Pronumele personal (pron. pers.

) este pronumele care desemnează diferite persoane gramaticale fară a da şi alte

informaţii.

Acesta are o flexiune foarte bogată: a) îşi schimbă forma după persoană, număr şi caz; b) la persoana a IlI-a îşi schimbă
forma şi după gen; c) la cazurile D. şi Ac. are câte două serii de forme: • accentuate: pe mine, mie etc. • neaccentuate:
mă, îmi etc.

Recunoaște funcțiile sintactice și cazurile pronumelor personale din enunțurile de mai jos completând liniile punctate:
1. Noi vom pleca la munte…………………………………………………………………………………………
2. Popescu, el, m-a ajutat ………………………………………………………………………………………….
3. El e el și gata……………………………………………………………………………………………………………………
4. Banca din fața ei are o scândură ruptă…………………………………………………………………………….
5. Îl ascult pe tata……………………………………………………………………………………………………………….
6. Cadoul este de la noi………………………………………………………………………………………………………….
7.
8. Ţi-am făcut ceaiul cu zaharină ………………………………………………………………………………………….
9.
10.

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL Pronumele personal îndeplineşte următoarele funcţii sintactice:
1. …………………………: • EI învaţă. • Noi vom pleca la munte. • Ai lor au plecat la Cluj. (excepţie aparentă de la N.)

2. ……………………………………………………..: • El e el şi gata. • Cadoul este de la noi. • Şi noi suntem contra lui. • Pixul este al
lui. • Copiii sunt aidoma lor.

3. ………………………………………………….: • Popescu, el, m-a ajutat. • Banca din faţa ei are o scândură ruptă. • Caietele lui sunt
aici. • Plecarea din cauza lui ne-a deranjat. • Trimiterea de ilustrate lor i-a bucurat. • Dan este martor lui. • Cadoul de la
ea este superb. • Pachetul pentru voi e aici.

……………………………………………………………• Ţi-am făcut ceaiul cu zaharină. • Ţi-a luat tensiunea? • Vezi-ţi de treabă ! • „Nu-
ţi sunt mumă eu ! ” • Li s-a oprit ceasul ! • Lupta împotrivă-ţi e durată.

4) ……………………………………………………….: • Tu îl ajuţi pe el. • O vezi? • Ii ajut pe ai lui. (G. excepţie de la Ac.) • l-ai rugat pe
ei? • Ajutăndu-l pe el, ai făcut bine.

5) …………………………………………………………: • Eu mă bazez pe ei. • Noi vorbim cu ea la telefon. • Ei contează pe mine. • Aţi

discutat despre ele? • Hoţul s-a năpustit asupra lui. • I-ai telefonat ei sau lui?

6) …………………………………………….: • Tata a fost operat de el. • Casa e construită de noi. • Uşa a fost deschisă de ei. •
Scrisoarea va fi trimisă de mine.

7) ……………………………………………………….: • Mă duc până la ei. • Am venit de la ea. • Am un pantof nou şi piciorul nu intră
în el. • Toţi au plecat la el ca să-l vadă. / • S-a aşezat în faţă-mi • Noi locuim aproape de voi. • Dincolo de voi locuieşte
familia Stan. • In faţa lui stă Radu.

8) ……………………………………………………….: • Odată cu el a plecat şi ea. • Şi noi am plecat după voi. • Pe vremea lor, nu erau
taxiuri. • Pe vremea-i, nu se purta aşa.

9) ……………………………………………………….: • Dan e mai înalt decât tine. • E la fel de bun ca ea. • Copilul e frumos aidoma ei.
• Am procedat conform lor. • Era cel mai bun dintre ei. • Te ajută în felu-i caracteristic.

10) …………………………………………………………………………..: • Moare de tine; abia aşteaptă să te vadă ! • Din cauza lui, am
pierdut timpul. • Din pricina ei, m-am întristat şi eu.• Datorită-i am rezolvat problema. • Din cauza-ţi am plecat.

11) ………………………………………………….: • In favoarea lor se face recapitularea. • In folosul ei, a ţinut dieta de slăbire. • In
folosu-ţi se strâng caietele.

12) ……………………………….: • In locul ei, eu nu te-aşfi trădat. • în locul lui, noi nu-l pedepseam. • In locu-ţi, eu nu l-aş fi
denunţat.

13)………………………………………………………………………: • In ciuda lui, noi tot vom pleca. • In pofida lor, ei tot au venit. • In
ciuda-ţi, ei tot vor reuşi.

14) …………………………………………………………: pronumele personal nu poate îndeplini această funcţie!

15) ……………………………………………………………: • îl credeam aidoma-ţi. • îl ştiam împotrivă-ţi.

OBSERVAŢII!!!

Valoarea neutră la pronumele personal: 1) Dă-i-nainte fără grijă! 2) Le are cu muzica! 1 (exprimare argotică) Le vede la
matematică! 3) A luat-o la fugă. Na-ţi-o frântă ! Aceste pronume intră în componenţa predicatului, fară a se analiza
morfologic şi, mai ales, fară a spune ce funcţie are. După unii cercetători, pronumele personal o, cu valoare neutră, spre
deosebire de celelalte forme care nu au funcţie, are totuşi funcţie de complement direct, dar numai când reia o CD: • Că
e un ignorant1 /, o ştie toată lumea2. /

• Dacă te-am certat1 /, dacă te-am bătut2 /, am făcut-o3 / pentru că te iubesc.4 /

Dativul etic se exprimă numai prin pronume personale - mi, ţi - când se includ:

1) numai povestitorul sau eroul liric: • Când mi-l lua şi mi-l lovea.2 / • „Cine mi au văzut1 / Şi mi-au cunoscut.. ”2 /

2) atât povestitorul, cât şi cititorul: • „Când mi ţi-l şi mi ţi-l omora ”

El este folosit în literatură, mai ales în literatura populară, în scop stilistic, deoarece autorul vrea să-l facă pe cititor
participant la acţiune. în analiză nu i se dă funcţie sintactică, dar, dacă se cere analizat, i se face numai analiza
morfologică.

> Pronumele personal se poate confunda cu pronumele reflexiv, deoarece pronumele reflexiv are forme proprii numai
pentru persoana a IlI-a - se şi îşi. Celelalte forme le împrumută de la pronumele personal:

• mă trezesc • mă trezeşti Cum le diferenţiem? Observăm dacă pronumele are persoană diferită de persoana verbului
sau asemănătoare: - aceeaşi persoană = pronume reflexiv • mă trezesc (eu mă trezesc pe mine) - persoană diferită -
pronume personal • mă trezeşti (tu mă trezeşti)

> Când un pronume personal apare anticipat sau reluat, e bine să-l semnalaţi în analiză, pentru că numai trei părţi de
propoziţie au aceste trăsături:

cd• îl ajut pe elevul serios.

• pe elevul serios îl ajut

c.i. • Îi ofer mamei flori sau Mamei îi ofer flori.

sb• Vine ea toamna... Ştie el bunicul ce ştie... • Virtutea pentru dânşii, ea nu există,. • „Numai păsările cerului, ele ştiau
durerea mea
PRONUME – test grilă
1. Indicați seria în care toate structurile sunt scrise corect:
a. Aduceți-mi-l; văzutu-mi-lai; terminați-vă; da-ți-l-voi; scrie-ți-vil;
b. Aduceți-mi-l; văzutu-mi-l-ai; terminați-vă; da-ți-l-voi; scrie-ți-vi-l;
c. Aduceți-mil; văzutu-mi-lai; terminațivă; da-țil-voi; scrie-ți-vi-l;
d. Aduceți-mi-l; văzutu-mi-la-i; terminați-vă; dați-l-voi; scrie-ți-vil;
2. Indică cazurile pronumelor personale din enunțurile următoare: 1. In folosu-ţi se strâng caietele. 2. Cadoul de la
ea este superb. 3. Pe vremea lor, nu erau taxiuri. Sunt în ordine:
a. 1. G;2.D; 3.N; b. 1. D1 2. Ac.; 3.G.; c. 1. N; 2. Ac.; 3. D; d. 1. G. 2. Ac; 3. G.
3. Precizați în care din structurile următoare există pronume reflexive: (1) mă cheamă; (2) mă duc; (3) îmi procur;
(4) îmi aduce; (5) se gândește; (6) își amintește; (7) ne laudă; (8) ne luăm:
a. 2,3,5,6,8; b. 1,2,4,7; c. 2,3,4,5,6,8; d. 1, 4, 5, 6, 7
4. Precizați în care exemplu este folosit corect adjectivul pronominal de întărire:
a. Ei înseși spun asta. c. Maria, tu însăți ai fost lăudată.
b. Eu însumi doresc să devin profesoară. d. Fetei însăși I s-a acordat un premiu.
5. Precizați enunțul în care pronumele personal însoțit de prepoziția pe are funcție sintactică de complement indirect:

a. L-am văzut în parc pe el. c. Am așezat pătura pe el.

b. Pe el, pe fratele meu l-a certat mama foarte d. Mă bazez pe el întotdeauna.
rău.
6. Cazul pronumelui subliniat în enuntul: Si unde mi ti-l ia Fat-Frumos pe zmeu.., este: a. dativ;b. dativ posesiv;c.
genitiv; d. dativ etic.
7. Menționați funcția sintactică a cuvintelor evidențiate în enunțul: Ce ție nu-ți place altuia nu-I face.
a. Cd; ci; ci; c. Ci, ci, ci
b. Ci; ci; cd d. Cd, cd, ci
8. Stabilește numărul pronumelor personale din fraza auzind dânsa de mine și de numele meu prin
1943, remarcase, dupa cum mi-a spus: Bineinteles, a devenit un tanar ascet. (Stefan Banulescu:

a. unu; b. doua; c. trei; d. patru.

9. Conţine numai termeni ce pot deveni adjective pronominale seria de la punctul: a) cui, orice, oricât, dumnealui;
b) matale, careva, nimănui, Măria Sa; c) altul, toţi, noştri, ce; d) cuiva, aceluiaşi, ăsta, oricum

10. Pronumele relativ din fraza Materia căreia îi acorzi atenţie te va ajuta să îţi atingi obiectivele. îndeplineşte funcţia
sintactică de: a) atribut pronominal genitival; b) complement indirect; c) atribut adjectival; d) subiect.

11. În enunţul I-am întrebat pe toţi, dar niciunul nu mi-a putut oferi un răspuns., există: a) cinci complemente
directe; b) patru complemente directe; c) trei complemente directe; d) două complemente directe.

12. Exista un pronume reflexiv cazul dativ in propozitia:

a. Ne facem lectiile. c. Toata lumea ne lauda.
b. Ne gandim la vacanta. d. Ne-au invitat la film
13. Sintagmele profesoara .. elevi; pictorii .. opere; mama .. fiica; muntele .. creste se pot completa, in ordine, cu
urmatoarele pronume relative in cazul genitiv:
a. ai carei; ale caror; a carei; ale carui; c. a carui; ale caror;a carui; ale caror
b. a caror; ai caror; a carei;a caror; d. ai caror; a caror; a carui fiica; a caror
14. Cuvântul o din enunțurile: A stat doar o oră. A cumpărat o carte și două caiete. O luase agale pe o stradă
lătutalnică. O fată scrie, alta desenează, sunt în ordine:
 a. Numeral cardinal, numeral cardinal, pronume personal, articol nehotărât, pronume nehotărât.
b. Articol nehotărât, numeral cardinal, pronume personal, verb auxiliar, pronume nehotărât.
c. Aricol nehotărât, articol nehotărât, pronume personal, articol nehotărât, pronume nehotărât.
d. Numeral cardinal, numeral cardinal, pronume personal, articol nehotărât, pronume nehotărât
15.

1.