflarea ,ta , divină , ce .

b)Construiţi propoziţii în care pronumele posesiv să aibă

funcţii de :A.pron.genitival ,A.pron. prepoziţional .

c) Construiţi fraze în care ce să introducă : SB,PR,AT,CD,CI .

d) Daţi sinonime neologice pentru : a cere, a pedepsi , sfânt ,

trist ,veşnic .

179. „Dacă nu aş decis o dată pentru totdeauna să-mi sancţionez

prostiile , aş rupe foaia , dar a ţine un jurnal ar fi o treabă prea

uşoară , dacă ai avea facultatea de a-l modifica în urmă , dregând

ceea ce din capul locului a fost prost gândit .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele:-mi,a ţine,prea uşoară,de a modifica,ceea ce.

c) Daţi sinonime pentru : a decide, a sancţiona ,a modifica .

d) Cum s-au format cuvintele : prostie , ceea ce ?

e) Construiţi fraze în care de să introducă :SB,PR,CDC,CI,CV .

f) Alcătuiţi enunţuri cu paronimele :

condur / contur , manej / menaj .

46
180. „Turbanul îi cade şi-l lasă căzut ,

Îşi rupe cu mâna veşmântul ,

Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul ,

Şi lui i se pare că-n loc e ţinut .”

a) Analizaţi pronumele .

b) Alcătuiţi enunţuri cu pluralul omonimelor :bandă ,

ghid , segment .

c) Alcătuiţi enunţuri în care C. de loc să se exprime prin pron.

pers. în D şi Ac .

181. „Împăratul se veseli de frumuseţea florilor şi de mulţimea roadelor

sale , dară când se gândea că nici în anul acesta n-o să aibă parte

de merele lui cele aurite , se căia că la lăsat netăiat . ”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi cuvintele : de frumuseţea , sale , se gândea , acesta ,

de merele , lui , cele aurite , l- .

c) Alcătuiţi enunţuri în care C de loc să se exprime prin :

subst. în Ac. , subst. în G , pron. posesiv în Ac. , loc. adv.

47
182. „ Spune-mi , zmeule spurcat , unde ai ascuns tu soarele şi luna, căci

azi nu mai ai scăpare din mâna mea .”

a) Analizaţi cuvintele : -mi, spurcat ,unde ,mea .

b) Explicaţi folosirea virgulelor .

c) Alcătuiţi enunţuri cu neologismele : lucrativ , salutar .

d) Alcătuiţi enunţuri în care verbul a spune să aibă funcţii de :

subiect , nume predicativ , atribut , complement direct .

e) Despărţiţi cuvintele şi spuneţi ce reguli aţi aplicat :

subiect , despre .

183. „ N-avea nici o dovadă şi îşi dăduse poate seama că soldatul ştia

şi el acest lucru şi ar fi negat cu hotărâre că i s-ar fi luat

închizătorul în timp ce dormea în post .”

a) Analizaţi fraza .

b) Analizaţi predicatele .

c) Analizaţi cuvintele : nici o, acest, cu hotărâre ,i , în post .

d) Alcătuiţi o frază în care poate să ceară o subordonată .

184. „Şi-nălţând a doua oară sabia ,răcni aşa de cumplit,încât majurii,

înfricoşaţi ,smuciră frâiele şi se năpustiră pe poarta .”

a) Analizaţi cuvintele:a doua oară,înfricoşaţi ,frâiele,pe poartă.

b) Identificaţi diftongii .
48
 c)Substantivul sabie să aibătoate funcţiile atributului .

d)Ce valoare morfologică are şi ?

185. „Se desfăta în palaturile cele aurite , trăia în pace şi în linişte cu

soţia şi cumnatele sale , se bucura de frumuseţea florilor şi de
dulceaţa şi curăţenia aerului , ca un fericit .”
a) Analizaţi cuvintele : cele aurite , sale, florilor , curăţenia .
b) Ce valoare morfologică are „un”?Daţi şi alte valori în enunţuri.
c) Selectaţi un verb şi alcătuiţi enunţuri în care să fie la supin , cu
funcţia de : subiect, atribut verbal , nume predicativ ,complement
indirect .
d) Ce rol are virgula în text ? Exemplificaţi şi alte situaţii .
186. „ Şi mergând ei o bucată bună, spânul se preface că-i e sete şi cere
plosca cu apă de la stăpânul său .”
a) Analizaţi cuvintele : mergând, e , sete, cu apă , său .

b) Alcătuiţi enunţuri ăn care său să devină pronume cu funcţii de:

A. pron. prepoziţional în Ac ; C. indirect

c) Ce valori are „şi ” în text?Alcătuiţi un enunţ în care să fie

adverb de mod .

d) Indicaţi valoarea lui i !

187.„Îşi alese un loc de pândă într-un colţ pe lângă pom, bătu ţepuşele
în pământ şi se puse între ele,aşa cum să-i vină unul dinainte şi
altul la spate ca,dacă îi va veni somn şi ar moţăi , să se lovească
cu barba în cele de dinaintea lui şi dacă ar da capul pe spate, să se
lovească cu ceafa în cel de dinapoi .”

a) Indicaţi modul şi timpul predicatelor .

b) Ce valoare are „cel” în text ?
49
 c) Găsiţi un cuvânt obţinut prin conversiune .

d) Identificaţi atributele şi tipul lor .

188. „Sălăţile din grădina ursului , pielea şi capul cerbului le-a dus
la stăpână-său cu toată inima, dar pe fata împăratului Roş mai
nu-i venea s-o ducă ,fiind nebun de dragostea ei, căci era boboc de
trandafir din luna lui mai , scăldat în roua dimineţii , dezmierdat
de cele întâi raze ale soarelui , legănat de adierea vântului şi
neatins de ochii fluturilor .”

a)Analizaţi cuvintele :ursului , le-, -său ,Roş, ei, boboc, lui mai ,

cele întâi , de adierea .

b)Identificaţi un adjectiv care determină un complement de agent.

c) Identificaţi în text patru cuvinte care au omofone ,

Alcătuiţi enunţuri cu acestea .

d)Ce valoare are „s-”?Exemplificaţi şi o altă valoare morfologică.

189. „Atunci ea,deşi îi fugeau ochii de atâtea străluciri , se uită mai cu

băgare de seamă şi îndată cunoaşte podul cel minunat din cea
lume ,şi palatul în care trăise ea cu Făt-Frumos aşa de puţin ,şi
îndată-i se umplură ochii de lacrimi de bucurie .”

a)Ce tip este prima subordonată ?Transformaţi-o în AT,SB,CT.

b)Indicaţi o locuţiune şi precizaţi funcţia şi cazul .

c)Analizaţi pronumele relativ ,apoi transformaţi-l în adj.pron.

d)Ce grad de comparaţie are „aşa de puţin”? Transformaţi-l în

adjectiv la superlativ relativ , în enunţuri .

e) Ce funcţie are ea? Alcătuiţi un enunţ în care să fie N.p. în Ac.

50
190. „Văile şi munţii se uimeau auzându-i cântecele ,apele-şi ridicau
valurile mai sus ca să-l asculte , izvoarele îşi turburară adâncul ,
că să-şi azvârle afară undele lor , pentru ca fiecare din unde să-l
audă , fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor şopti
văilor şi florilor .”

a) Analizaţi pronumele .

b)Identificaţi un adverb şi treceţi-l la toate gradele de comparaţie.

c)Ce funcţie are „cânta”?Construiţi enunţuri în care să fie C.de

scop , C.de timp , C. de mod .

d) Precizaţi funcţia primului pron. reflexiv .

191.”Apoi dete poruncă unei slugi credincioase ca să bage bine de seamă

ca aducând la masă bucatele gătite de dânsa ,să le puie dinaintea
împăratului poftit după rugăciunea ei .”

a)Analizaţi fraza .
b)Indicaţi predicatele .
c) Analizaţi cuvintele :unei slugi, de dânsa, le , ei .
d) Alcătuiţi un enunţ în care cuvântul „seamă” să facă parte din
alt tip de locuţiune .

192. A doua zi, dis-de dimineaţă ,feciorul de-mpărat iarăşi plecă la

vânătoare şi până să nu plece,chemă pe bucătar şi-i zise să bage
de seamă, ca nu cumva să-i strice bucatele ca-n ziua trecută .”

a)Analizaţi fraza .
b)Ce subordonată este propoziţia„până să nu plece”?Contrageţi-o
c) Identificaţi locuţiunile .

51
 d)Indicaţi familia lexicală a lui „a chema” şi identificaţi derivatele
din text .

193. „Când împărăteasa văzu mieluşeii păscând pe sub fereastra

împăratului ,sări plină de bucurie la dânşii îi luă în braţe pe
amândoi şi-i duse la soţul său . ”

a)Analizaţi cuvintele : păscând , împăratului , de bucurie ,

pe amândoi , -i , său .
b)Alcătuiţi fraze în care adverbul relativ „când” să introducă :
PR, AT, CD ,CI .
c)Indicaţi cuvăntul de bază al lui „bucurie” şi alcătuiţi familia
lexicală .

194. „De silă de milă , fu nevoit a mai aştepta încă un an ca să se facă şi

voia fiului său cel mijlociu care ceru cu stăruinţă de la tată-său
ca să-l lase şi pe dânsul să pândească şi se legă că el va prinde pe
hoţii care făceau atâta întristare .”

a)Analizaţi cuvintele : a aştepta , său , cu stăruinţă , pe dânsul ,

care , atâta .
b) Ce valori morfologice au următoarele cuvinte : a , şi , cel , va ?
c) Identificaţi cuvintele derivate şi explicaţi cum s-au format .

52