Pronumele 

nehotărât
 Pronumele n e h o t ă r â t  indică obiectul fără a transmite vreo informaţie precisă asupra lui.
După structură, pronumele nehotărâte sunt de două feluri: a) pronume s i m p l e  şi b)
pronumec o m p u s e .
Speciile de pronume şi structura lor Pronumele
a. Pronume simple unul, altul, atât, cutare
b. Pronume compuse:
     fie-  + pronume relativ simplu fiecare, fiecine, fiece
     ori- +  pronume relativ simplu oricare, oricine, orice, oricât
     ori- +  -şi- +  pronume relativ simplu orişicare, orişicine, orişice
     oare- + pronume relativ simplu oarecare
    pronume relativ simplu + -va careva, cineva, ceva, câtva
     vre- + pronume relativ simplu vreunul, vreuna
     alt- + pronume relativ compus altcineva, altceva
În funcţie de capacitatea lor de a-şi schimba forma după gen, număr şi caz, se disting următoarele
tipuri de pronume nehotărâte:
1. Pronume nehotărâte v a r i a b i l e . După numărul de forme pe care le pot avea pentru a
exprima genul, numărul şi cazul, acestea, la rândul lor, se împart în următoarele clase:
a) pronume nehotărâte cu 8 forme:
Masculin Feminin
Cazul
singular plural singular plural
N.A. un / unul unii o / una unele
G.D. unui(a) unor(a) unei(a) unor(a)
 
N.A. vreun / vreunul vreunii vreo / vreuna vreunele
G.D. vreunui(a) vreunora(a) vreunei(a) vreunor(a)
 
N.A. alt / altul alţi(i) altă / alta alte / altele
G.D. altui(a) altor(a) altei(a) altor(a)

c) pronume nehotărâte cu 5 forme: 

N.A. cutare
G.D. cutărui(a) cutăror(a) cutărei(a) cutăror(a)
 
N.A. oricare
G.D. oricărui(a) oricăror(a) oricărei(a) oricăror(a)
 
N.A. orişicare
G.D. orişicărui(a) orişicăror(a) orişicărei(a) orişicăror(a)
 
d) pronume nehotărâte cu 3 forme:
N.A. fiecare
G.D. fiecărui(a) – fiecărei(a) –
e) pronume nehotărâte cu 2 forme:

1
  
N.A. cineva orişicine altcineva fiecine oricine
G.D. cuiva orişicui altcuiva fiecui oricui
 
2. Pronume nehotărâte i n v a r i a b i l e : careva, ceva, altceva,oarecare, orice,  orişice, fiece.
 
Întrebuinţarea pronumelor şi adjectivelor pronominale nehotărâte
1. Pronumele nehotărâte se pot întrebuinţa atât cu valoare substantivală, ţinând locul unui nume, cât şi
cu valoare adjectivală când determină un nume. Din punctul de vedere al utilizării lor, pronumele
nehotărâte pot fi repartizate în următoarele clase:
a) Forme utilizate cu valoare exclusiv
pronominală: careva,cineva, fiecine,  oricine, orişicine, altcineva, altceva;
b) Forme utilizate atât cu valoare pronominală, cât şi cu valoare
adjectivală: unul, altul,  vreunul, atât, câtva,  ceva, fiecare, cutare,oricare, orişicare, orice, orişice, 
oricât;
c) Forme utilizate cu valoare exclusiv adjectivală: fiece, oarecare.
2. În propoziţie, pronumele nehotărâte variabile preiau genul, numărul şi cazul substantivului
înlocuit:  Acolo erau doi oameni. Unul îmi părea cunoscut.
3. Adjectivele pronominale nehotărâte sunt antepuse substantivului determinat acordându-se cu
acesta în gen, număr şi caz: Au mai trecut şi alte zile.
N:B: Atenţie la valorile lui ,, UN ‘’ :
Un pix s-a rătăcit. (articol nehotărât)
Un copil plânge, altul râde. ( adjectiv nehotărât )
A cumpărat un caiet şi două cărţi. ( numeral cardinal )
Fișă de lucru 1.
1. Determinați pronumele nehotărîte, indicați cazul.
Oricine vrea sa aiba o camera frumoasa.
Studiind, Lucian a devenit altul. Ajut cu placere pe oricine. Am vorbit cu fiecare despre decorația
interioara. Sfaturile de la oricare au fost bune. Cadoul este de la altcineva. Merg de la unul la altul. Ion
se poarta ca oricare.Tema a fost scrisă de fiecare. Le-am spus tuturor ca am o casă placută. George
este asemenea oricui. El muncește asemenea fiecaruia. Opiniile unora mi s-au parut interesante....
Pronumele negativ
 1. Pronumele n e g a t i v  exprimă inexistenţa obiectului. După structură, pronumele negative sunt
de două feluri:
● pronume simple: nimeni,  nimic;
● pronume compuse: niciunul,  niciuna.
 2. Pronumele nimic  este invariabil. Nimeni are flexiune numai după caz:
N.A. nimeni
G.D. nimănui
Niciunul  este variabil după gen, număr şi caz, având forme specifice când apare ca adjectiv,
rezultate din căderea elementelor finale -ul, -a.
Pronumele negativ niciunul:
 
Cazul Masculin Feminin
singular plural singular plural

2
 N.A. niciunul niciunii niciuna niciunele
G.D. niciunuia niciunora niciuneia niciunora
 Adjectivul pronominal negativ niciun:
 
N.A. niciun (băiat) niciunii (băieţi) nicio (fată) niciunele (fete)
G.D. niciunui (băiat) niciunor (băieţi) niciunei (fete) niciunor (fete)

Întrebuinţarea pronumelor şi adjectivelor pronominale negative

1.  Nimeni se foloseşte cu referire la persoane, iar nimic, cu referire la lucruri.
2. Nimeni şi nimic pot apărea numai ca pronume.
3. Niciunul  se întrebuinţează şi cu valoare pronominală, şi cu valoare adjectivală. Ca adjectiv este
totdeauna aşezat înaintea substantivului determinat având forme diferite de ale pronumelui negativ
(fără -ul  şi -a final):
Acolo nu era  nimeni. Niciunul nu scrie. Niciun elev nu scrie.
El nu ştie nimic. Niciuna nu este bună. Nicio soluţie nu este bună.
  Fișa de lucru 2
1. Puneți pronumele negative la forma cerută.
1. Mă cuprinde dor adânc de ţară
Şi n-am ( nimeni, c.Ac.) să-mi potoale dorul. ( Iosif )
2. ( Nimic, c.N) nu-i fără osteneală. (Proverb)
3. (Nimeni, c.N.) nu o ştia de unde este şi cine este. (Negruzzi)
2. Găsiţi corespondenţele semantice ale cuvintelor evidenţiate. Alcătuiți propoziții.
Am vândut covorul pe nimic. Fără valoare, fără importanţă
Cei doi trecători nu se deosebeau întru nimic Aproape gratuit, fără o
de ceilalţi contravaloare corespunzătoare
Adesea, lucruri de nimic îl impresionau În nici un fel, de fel.
puternic

Adjectivul pronominal de întărire

1. Adjectivul pronominal de întărire accentuează numele obiectului desemnat de substantivul sau
de pronumele pe care acesta îl determină:
Prefectul  însuşi  roşi încurcat neştiind ce să mai facă. (L. Rebreanu)
Poate că jertfa vieţii lui m-a scutit pe mine însumi de marea călătorie… (V. Eftimiu)
2. Adjectivul pronominal de întărire are următoarele forme:
 
Persoana Masculin Feminin
singular plural           singular plural
N.A. G.D.
I însumi înşine însămi însemi însene
II însuţi înşivă însăţi înseţi însevă
III însuşi înşişi însăşi înseşi înseşi (însele)
 
Întrebuinţarea adjectivelor pronominale de întărire
1. În limba contemporană, aceste forme au numai valoare adjectivală, fiind folosite:
a) pe lângă un pronume personal sau reflexiv:
3
 Eu însumi  trebuie să fac aceasta. Este nemulţumit de sine însuşi;
b) pe lângă un substantiv:
Cel mai puţin nerăbdător era eroul însuşi. (V. Eftimiu)
2. În îmbinare cu un pronume, adjectivul pronominal de întărire stă numai după acesta:
Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi pe urmă hotărăşte tu însuţi. (A. Pann)
3. Folosit pe lângă un substantiv, adjectivul pronominal de întărire poate sta atât înaintea, cât şi
după cuvântul determinat:
Craiul însuşi a ridicat sabia cea mare.  (M. Sadoveanu)
Mare fu uimirea şi bucuria lui Făt-Frumos când găsi de partea cealaltă a podului pe însuşi tatăl
său, împăratul. (V. Eftimiu)
4. Adjectivul pronominal de întărire se acordă cu termenul regent în persoană, gen, număr şi caz:
Dar când se uita în oglindă, rămânea el însuşi surprins de omul dinaintea sa.(G. Călinescu)
Şi mi-s dragă mie  însemi, pentru că-i sunt dragă lui. (M. Eminescu)
Fișă de lucru 3

Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:

Maria………………… se va ocupa de această problemă.
Băieţii ………………… vor pleca la cumpărături.
Doctorul …………………… îl va consulta.
Fetelor ……………………… le voi stabili un program de lucru.
Mioara, ţie ……………. ţi s-a dat un premiu.
Tu ………………… eşti prietenul meu cel mai bun.
Eu …………………. sunt apreciată de colegi.
Noi …………………… am fost premiaţi.
Lor ………………………, băieţilor, le-am adresat felicitări.
Sunt ale profesorului ………………….. .

Pentru acasă:
1.Găsiți pronumele/adj.pronominale. Analizați-le morphologic.
Fiecare învaţă pentru el.
Nu vorbea ca niciunul dintre voi
Fiecăruia i se cuvin felicitări.
Nu-i vorbesc niciunui coleg.
Toate temele elevilor sunt corecte.
Totul era nou.
Şeful clasei va fi oricine va merita.
Cărţile sunt pentru altcineva.
Niciun copil n-a lipsit.
Cadoul de la niciunul n-a fost scump.
Părinţii niciuneia n-au lipsit.
Sarcina de a scrie tema este a fiecăruia.
Eu nu stau înaintea nimănui.
Datoria oricui este să înveţe.
Materialele de la alţii sunt mai bune decât ale tale
Pe oricine l-ar fi cuprins teama.
Vorbim despre orice.
N-a răspuns nimeni.
4
I s-a dat fiecăruia ce merita
Le-a povestit tuturor (la toţi ) ce s-a întâmplat acolo.
Pe niciuna n-a certat-o.
A trecut pe la fiecare.
Pe nicio fată n-a certat-o.
Nu-i vorbesc niciunuia.
Câştigătorul nu este niciunul din clasă
A ajuns acolo înaintea tuturor.
Ca şi alţii, s-a dus şi el acolo.
Nu vorbim despre nimic.
Nu-s aici colegii niciunor fete
Se află în mare încurcătură datorită altora.
Se pregăteşte în vederea fiecăruia dintre examene.
N-am sosit înaintea niciunuia din clasă.

2. Alcătuiți propoziții cu formele adjectivului de întărire.

  

5
 1. Înlocuieşte punctele de suspensie cu una dintre formele neaccentuate ale pronumelor
personale scrise pe cartonaşele căzute din sac.

Alexandru tocmai pleca spre şcoală, ţi le

vi îi
când…-a văzut în faţa blocului pe un bătrân
care a alunecat pe gheaţă. El …-a ajutat i vi li
mi l
şi …-a spus că după ore … va chema pe l
colegii lui să facă pârtie. Băiatului…-a i
fost ruşine că nici un vecin nu ieşise să cureţe vă
zăpada.

2. În textul pe care l-a scris, Mihai a observat că unele cuvinte se repetă supărător. Cu ce ar
putea înlocui cuvintele respective, pentru ca textul să capete o formă adecvată? Ajută-l, rescriind textul
corect!

Andrei este prietenul meu cel mai bun.

Andrei are o relaţie foarte bună cu toţi colegii lui.
Pe sora lui o cheamă Ana. Ana este în clasa a VI-a
la aceeaşi şcoală la care învaţă şi Andrei. Mama
şi tatăl lui Andrei sunt ingineri la o fabrică
de mobilă. Mama şi tatăl lui Andrei îşi fac adesea
timp pentru copiii lor, deşi sunt nişte persoane ocupate.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
…………….

3. Rescrie enunţurile, corectând greşelile:

Şia văzut prietenii alaltăieri. …………………………………………………………………

Şi-a spălat maşina sa. …………………………………………………………………………
Mai văzut, aşadar trebuie să m-ai stai. …………………………………………………………
Mihaela crede mult în prietena s-a. ……………………………………………………………

4.Adresează-i şase întrebări colegului/colegei de bancă, astfel încât el/ea să-ţi poată răspunde,
folosind pronumele personale ea, mă şi pe tine, respectiv, pronumele reflexive se, te şi îşi.

Întrebare Răspuns

……………………………………………. …………………………………………………
6
……………………………………………. …………………………………………………
…………………………………………… …………………………………………………
…………………………………………… …………………………………………………
…………………………………………... …………………………………………………
………………………………………….. ………………………………………………

5.Scrie în spaţiul liber din dreptul fiecărui enunţ, felul pronumelor subliniate, precizându-le
cazul şi funcţia sintactică.

Te-am văzut în faţa magazinului. ……………………………………………………

S-a lăudat în faţa tuturor. ……………………………………………………
Îmi fac temele cu plăcere. ……………………………………………………
Se gândeşte zilnic la ce i-a propus. …………………………………………………
Şi-a cumpărat o carte extraordinară. ………………………………………………
Îmi aduc aminte zilnic de întâmplarea aceea. ……………………………………
Îmi spune tot ce are pe suflet. ………………………………………………………

6.Alcătuieşte enunţuri în care pronumele ne, vă şi îţi să fie, pe rând, personale, respectiv,
reflexive.
 Câte tipuri de pronume există?
    

a) 6

b) 10

c) 5

II. Care este forma corectă ce se potriveşte în propoziţia următoare?

"I-am dat unei colege ... rezultatul."
    

a) ale mele

b) a mea

c) a mele

III. Ce fel de pronume sunt următoarele?

♦ al vostru, ale mele, al tăi
    

a) pronume reflexive
7
b) pronume personale

c) pronume posesive

4.Ce funcţie sintactică are pronumele "mi-" în fraza următoare:

"Mi-amintesc adeseori că ei se gândeau la frumoasele vacanţe studenţeşti"
    

a) subiect

b) complement indirect

c) atribut adjectival

5.Adjectivul pronominal de întărire este corect acordat în enunţul:

    

a) Ea înseşi m-a rugat să-i dau telefon.

b) Tu însuţi îţi doreşti să ajungi profesoară

c) Însăşi Emil te-a sfatuit să cumperi acest roman.

1. Indică valoarea morfologică, cazul şi funţia sintactică a cuvintelor subliniate:

 N-a răspuns nimeni. ( pron. negativ, N., subiect)

 Câştigătorul nu este niciunul din clasă. (pron. negativ, N., nume predicativ)
 Niciun copil n-a lipsit. (adj. pron. negativ, N., atribut adj.)
 Nu vorbim despre nimic. (pron. negativ, Ac., c.i.)
 Cadoul de la niciunul n-a fost scump.( pron. negativ, Ac., atr. pronominal)
 Pe niciuna n-a certat-o. ( pron. negativ, Ac., c.d.)
 Pe nicio fată n-a certat-o. ( adj. pron. negativ, Ac., atr. adj.)
 Nu-i vorbesc niciunuia. ( pron. negativ, D., c.i.)
 Nu-i vorbesc niciunui coleg. (adj. pron. negativ, D., atr. adj.)
 Nu vorbea ca niciunul dintre voi. ( pron. negativ, Ac., c.c.m.)
 Părinţii niciuneia n-au lipsit. (pron. negativ, G., atr. pron.)
 Nu-s aici colegii niciunor fete. (adj. pron. negativ, G., atr. adj.)
 Eu nu stau înaintea nimănui.( pron. negativ, G., c.c.l.)
 N-am sosit înaintea niciunuia din clasă. ( pron. negativ, G., c.c.t.)

2. Indică valorile gramaticale ale cuvintelor marcate:

Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi. (adv+numeral)

8
 El nu este nici un maestru, nici un începător. (adv+articol)
N-a venit nici unul, nici altul. (adv+pron. nehot.)
N-a venit niciun copil. (adj. pron. negativ)

3. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul niciun să fie, pe rând , pronume negativ şi adjectiv
pronominal negativ în următoarele cazuri:

a)nominativ -
-

b)acuzativ -
-

IV. Obţinerea performanţelor (8 min)

Elevii vor rezolva exerciţiul 4 din fişa de lucru.
4. Analizaţi morfosintactic pronumele şi adjectivele pronominale din textele următoare:

a) ,,...din tot ce-a fost

nimic nu s-a schimbat.’’
(L.Blaga, Taina iniţiatului)
b),,...lângă tine nicio lumină, nicio stea, niciun zeu nu
rămâne.”
(L.Blaga, Schimbarea zodiei)
c) ,, Acolo-n ţara nimănui / privighetori s-abat prin an.”

(L.Blaga, Alean arhaic)

Model de analiză:
nimic=pronume negativ, simplu, nr. sg., caz. N., funcţie sintactică de
subiect.

Fişă de lucru nr. 1

Fişă de lucru nr. 1

Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Maria………………… se va ocupa de această problemă.
Băieţii ………………… vor pleca la cumpărături.
Doctorul …………………… îl va consulta.
Fetelor ……………………… le voi stabili un program de lucru.
Sunt ale profesorului ………………….. .

Fişă de lucru nr. 1

Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Maria………………… se va ocupa de această problemă.
Băieţii ………………… vor pleca la cumpărături.
Doctorul …………………… îl va consulta.
Fetelor ……………………… le voi stabili un program de lucru.
Sunt ale profesorului ………………….. .
9
 Fişă de lucru nr. 1
Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Maria………………… se va ocupa de această problemă.
Băieţii ………………… vor pleca la cumpărături.
Doctorul …………………… îl va consulta.
Fetelor ……………………… le voi stabili un program de lucru.
Sunt ale profesorului ………………….. .

Fişă de lucru nr. 2

Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Fişă de lucru nr. 2
Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Mioara, ţie ……………. ţi s-a dat un premiu.
Tu ………………… eşti prietenul meu cel mai bun.
Eu …………………. sunt apreciată de colegi.
Noi …………………… am fost premiaţi.
Lor ………………………, băieţilor, le-am adresat felicitări.

Fişă de lucru nr. 2

Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Mioara, ţie ……………. ţi s-a dat un premiu.
Tu ………………… eşti prietenul meu cel mai bun.
Eu …………………. sunt apreciată de colegi.
Noi …………………… am fost premiaţi.
Lor ………………………, băieţilor, le-am adresat felicitări.

Fişă de lucru nr. 2

Completaţi următoarele enunţuri cu formele adjectivului pronominal de întărire:
Mioara, ţie ……………. ţi s-a dat un premiu.
Tu ………………… eşti prietenul meu cel mai bun.
Eu …………………. sunt apreciată de colegi.
Noi …………………… am fost premiaţi.
Lor ………………………, băieţilor, le-am adresat felicitări.

Proiect de lecţie
PROFESOR: POP CARMEN
DATA: 10. 03.2008
CLASA: a VI-a
OBIECTUL: Limba română
SUBIECTUL: Pronumele-exerciţii
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de consolidare
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Elevii vor fi capabili: -să identifice pronumele învăţate din enunţurile date;
-să găsescă adjetivele pronominale învăţate din enunţurile date;
-să analizeze corect pronumele studiate;
10
 -să scrie corect pronumele învăţate;
METODE: Exerciţiul
Explicaţia
Conversaţia euristică.
FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII: activitate frontală, activitate pe grupe
MATERIAL DIDACTIC: fişa de lucru, planşe (teoria pentru pronume-toate tipurile învăţate)
BIBLIOGRAFIE: Bretan, Claudiu Violin, Alternative de instruire, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2003
Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 2002
Chiriţă, Cornelia, Gramatică. Fişe de lucru pentru clasa a VI-a., Ed. Paralela 45,
Piteşti, 2006
Cerkez, Matei, Gramatică şi comunicare în exerciţii, Paralela 45, Piteşti, 2003

MOMENTELE DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII MATERIAL TIMP EVALUARE

LECŢIEI DIDACTIC
STRATEGIE

1.Momentul Se face prezenţa şi se notează

organizatoric absenţele.
Este asigurat climatul necesar bunei
desfăşurări a lecţiei.
Observarea
2. Verificarea temei Se verifică frontal tema şi se sistemică
corectează eventualele greşeli.

3. Momentul
organizatoric

4. Anunţarea Vom recapitula şi sistematiza în

subiectului această oră cunoştinţele acumulate
de voi, până acum, despre pronume.
Va trebui, în finalul orei, să: (se
comunică obiectivele operaţionale).
Profesorul scrie pe tablă titlul
lecţiei:
Pronumele-exerciţii
6. Recapitularea Exerciţiul
cunoştinţelor Se trece la rezolvarea primului Explicaţia
exerciţu de pe fişă. Acest exerciţiu Fişa de lucru Observarea
îi ajută pe elevi să-şi amintească Planşă- sistemică
felul pronumelor studiate. pronumele

Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe

şi vor trece la rezolvarea Exerciţiul
următoarelor exerciţii. Explicaţia
Rezolvarea exerciţiilor doi, trei şi Conversaţia
patru va fi trecută în caietul de euristică
clasă. Fişa de lucru
Exerciţiile cinci şi şase se vor Planşă-
11
 rezolva pe fişa de lucru pronumele
Răspunsurile de la exerciţiul şapte
vor delimita echipajele

MOMENTELE DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII MATERIAL TIMP EVALUARE

LECŢIEI DIDACTIC
STRATEGII

- asigurarea feed-back-ului se va
4. Feed-back-ul realiza permanent, pe tot parcursul
orei, prin aprecieri verbale făcute de Observarea
profesor, dar şi prin răspunsurile şi sistemică
exemplele oferite de elevi.
Elevii vor avea ca temă pentru acasă
exerciţiul opt de pe fişă.

7. Temă

12
 FIŞĂ DE LUCRU

1. Puneţi în ordine literele şi vei găsi cuvinte întâlnite în capitolul pronumele:

O R P N E U M
P S E R N O L A
E R L F E V X I
E M T S R D O N V A T I
S P O E V I S

2. Indicaţi felul pronumelor marcare. Argumentaţi-vă răspunsul.

a. Eu mă duc la gară. f. Noi ne gândim.
b. Ea mă duce la gară. g. Eu îmi cumpăr o carte.
c. Ele te obligă. h. Ea îmi cumpără o carte.
d. Tu te lauzi. i. Tu îţi pregăteşti zilnic temele.
e. Ei ne ascultă. j. Ei îţi pregătesc o surpiză.

3. Precizaţi cazul şi funcţia sintactică pentru pronumele reflexive din enunţurile de mai jos:

a. Mă gândesc.
Mă spăl.
b. Îţi cumperi o carte.
Îţi dai seama de situaţie.

4. Identificaţi pronumele învăţate din enunţurile de mai jos şi precizaţi felul lor,cazul şi funcţia
lor sintactică:

a. Pentru tine am cumpărat cărţile. g. Am sosit târziu, după ai mei.

b. Ideea este a lor. h. Porneşte spre ai săi.
c. Mi-a plăut cadoul de la tine. i. Părerea alor tăi contează.
d. El se spală. j. Vina a fost a alor mei
e. Întreabă-l pe acesta.
f. I-am răspuns aceluia.

5. Analizaţi adjectivele pronominale din enunţurile următoare completând tabelul dat:

a. Părinţii mei sunt acasă.

b. Aceleiaşi fete îi dau flori.
c. Prietena mea este această fată.
d. Îl ascult pe acest copil.

13
 Adectivul Felul Cuvântul gen număr caz Funcţie
pronuminal adjectivului cu care se sintactică
pronominal acordă

6. Subliniaţi răspunsul corect:

Fata aceea/fata aceia Celălalt/celălant

Băieţii aceia/băieţii aceea Omului acesta/ omului acestuia

Femeii acesteia/ femeii aceasta Fetelor acestora/ fetelor acestea

Femeii aceea/ femeii aceleia La sfârşitul lunii acestea/ la sfârşitul lunii

acesteia

14
7. Încercuiţi varianta corectă:

 Contez pe tine.

Pronumele marcat este:

a. Complement indirect
b. Complement direct

 Cartea aceasta este interesantă.

Cuvântul marcat este:

a. Adjectiv pronominal
b. Pronume

 Mingea este la acesta.

Pronumele demonstrativ este:

a. Complement circumstanţial de mod
b. Nume predicativ

 Sora acestora lipseşte.

Cuvântul marcat este:

a. Adjectiv pronominal demonstrativ
b. Pronume demonstrativ

8. Completaţi următorul rebus şi veţi descoperi de la A la B un proverb:

1.Partea de vorbire care ţine locul substantivului.

2. Pronume demonstrativ de departare, feminin, singular.
3. Forma accentuată a pronumelui personal, persoana a II-a, singular, acuzativ

15
4. Pronume posesiv, persoana I, plural ai….
5. Pronume personal, persoana a III-a, singular, masculin
6. Pronume personal, persoana I, singular, nominativ
7. Forma accentuată a pronumelui reflexiv, caz acuzativ
8. Pronume posesiv, persoana a III-a, singular, masculin
9. Pronumele este partea de vorbire…
10. Cazul la care pronumele personale de pers I şi a II-a nu au forme.
11.Forma pronumelui personal de persoana I, nominativ, plural
12.Acelaşi este pronume demonstrativ de….
13.Sine este formă……
14. Pronume personal, persoana a III-a, plural, genitiv
15. Forma prescurtată pentru dumneata.
16.I-am dat băiatului, adică ………..( înlocuiţi substantivul băiatului cu un pronume personal)

16