Numeralul

1. N u m e r a l u l  este partea de vorbire care exprimă, sub diferite aspecte, noţiunea de n u m ă r
d e f i n i t : un număr abstract (cinci), caracteristica numerică a obiectelor (cinci elevi) sau ordinea numerică a
obiectelor (al cincilea).
2. Din punct de vedere sintactic, numeralul este o clasă eterogenă. În propoziţie, un numeral se poate
întrebuinţa:
 cu valoare adjectivală când însoţeşte un substantiv (zece zile, a treia casă);
 cu valoare substantivală când se foloseşte singur (Doi ori doi fac patru);
 cu valoare adverbială când determină un verb (L-am întâlnit de două ori).
3. Numeralele se împart în două clase mari: a) numerale c a r d i n a l e  şi b) numerale o r d i n a l e .
Numeralele cardinale
Există următoarele specii de numerale cardinale:
 
 numeralul cardinal propriu-zis: unu, doi… numeralul distributiv: câte doi, câte trei…
 numeralul fracţionar: o doime… numeralul multiplicativ: îndoit, însutit…
 numeralul colectiv: amândoi, tustrei… numeralul adverbial: de două ori…
Numeralul cardinal propriu-zis
1. Numeralul c a r d i n a l p r o p r i u - z i s  exprimă numere întregi. El răspunde la întrebările câţi?,
câte?
După structură, numeralele cardinale propriu-zise se împart în următoarele clase:
2. Numerale simple:
unu, una şase sută, sute bilion, bilioane
doi, două şapte mie, mii zero, zerouri

3. Numerale compuse:
Numeralele: Structura:
● de la 11 la 19: unitate + prepoziţia spre + zece
● pentru zeci: unitate + zeci

● de la 21 la 99: numărul zecilor + şi + unitate

● pentru sute, mii, milioane:          unitate + sută / sute

                 unitate + mie / mii
                 unitate + milion / milioane
● de la 101 la 999:             numărul sutelor (+ numărul zecilor) + unităţi
● pentru zecile şi sutele de mii şi milioane:  numărul zecilor, sutelor (+de) + mii / milioane
Formele numeralelor cardinale propriu-zise
 4. Numeralul se caracterizează prin categoriile de gen, număr şi caz. El are însă o flexiune destul de redusă
în raport cu celelalte părţi de vorbire care se declină.
Numeralul unu este variabil după gen şi caz:
 
Cazul Numeralul cu valoare substantivală Numeralul cu valoare adjectivală
masculin feminin masculin feminin
N.A. unu(l) una un (băiat) o (fată)
G.D. unuia uneia unui (băiat) unei (fete)
 
 5. Forma numeralului unu cu -l final se întâlneşte doar în expresiile: unul singur, de unul singur, până la
unul, toţi până la unul,  (tot) unul şi unul, unul câte unul.
Formele numeralului un, o cu valoare adjectivală coincid cu cele ale articolului substantival nehotărât. Cele
două serii de forme se deosebesc doar în funcţie de context. Valoarea de numeral a acestor forme este scoasă în
relief când sunt corelate cu alte numerale:
Are un băiat şi două fete.                                               Mi-a adus o carte, nu două.
6. Numeralul doi  este variabil numai după gen: doi m. – două f. Aceste forme se întâlnesc şi în
componenţa numeralelor compuse: doisprezece – douăsprezece; douăzeci şi doi – douăzeci şi două.
7. Numeralele zero, zece, sută, mie, milion, miliard, bilion, trilion au o flexiune substantivală. Ele se declină
cu ajutorul articolului substantival hotărât şi nehotărât. Numeralele zece, sută, mie se comportă ca substantive
feminine, iar numeralele zero, milion, miliard, bilion, trilion se declină ca şi substantivele neutre
Modele de declinare a numeralelor
 
Genul Cazul Declinarea cu articol nehotărât Declinarea cu articol hotărât
singular plural singular plural
o mie nişte mii mia miile
f. N.A.
unei mii unor mii miei miilor
G.D.
un milion nişte milioane milionul milioanele
n. N.A.
unui milion unor milioane milionului milioanelor
G.D.
 
8. Celelalte numerale cardinale propriu-zise sunt invariabile.
Exprimarea raporturilor cazuale
9. Există trei modalităţi de exprimare a raporturilor cazuale:
● cu ajutorul formelor cazuale la numeralele variabile după caz: unu, sută, mie, milion etc.
● cu ajutorul unor construcţii analitice alcătuite cu prepoziţia a pentru cazul genitiv şi cu
prepoziţia la pentru cazul dativ:
G.: Cărţile  a trei elevi sunt pe masă.
D.: S-au înmânat cadouri la trei elevi.
● cu ajutorul formelor cazuale ale articolului adjectival:
N.A. cei doisprezece elevi
G.D. celor  doisprezece elevi
 
Întrebuinţarea numeralelor cardinale
 10. Numeralele cardinale, în propoziţie, pot fi folosite:
● cu valoare substantivală: Mai bine o pasăre în mână decât zece pe gard. (Folclor)
● cu valoare adjectivală: Anul se compune din patru anotimpuri sau douăsprezece  luni.
Îmbinarea numeralelor cardinale propriu-zise cu substantivul
 11. Numeralele cardinale propriu-zise cu valoare adjectivală se folosesc de obicei înaintea substantivului
(trei flori):
● numeralele de la 1 la 19 sunt alăturate direct substantivului;
● numeralele de la 20 în sus (cu excepţia celor compuse care se termină în numeralele de la 1 la 19) se leagă
de substantiv cu ajutorul prepoziţiei de.
 
Structura construcţiei Exemplu
1 – 19 + substantiv două cărţi
20 – 100 + de + substantiv douăzeci de cărţi
 101 – 119 + substantiv o sută zece cărţi
120 – 200 + de  + substantiv o sută cincizeci de cărţi
201 – 219 + substantiv … două sute şapte cărţi
 
Numeralul fracţionar
1. Numeralul f r a c ţ i o n a r  exprimă o parte dintr-un întreg: Pădurile ocupă o treime din regiune.
2. Numeralele fracţionare au următoarea structură:
● numeral cardinal + numeral cardinal + -ime / -imi
1/2 – o doime 1/3 – o treime 3/4 – trei pătrimi
1/3 – o treime 2/3 – două treimi 2/5 – două cincimi
● numeral ordinal + substantivul parte:
a treia parte                a cincea parte                    a zecea parte
N.B.Pentru 1/2 şi 1/4 se folosesc de asemenea substantivele jumătate şi sfert.
3. Numeralele fracţionare se leagă de substantiv cu ajutorul prepoziţiilor din şi dintre:Munţii ocupă o
treime din teritoriul ţării. Două treimi dintre elevi vor merge în excursie.
Numeralul colectiv
1. Numeralul c o l e c t i v  exprimă ideea de grupare a obiectelor în ansambluri determinate numeric. Ele
arată deci din câte obiecte este formată o colectivitate.
2. Numeralele colective au următoarea structură:
a) pentru un colectiv de 2 persoane: amândoi, ambii
b) pentru colective de la 3 până la 10: tus- + numeral cardinal propriu-zis:
tustrei, tuspatru, tuscinci, tusşase, tusopt…
câteşi- + numeral cardinal propriu-zis:
câteşitrei, câteşipatru, câteşicinci…
c) pentru colective de la 3 în sus: toţi + numeral cardinal propriu-zis:
toţi trei, toţi cinci, toţi zece, toţi o sută…

Formele numeralelor colective

3. Numeralele amândoi şi ambii îşi schimbă forma după genuri şi cazuri:
Cazul Masculin Feminin Masculin Feminin
N.A. amândoi amândouă ambii ambele
G.D. amânduror(a) amânduror(a) ambilor ambelor
4. Numeralele tustrei  şi câteşitrei sunt variabile după gen:
masculin                                             feminin
tustrei (băieţii)                           tustrele (fetele)
câteşitrei (băieţii)                      câteşitrele (fetele)
5. Celelalte numerale cardinale sunt invariabile.

Întrebuinţarea numeralelor colective

6. În propoziţie, numeralele colective se folosesc:
● cu valoare substantivală, îndeplinind funcţiile sintactice specifice substantivului: Şi pornesc iară  toţi
trei. (I. L. Caragiale)
● cu valoare adjectivală când apar ca determinaţi ai unui substantiv: Craiul, primind cartea, îndată
chemă  tustrei feciorii înaintea sa. (I. Creangă)
Numeralul distributiv
 1. Numeralul d i s t r i b u t i v  exprimă repartizarea obiectelor în grupuri egale. Numeralele distributive au
următoarea structură:
câte  + numeral cardinal propriu-zis:câte unul, câte doi, câte trei, câte patru etc.
2. Numeralele distributive formate cu unu şi doi au forme distincte de gen: câte unul – câte una, câte doi –
câte două.  Celelalte numerale colective sunt invariabile.
N.B 3. Uneori, pentru exprimarea sensului distributiv se repetă numeralul la începutul întregii construcţii,
care capătă structura: numeral + câte  + numeral: unul câte unul, doi câte doi, cinci câte cincietc.
Numeralul multiplicativ
1. Numeralul m u l t i p l i c a t i v  arată în ce proporţie creşte o cantitate. Numeralele multiplicative se
formează de la numeralele cardinale de la 2 la 8 şi de la numeralele 10, 100, 1000. Ele au următoarea structură:
în-  (îm-) + numeralul cardinal propriu-zis + -it: îndoit, întreit, împătrit, încincit, înşesit, înşeptit, înoptit,
înzecit, însutit, înmiit
N.B. 2. Numeralele îndoit, întreit, împătrit, încincit au sinonime
neologice:dublu,  triplu, cvadruplu, cvintuplu.
3. Numeralul multiplicativ se întrebuinţează, în propoziţie, cu valoare adjectivală sau cu valoare adverbială.
● Folosit cu valoare adjectivală, numeralul multiplicativ este variabil acordându-se cu substantivul
determinat în gen, număr şi caz. După flexiune se aseamănă cu un adjectiv cu 4 terminaţii de tipul bun, -ă, -i, -
e: muncă  înzecită, pierderi  însutite.
● Când apare cu valoare adverbială, numeralul multiplicativ este invariabil: A muncit înzecit.
Numeralul adverbial
1. Numeralul a d v e r b i a l  arată de câte ori se repetă o acţiune sau de câte ori intensitatea unei însuşiri
este superioară sau inferioară faţă de intensitatea aceleiaşi însuşiri la un alt obiect:
I-am spus de o mie de ori. Costumul acesta este de două ori mai scump decât celălalt.
Structura numeralelor adverbiale:
1) pentru 1 numeralul adverbial corespunzător este o dată;
2) de la 2 în sus: de +  numeral cardinal propriu-zis (+ de) + ori:
Exemple:
de două ori de zece ori de o sută de ori
de trei ori de douăzeci de ori de o mie de ori
2. Numeralul adverbial este invariabil şi se foloseşte – după cum arată şi denumirea – cu valoare adverbială,
determinând un verb, un adjectiv sau un adverb: De şapte ori măsoară şi o dată taie. (Folclor)
Numeralele ordinale
Numerale ordinale exprimă ordinea sau locul pe care îl ocupă obiectele într-un grup sau acţiunile într-o
serie, într-o înşiruire.
Se disting două specii de numerale ordinale: a) numeralul o r d i n a l p r o p r i u - z i s  şi b)
numeralul o r d i n a l a d v e r b i a l .
Numeralul ordinal propriu-zis
1. Numeralul o r d i n a l  p r o p r i u - z i s  exprimă ordinea numerică a obiectelor. Răspunde la
întrebările al câtelea? a câta?
2 –  al doilea, a doua
3 – al treilea, a treia
4 – al patrulea, a patra
5 – al cincilea, a cincea
6 – al şaselea, a şasea
7 – al şaptelea, a şaptea
8 – al optulea, a opta
 9 – al nouălea, a noua
10 – al zecelea, a zecea
11 –  al unsprezecelea, a unsprezecea
12 – al doisprezecelea, a douăsprezecea
20 – al douăzecilea, a douăzecea
21– al douăzeci şi unulea, a douăzeci şi una
30 – al treizecilea, a treizecea
40 – al patruzecilea, a patruzecea
100 – al o sutălea, a  (o) suta
101 – al o sută unulea, a o sută una
200 – al două sutelea, a două suta
300 – al trei sutelea, a trei suta
1000 – al o mielea, a (o) mia
2000 – al două miilea, a două mia
50000 – al cincizeci miilea, a cincizeci mia
1000000 – al (un)  milionulea, a milioana
2000000– al două milioanelea, a două milioana
2. Numerale ordinale propriu-zise au următoarea structură:
● pentru 1 se folosesc următoarele numerale ordinale: întâi(ul), (cel) dintâi, prim(ul);
● de la 2 în sus:
masculin    al  + numeral cardinal + -le- + -a
feminin     a +  numeral cardinal + -a
3. La numeralele ordinale de genul masculin formate de la numeralele cardinale opt, milion,
miliard formantul -lea  se uneşte cu ajutorul vocalei de legătură -u-: al optulea, al un milionulea, al miliardulea.
4. La numeralele ordinale de genul feminin formate de la numeralele cardinale două, patru, mie,
milion elementul final -a  substituie vocala finală: a doua, a patra, a suta, a mia.
5. La numeralele ordinale formate de la cardinalele compuse formanţii -lea şi -a se adaugă numai la ultimul
numeral: al douăzeci şi cincilea, al o sută douăzecilea.
6. Spre deosebire de numeralele cardinale compuse care includ în structura lor prepoziţia de,numeralele
ordinale nu păstrează această prepoziţie înaintea ultimului numeral component:douăzeci de mii – al douăzeci
miilea, douăzeci de milioane – al douăzeci milionulea.

Formele şi întrebuinţarea numeralelor ordinale propriu-zise

7. Numeralul întâi:
a) Folosit cu valoare adjectivală în postpunere, este nearticulat enclitic fiind invariabil: loculîntâi,
clasa întâi, calitatea întâi, pagina întâi;
b) Folosit cu valoare substantivală (Întâiul a ajuns de mult) sau cu valoare adjectivală în antepunere
(întâiul  cuvânt, întâia floare) este articulat enclitic având forme diferite de gen, număr şi caz:
Cazul Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.A. întâiul întâii întâia întâile
G.D. întâiului întâilor întâii întâilor
8. Numeralul dintâi:
a) fiind folosit ca adjectiv postpus şi fără articolul adjectival, este invariabil: lucrul dintâi, vorba dintâi;
 b) folosit cu valoare substantivală şi cu articol adjectival (Cel dintâi lucra mai bine) sau ca adjectiv antepus
ori postpus (încercarea cea dintâi / cea dintâi încercare), poate exprima genul, numărul şi cazul prin formele
articolului:
Cazul Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.A. cel dintâi cei dintâi cea dintâi cele dintâi
G.D. celui dintâi celor dintâi celei dintâi celor dintâi
9. Numeralul prim(ul):
a) fiind nearticulat enclitic şi având valoare adjectivală, de cele mai multe ori în antepunere, are
formele: prim, -ă, -i, -e: (un prim succes, o primă ştire);
b) fiind articulat enclitic şi având valoare substantivală (Primul a sosit de mult.) sau cu valoare adjectivală
în antepunere (primul zbor, primele  rezultate), este variabil după gen, număr şi caz:
Cazul Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.A. primul primii prima primele
G.D. primului primilor primei primelor
  
10. Numeralele ordinale de la 2 înainte:
a) când sunt folosite fără articolul adjectival, cunosc numai opoziţia de gen: al doilea  m. – a doua  f.; al
treilea m. – a treia f.;
b) când sunt precedate de articolul adjectival (cel, cea, cei, cele) cu prepoziţia de, exprimă genul, numărul şi
cazul prin formele acestui articol:
Cazul Masculin
singular plural singular
N.A. cel de-al treilea cei de-al treilea cea de-a treia
G.D. celui de-al treilea celor de-al treilea celei de-a treia
Notă.  La feminin plural se foloseşte forma de masculin a numeralului ordinal: cele de-al patrulea, cele de-
al cincilea.
11. În limba contemporană există tendinţa de a înlocui numeralele ordinale prin numeralele
cardinale: etajul trei în loc de etajul al treilea; secolul douăzeci şi unu în loc de secolul al douăzeci şi unulea.
Folosirea numeralelor cardinale în locul celor ordinale este recomandabilă în cazul numeralelor mari: Vezi
la pagina cinci sute şaptezeci.
Numeralul ordinal adverbial
1. Numeralul o r d i n a l a d v e r b i a l  arată a câta oară se înfăptuieşte o acţiune: Lelia reveni a doua
oară, ca o furtună, cu dublura ei de ochelari roşii. (N. Breban)
Structura numeralului ordinal adverbial:
● numeral ordinal propriu-zis + oară (sau mai rar dată): întâia oară, întâia dată, prima oară, prima dată, a
doua oară, a doua dată, a treia oară, a treia dată;
● în + numeral ordinal propriu-zis + rând: în primul rând, în al doilea rând, în al treilea rând.
2. Numeralul ordinal adverbial este invariabil şi apare mai ales cu valoare adverbială pe lângă un verb.
 

Suport de curs

3. Clasificați numeralele în clase:

Ex: doi, douăzeci, al optulea / a opta, amândoi, întâia / întâile, amândurora, dublu, împătrit, amândouă,
ambele, tustrei tustrele, celei de-a doua doime câteşitrei câteşitrele tuspatru toţi cincisprezece) de două ori sfert
câte doi cvadruplu întreit / triplu ambilor ambelor al doilea / a doua secund / secundă celui de -al doilea
jumătăţi(i) înmiit

4. Determinați cazul numeraleor. Precizați cum sînt redate.

Exerciţiile a zece dintre elevi sunt corect rezolvate.

Am dat note bune la zece dintre ei.

Cei doi nu pot învăţa.

Discuţia cu cei doi l-a evervat.

A pornit înspre cei doi.

Viaţa celor doi este ciudată.

Am dat flori la doi dintre ei.

Vinovatul este cel de-al doilea.

A vorbit cu cel de-al cincilea.

Viaţa celui de-al doilea dintre ei este ciudată.

I-am dat primei dintre ele flori.

5. Precizați valoarea numeralului.

 Ambii elevi sunt buni.

O treime n-a rezolvat exerciţiul.

A vorbit jumătate serios, jumătate în glumă.

Nu-l mulţumea câştigul întreit.

Munceşte dublu.

Înzecitul unei sume nu e problemă uşoară.

Am cumpărat câte trei cărţi.

Câte zece alergau în parc.

Ei mergeau câte doi.

A venit de trei ori.

Al treilea copil va ajunge la start.

 Întâi am mâncat.
Cel de-al doilea nu poate patina.

Discuţia cu cel de-al treilea l-a enervat.

Împotriva primilor s-au adus acuzaţii.

 Datorită primului profesor am reuşit în viaţă.

Model de analiză

Ex: Celor doi le-am dăruit cărţi.

celor doi = numeral cardinal propriu-zis, simplu cu valoare substantivală, gen masculin, număr plural, caz dativ,
precedat de articolul demonstrativ „celor”.

N.B Numeralele cardinale unu, una intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii:

- locuţiune adjectivală: tot unul (a) şi unul (a); totuna (cu valoare neutră):

Ex: În şcoala noastră sunt elevi tot unul şi unul.; El este totuna cu fratele lui.

- locuţiune verbală : a (o) ţine una şi bună:

Ex: Mama o ţinea una şi bună: copilul ei este cel mai deştept.

Numeralele cardinale una, două pot avea uneori valoare adverbială, cu sensuri diferite:

Ex: Şi una, două pleacă de acasă.; Şi nici una, nici două începe să râdă.; Andrei nu se dă bătut cu una, cu
două.

N.B.- Numeralul ordinal  întâi nu primeşte articol şi nici nu îşi schimbă forma după gen când stă după
substantivul determinat:  vagonul întâi, clasa întâi. Dar pus înaintea substantivului, se articulează cu articol
hotărât şi-şi modifică forma după gen: întâiul vagon, întâia clasă.

- Numeralul ordinal poate fi însoţit de articolul demonstrativ cel urmat de prepoziţia de, articol ce îşi schimbă
forma după gen, număr şi caz: cel de-al treilea, cea de-a doua. Numeralul ordinal întâi apare şi în forma: cel
dintâi.

- Numeralul ordinal care arată a câta oară se îndeplineşte o acţiune se numeşte numeral ordinal adverbial,
fiind format din numeralul ordinal propriu-zis + substantivul oară / dată: a venit prima oară / dată, a doua
oară / dată.

Tema de acasă:

Găsiți numeralele în propozițiile propuse. Analizați-le după model.

Un elev citeşte, doi desenează.
O elevă cumpără zece caiete şi trei creioane colorate.
Doi am întârziat şi trei au lipsit.
Am cumpărat douăzeci de prăjituri pentru colegii mei.
Cinci dintre ei au reuşit.
Ei erau trei.
Pe doi i-am chemat la mine.
A ajuns acolo odată cu doi dintre prietenii lui.
Cărţile a doi dintre ei au rămas la şcoală.
Complotul împotriva a cinci dintre colegi este condamnabil.
Colegii acţionează împotriva a doi dintre ei imediat.
Comportamentul lui este asemenea a cinci din preajmă.
Ofer cărţi la cinci dintre elevii mei.
Al doilea a reuşit.
Mircea era al treilea din clasă.
Florile sunt pentru a doua.
Pe al treisprezecelea l-am chemat la mine..
Amandoi au plecat in excursie.
Prietenii mei, tustrei, sunt in tabara la munte.
Florile sunt pentru amândoua.
Florile de la amândoi sunt minunate.
I-am vazut pe amândoi in parc.
Vorbim despre amândoua.
S-a dus la amândoua.
A ajuns odata cu amândoua.
Ea este mai inteligenta decat amandoua.
Prajiturile sunt ale amândurora.
Ideile amândurora sunt interesante.
Ei actioneaza împotriva amândurora.
Ofer amandurora o carte.
Ofer ambilor copii cartile dorite.
Florile sunt pentru amandoua fetele.
Sferturile de mar erau pe farfurie.
El a pus pe masa niste jumatati de banana.

NUMERALUL
Fişă de lucru
1. Încercuieşte numeralele:
trei sute vineri ambele varză
oase o mie scrie optzeci
primul comic ultima un sfert
al zecelea nouă patru mii tuspatru
2. Subliniază cu o linie numeralele care exprimă numărul (cardinale) şi cu două linii pe cele care
exprimă ordinea obiectelor (ordinale):

Suma a patru numere este opt sute. Unul dintre numere este şaptezeci şi cinci, al doilea este dublul
primului, iar al treilea este de trei ori mai mare decât al doilea. Care este cel de-al patrulea număr?

3. Completează spaţiile libere cu numerale potrivite:

 Am împărţit pâinea în ................................. părţi egale.

 Sunt elev în clasa ...................................... .
 Prietena Marianei cumpără ........................................ covrigi.

4. Scrie cu litere următoarele numere:

5 → .............................................. 16 → ....................................................
20 → .............................................. 27 → ....................................................
111 →............................................. 2012 →.................................................

5. Taie forma greşită!

optisprezece / optsprezece unsprezece / unşpe nouăşpe / nouăsprezece

două zeci / douăzeci şaptesprezece / şaptisprezece patru zeci şi doi / patruzeci şi doi

6. Completează tabelul după model:

şapte al şaptelea a şaptea

doi
cinci
zece
treisprezece
nouă

7. Alcătuieşte enunţuri cu numeralele: ambii, întâia, înzecit, câte opt.

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

8. Precizează partea de vorbire subliniată.

 Cei nouă copii au fost salvaţi. ( ............................... )

 Mama mi-a adus o rochie nouă. ( ................................... )
 Nouă nu ne place filmul acesta. ( ..................................... )

9. Compune o problemă cu următoarele numerale, scrise cu litere: 99, 250, 1000, a III-a.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

10. Privind ilustraţia de mai jos, imaginează-ţi un text cu dialog, în care să respecţi următoarele
cerinţe:
 scrie cât mai multe numerale;
 foloseşte dialogul;
 dă un titlu textului; _________________________________

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Exerciţii de consolidare a numeralului

1. Subliniaţi numeralele din următoarele texte:

a) Două gâşte fac găluşte,
Trei răţoi fac tărăboi,
Patru rândunele cară la surcele,
Cinci sticleţi caută bureţi,
Şase piţigoi se uită la voi,
Şapte brotaci frământă colaci,
Opt pisoi voinici caută furnici,
Nouă albinuţe zboară spre căsuţe,
Zece margarete scutură din plete
Să fie cochete.
b) „El puse la o parte trei hârtii de câte o mie, numără la altă parte şaizeci şi opt hârtii de câte o sută, dar teancul
hârtiilor de douăzeci îl lăsă în portofel.”
( I. Slavici- Comoara)

2.Scrieţi cu litere:
11 ....................................................................................
14 ...................................................................................
16 ....................................................................................
15 ....................................................................................
18 ...................................................................................
50 ...................................................................................
60 ....................................................................................
3.Scrieţi cu litere:
128 + 117 =2 45
4. Continuă după model:
doi – al doilea
trei-
şapte-
nouă-
zece-
5.Alege forma corectă:
a cincea – a cincia
şaisprezece- şaişpe
optsprezece- optisprezece- optişpe
patrusprezece-paisprezece- paişpe
cincisprezece- cinşpe

6. Faceţi o listă de cumpărături după următorul model, adăugaţi încă şase obiecte, apoi calculaţi cât aţi cheltuit:
carte = douăzeci şi opt lei
7. a. Când ceasul arată ora patru după-amiază, spunem că este ora...
b.……… zile în săptămână sunt lucrătoare, iar ………. sunt libere.
 c. Elena a cumpărat ………plicuri, adică o duzină.
d. Luna februarie are …………………… sau ...................de zile.
e. Două săptămâni înseamnă ……………….. zile.
f. Şcoala începe pe ................................... septembrie.
g. Ziua are ……………………........... ore.
e. Ora are ……………………… minute.
h.Mama are .................................. de ani şi este cu ...... ani mai mică/ mare decât tatăl meu.

Metoda cubului
Echipa nr. 1 - DESCRIE
Descrie o zi de studii, folosind numeralele care să exprime atât un număr cât şi ordinea obiectelor.
Echipa nr. 2 – COMPARĂ
Compară cele trei răspunsuri şi încercuieşte numele elevului care şi-a învăţat foarte bine lecţia:
RADU: Numeralul e partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr.
MIHAI: Numeralul e partea de vorbire flexibilă care exprimă un nume.
COSMIN: Numeralul e partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr sau ordinea obiectelor
Echipa nr. 3 – ASOCIAZĂ

1. Asociază cuvintele subliniate din propoziţiile din coloana A cu părţile de vorbire corespunzătoare din
coloana B.
În curte se vede un cocoş. Verbul auxiliar ,,a vrea”
Îî obosise un ochi. Articol nehotărât
Am vazut-o în oraş. Pronume personal
Astăzi am întâlnit o prietenă veche. Numeral cardinal
O fată scrie şi două citesc. Articol nehotărât
O să vii la mine în seara asta? Numeral cardinal
Echipa nr. 4 – ANALIZEAZĂ
1. Analizează morfologic numeralelele din enunţurile următoare:
Seminţele de lotus pot încolţi şi după 2 secole.
Patru sunt la magazin.
Carmen este a treia.

Numeralul Felul Valoarea Numărul Genul Cazul

Echipa nr. 5 – APLICĂ

1. Aplică, în enunţuri:
- Numeral cardinal, gen feminin, caz nominativ;
- Numeral ordinal, gen masculin, caz acuzativ;
- Numeral cardinal (uneia), gen feminin, caz dativ.

Echipa nr. 6 – ARGUMENTEAZĂ

Argumentează modul de scriere a numeralelor următoare şi grupează-le după felul lor: al treilea, a şasea,
doisprezece, patruzeci şi nouă.

Transcrie textul, scriind forma corectă a numeralelor:

Eu am patrusprezece ani, iar fratele meu are cincişpe ani. Pe douăsprezece septembrie tata împlineşte patru zeci
şi doi de ani. Mama şi-a sărbătorit ziua de naştere pe optisprezece august.

Grupați în tabel părțile de vorbire învățate:

Scoală, lor, zece, umbrelă, trist, tristețe, acuarele, voi, şaisprezece, puternic, trei
sute, pisică, al cincilea, câmp, friguroasă, primul, voi, uniformă, tu, nouă, veselie, ei,
bogăție, roșu, bogat, una, pădure, penultimul, nor, firav, vouă, eu, an, pod, blând,
blândețe, roșul, bătrânul, Ion, trecere, cinci , voi, floare, frumos, o mie , primavara, eu,
umed, unsprezece, ea, doua, voios.

substantive pronume adjective numerale

15) Completând corect rebusul vei obţine pe verticala A-B numele unei părţi de vorbire.
A

Pe verticala A-B ai obţinut cuvântul________________________ B

16. Scrieţi un anunţ sau o invitaţie, în care să folosiţi numerale, specificând data, anul, ora,
şcoala, strada şi numărul.4