Metode activ –participative utilizate la ora de limba şi

literatura română

• Motto:
”Este imposibil ca elevii să învete ceva cât timp gândurile lor sunt
robite şi tulburate de vreo patimă. Intrețineţi-i deci într-o stare de spirit plăcută ,
dacă vreţi să vă primească învățăturile. Este tot atât de imposibil să imprimi un
caracter frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe cât este de greu să
tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă.”

(John Locke - Some Thoughts Concerning Education)

 Programele moderne includ metode active, care se îndepartează,
într-o oarecare măsură, de predarea traditională sau de transmiterea
conventională a informaţiilor, pentru a obţine, în schimb, din partea elevilor,
o participare activă la rezolvarea problemei pusă în discuţie. Metodele
active se bazează, în special, pe examinarea problemelor în grupuri mici şi
pe discuţii dirijate.
Alegerea metodelor activ- participative nu reprezintă un scop în
sine, ci se realizează în funcţie de conţinuturile de învaţare, de obiectivele
propuse, de participanţi şi de modalităţile de integrare adecvată în strategia
generală, însă este recomandat să se folosească în combinaţie cu metodele
tradiţionale. Nu se poate face o delimitare fermă între metodele tradiţionale
şi cele moderne, iar în funcţie de abordările profesorului, bariera dintre ele
se atenuează sau chiar poate să dispară.
 METODE TRADIŢIONALE METODE MODERNE

- Centrate pe profesor - Centrate pe elev şi pe activitate

- Comunicare unidirectională - Comunicare multidirectională

- Transmitere de cunoştinţe - Accent pe dezvoltarea gândirii,

formare de aptitudini şi deprinderi

- Evaluarea  Reproducere - Evaluarea formativă

- Pasivitatea elevilor - Incurajează participarea elevilor,

iniţiative, implicare, creativitate

- Autoritatea profesorului - Parteneriatul profesor-elev

 Clasificarea metodelor activ - participative (conform I.
Cerghit,1980 )

a) Metode de predare – învăţare interactivă în grup:

• Predarea / învăţarea reciprocă
(Reciprocal teaching – Palinscar)
• “Mozaicul”( Jigsaw)
• Metoda “Cascadei”(Cascade)
• Metoda” învăţării pe grupe mici “
(“STAD - Student Teams Achievement Division”)
• Metoda “turnirului între echipe”
(“TGT-Teams/Games/Tournaments”)
• Metoda” schimbării perechii” (“Share-Pair Circles”)
• Metoda “Piramidei”
• Invatarea dramatizată
b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:
• Harta cognitivă / conceptuală
• Matricile
• “Lanţurile cognitive”
• ”Scheletul de peşte”
• Diagrama cauzelor şi a efectului
• ”Pânza de păianjen”
• ”Tehnica florii de nufăr”
• ”Cartonaşe luminoase”

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:

• Brainstorming
• Explozia stelară
• Metoda “pălariilor gânditoare”
• Caruselul
• “Multi-voting”
• “Masa rotunda”
• Interviul de grup
• Studiul de caz
• Incidentul critic
• Phillips 6/6
• ”Tehnica 6/3/5”
• ”Controversa creativă”
• ”Tehnica acvariului”
• ”Tehnica focus-grup”
• “Patru colţuri”
• Metoda “Frisco”
• Sinectica
• ”Buzz-groups”
• ”Metoda Delphi”

d) Metode de cercetare în grup :

• SINELG( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi
a Gândirii )
• Tema / proiectul de cercetare în grup
• Experimentul pe echipe
• Portofoliul de grup
• Cadranele
• Mozaicul
• Cubul
• Inteligenţele multiple
• Ciorchinele
• Turul galeriei
• Tehnica Lotus – Floarea de nufăr
• Explozia solară
• Metoda Frisco
PĂLĂRIILE GÂNDITOARE
Data:12 mai 2010
Clasa: a X-a A
Subiectul: Enigma Otiliei-caracterizarea personajelor
Tipul lecţiei: de fixare şi sistematizare
Momentul lecţiei: asigurarea feedback-ului sau consolidarea retenţiei şi a
capacităţii de transfer
Forme de organizare a învăţării: în echipe
Resurse: capacităţile normale de învăţare si de gândire ale elevilor
Material didactic: fişe de lectura,fişe cu citate semnificative din roman
Loc de desfăşurare: sala 7 a Grupului Scolar Agricol Bărcăneşti
Timp de lucru: 15 minute
Bibiliografie: A.Costache, Fl.Ioniţă,M.Lascăr, A.Săvoiu,Limba şi literatura
română,editura Art
Descrierea metodei didactice:
Le-am propus elevilor un alt mod de abordare a personajului principal al
romanului, Otilia Mărculescu, folosind metoda pălăriilor gânditoare.Vom
demonstra astfel că putem privi o problemă din mai multe unghiuri. Am prezentat
pe scurt în ce constă metoda. Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de
procesare a datelor.
Pălăria albă se concentrează pe informaţii. Se referă la fapte, informaţii
disponibile sau necesare. Ea strânge informaţiile existente.
Pălăria galbenă se concentrează pe aspecte pozitive. Ea te ajută să
gandeşti pozitiv, abordează punctul de vedere optimist, care te face să conştientizezi
toate beneficiile şi valorile implicate în decizie.
Pălăria roşie dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile. Pălăria roşie
rezolvă problemele din punctul de vedere al intuiţiei, al reacţiilor rapide, al
emoţiilor. Incearcă să acopere modul în care vor reacţiona emoţional alte persoane.
Pălăria neagră este pălăria problemelor, a criticilor şi a precauţiilor. Ea
contribuie la diminuarea riscurilor şi a problemelor înainte de stabilirea soluţiei.
Pălăria verde este cea a creativităţii, a schimbării, a alternativelor, a propunerilor.
Ea susţine modalitatea de a gândi liber.
Pălăria albastră este pălăria coordonarii. Nu vizează un subiect în sine, ci
procesul gândirii.
 Am împărţit elevii clasei în grupe de câte patru, fiecare grupă reprezentând o
anumită pălărie. Le-am adus acestora pălării din carton, în cele şase culori. Sarcina de
lucru a fost următoarea:
“Prezintă informaţiile ştiute despre personajul Otilia!” ( purtătorul pălăriei albe );
“Prezintă motivaţia opţiunilor personajului !” ( purtătorul pălăriei galbene );
“Judecă atitudinea personajului faţă de celelalte personaje !”
( purtătorul pălăriei negre );
“Adu argumente de ordin afectiv în legătură cu opţiunile personajelor !” (purtătorul
pălăriei roşii );
“ Fă nişte afirmaţii surprinzătoare asupra faptelor personajelor !” (purtatorul palariei
verzi);
“Speculează unele dintre faptele Otiliei, ordonând şi cele spuse de ceilalţi
colegi !”(purtătorul pălăriei albastre)
Timp de 10 minute elevii au lucrat, colaborând. Am monitorizat permanent
activitatea fiecarei grupe, i-am îndrumat pe elevi, pentru a mă asigura că s-au transmis
corect informaţiile.
 De asemenea, am completat, şi, la nevoie, am corectat răspunsurile elevilor.
După realizarea sarcinilor, unul dintre elevii fiecarei echipe a prezentat întregului
colectiv ceea ce s-a lucrat în echipa sa. Iată rezultatil muncii elevilor:

PĂLĂRIA ALBA
POVESTITORUL
-atitudine neutră
OTILIA
-fiica vitregă a lui moş Costache;
-tânară de 18-19 ani;
“Faţa măslinie cu nasul mic şi ochii foarte albaştri arată şi mai copilăroasă între multele
bucle şi gulerul de dantelă. Însă în trupul subţiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil
perfect (…), era o mare liberate de mişcări, o stăpânire desăvârşită de femeie”.
-e înscrisă la Conservator şi studiază pianul;
-se plimbă cu trăsura lui Pascalopol. Acceptă cadouri de la acesta.
-il părăseşte pe Felix pentru a se căsători cu Pascalopol;
-se recăsătoreşte cu un “conte, aşa ceva”.
 PĂLĂRIA GALBENĂ
OPTIMISTUL
- oferă o perspectivă pozitivă asupra semnificaţiei
- e bine că Otilia l-a părăsit pe Felix pentru a se căsători cu Pascalopol.
- ea a folosit anii pe care Felix îi dedică studiului pentru a trăi în lux, răsfăţată de un om
care o iubea.
- părăsindu-l pe Felix, aflat la prima dragoste, Otilia devine pentru acesta o enigmă.
Dacă ar fi fost împreună, dragostea lor ar fi dispărut treptat, şi ea şi-ar fi sacrificat inutil
“anii cei mai frumoşi”.
- are grijă de cariera lui Felix şi îl părăseşte tocmai pentru ca să nu-i strice viitorul.
 PĂLĂRIA ROŞIE
PSIHOLOGUL
-sentimentul meu e că Otilia este o persoană superficială, incapabilă de o mare pasiune.
- nu-mi place că Otilia se căsătoreşte cu Pascalopol, deoarece cred că face asta din
interes, iar la bătrâneţe îl lasă singur, ea recăsătorindu-se.
- nu-mi place că îl părăseşte pe Felix, pentru că îl face să sufere.
- nu-mi place de Otilia pentru că e dezordonată, se plictiseşte repede şi-i place să
trăiască în lux, fără să muncească pentru el.
 PĂLĂRIA VERDE
CREATORUL
-viaţa lui Felix şi a Otiliei ar fi fost monotonă dacă s-ar fi căsătorit. El ar fi învăţat
foarte mult şi n-ar fi avut timp şi nici bani ca să o plimbe pe Otilia şi să-i asigure tot
luxul cu care era obişnuită.
-incercând să-i facă pe plac fetei, Felix nu şi-ar fi urmat cu seriozitate studiile şi nu ar fi
avut cu ce să se întreţină mai târziu.
-Otilia îl iubeşte pe Pascalopol deoarece, deşi foarte frumoasă şi admirată de toţi
bărbaţii, ea nu îi acordă atenţie decât acestuia.
-părăsindu-l, Otilia îi face un bine lui Felix, ambiţionându-l şi mai mult să devină o
autoritate în domeniul medicinei. Prin căsătorie cu o fată bogată, Felix intră în lumea
bună.
 PĂLĂRIA ALBASTRĂ
LIDERUL
Haideţi să rezumăm:
-Otilia nu e o enigmă pentru Pascalopol, aşa cum afirmă el,
ci pentru Felix, aflat la prima iubire.
-este ipostaza feminină a lui George Călinescu; reprezintă
feminitatea în procesul de formare.
- cel mai complex personaj al romanului, având următoarele trăsături: delicateţe,
tinereţe, farmec, cochetărie, distincţie, inocenţă şi maturitate.
- personaj complex, cu un comportament derutant, împrăştiată şi visătoare, amestec
ciudat de atitudine copilăroasă şi matură;
- privită în mod diferit de către celelalte personaje:
Felix: “o fată admirabilă, superioară, pe care n-o înteleg”.
Pascalopol: “o artistă”, “e ca o rândunică”;
Stănică: “Deşteaptă fată, ştiu că se descurcă în viaţă!" ”, “spirit practic”;
Aglae: “o zănatică”, “o dezmăţată”, “o stricată”
Otilia: “Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt
contrariată”.
Moş Costache: „fe-fetiţa mea, tu ştii că numai pe tine te am"
 PĂLARIA NEAGRĂ
CRITICUL
- Ne expunem la riscului de a o judeca greşit pe Otilia.
- Fata nu e materialistă, deoarece nu vrea banii lui Giurgiuveanu. Il alege pe Pascalopol
pentru că îi oferă sprijin moral, un comportament aristocratic, delicateţe şi înţelegere.
Poate, încercând prea mult să o înţelegem pe Otilia, ignorăm şi distrugem farmecul
misterului feminin.
Ne erijăm în judecătorii Otiliei, fără să cunoaştem gândurile şi sentimentele ei,
bazându-ne doar pe opinia celorlalte personaje, care este subiectivă.
Am ales această metoda deoarece transforma elevul din obiect în subiect al
învăţării.,dezvoltă gândirea critică,angajează intens toate forţele psihice de
cunoaştere.Elevii au fost încântaţi de această abordare a personajului,de faptul că li s-au
asigurat condiţii de a se afirma individual şi în echipă.
 SCAUNUL AUTORULUI

Data: 12 martie 2010

Clasa: a IX-a B
Subiectul lectiei: Cartea nuţii,de G.Călinescu-Caracterizarea personajelor
Tipul lecţiei: mixtă
Momentul lecţiei: consolidarea retenţiei şi a capacităţii de transfer
Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală alternată cu activitatea
independentă, individuală
Resurse: capacităţile normale de învăţare şi de gândire ale elevilor
Material didactic: fişe cu citate din roman care sa ajute la caracterizarea personajelor
Loc de desfăşurare: sala 1 a Grupului Şcolar Agricol Bărcăneşti
Timp de lucru: 20 de minute
Bibiliografie:A.Costache,Fl.Ioniţă,M.Lascăr,A.Săvoiu,Limba şi literatura română,
editura Art
 Prin această lecție am urmărit:
• consolidarea cunoştinţelor despre caracterizarea unui personaj literar;
• încadrarea competenţelor de redactare în timpul didactic alocat cu respectarea
celorlalte cerinţe;
• întărirea capacităţii elevului de a-şi prezenta oral compunerea-eseu şi de a răspunde la
întrebări;
• dezvoltarea capacităţilor elevilor de a recunoaşte tipurile de structuri care corespund
cerinţelor şi de a formula întrebări în legătură cu acestea;
• dezvoltarea capacităţilor elevilor de a urmări corelat cu ajutorul unor instrumente
observative prezenţa cerinţelor în compunerea-eseu.
Elevii au avut de redactat o compunere-eseu despre Jim Marinescu,personajul
principal al romanului Cartea nuntii, de G.Calinescu, respectând procedeele de
caracterizare utilizate de scriitor. Am precizat anterior că eseul nu trebuie să depaşească
două pagini, iar lectura lui să nu dureze mai mult de 5-7 minute.
Le-am explicat ce vor face la lecţia curentă şi am descris metoda de abordare.
Am împărţit elevilor fişe de evaluare a compunerii în care sunt trecuţi anumiţi itemi
specifici caracterizării unui personaj literar şi le-am explicat cum trebuie să le
folosească: scriind sintagma ce conţine caracterizarea sau notând cu x, ca fiind utilizată
de autor, în căsuţa corespunzătoare acestuia din tabel, în dreptul autorului.
 Am rugat un elev să numească un autor, coleg al său, care trebuie să ia loc pe
scaunul pregătit din faţa clasei şi care va citi compunerea.
Autorul citeşte compunerea. Ceilalţi elevi sunt atenţi şi notează în tabel.
Autorul care a terminat de citit primeşte şi răspunde la întrebările adresate de colegi,
apoi numeşte un alt autor. Au fost audiati doi autori: Rotaraş Bogdan si Rădulescu
Vlad.
Am invitat elevii să stabilească, potrivit tabelelor, cine a reuşit să utilizeze mai
multe procedee de caracterizare, dacă au fost comise greşeli, ce este important de ştiut
când compunem un astfel de eseu, principalele concepte operaţionale.
Elevul Rotaraş Bogdan a caracterizat cel mai bine personajul si a fost răsplătit cu nota
10.
În privinţa modului de a reacţiona al elevilor în cadrul acestei metode, am
putut remarca entuziasmul, plăcerea de a se implica, bucuria comunicării opiniei
proprii, posibilităţii de discuţie atunci când îşi susţineau punctul de vedere în faţa
clasei.
 PROCESUL LITERAR
Data: 19 mai 2010
Clasa: a XII-a A
Tipul lecţiei: de fixare şi sistematizare
Subiectul lecţiei: „Enigma Otiliei”,de G.Calinescu
Momentul lecţiei: Dirijarea învăţării
Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală alternată cu activitatea
independentă individuală.
Resurse: capacităţile normale de învăţare şi de gândire ale elevilor
Material didactic: romanul”Enigma Otiliei’’,de G .Calinescu,Manualul de limba şi
literatura română pentru clasa a XII-a,editura Art
Loc de desfăşurare: sala 3 a Grupului Şcolar Agricol Bărcăneşti
Obiectivele acestei activităţi sunt:
- identificarea şi explicarea detaliului artistic în structura unitară a operei
- disocierea corectă a eticului de estetic şi folosirea acestor idei ca argumente ale
dezbaterii
- motivarea corectă ,logic şi estetic a opţiunilor folosind detalii artistice(textul
romanului)şi ideile dezbaterii,ale manualului şi ale criticii literare de specialitate
- analizarea evoluţiei unui personaj în funcţie de structura epică a romanului şi de
propria natură literară a acestuia, de alte premise literare(tradiţie, climat artistic,
universul creaţiei)
Timp de lucru: 50 de minute
Descrierea metodei didactice:
La începutul orei se grupează elevii care compun acuzarea,apărarea,martorii celor două
direcţii procedurale.
Am anunţat motivele care au determinat înscenarea procesului şi am detaliat
procedura;se vor aduce probe pentru fiecare problemă ce compune dosarul personajului
din instanţă. Dezbaterea se desfăşoară pornind de la cererea de reabilitare morală
formulată de către Otilia Mărculescu. Aglae, Titi, Aurica Tulea si Stănică Raţiu sunt
acuzaţi de prejudiciu moral adus Otiliei, înainte şi după 1909, pe când aceasta locuia în
casa lui Costache Giurgiuveanu, ca fiică a celei de a doua soţii a acestuia. Opiniile
acuzării sunt susţinute cu argumente din opera literară şi din bibliografia critică. Din
probele acuzării şi din replicile apărării, preşedinta tribunalului, eleva Rădulescu
Ştefania,fixează concluziile, instanţa admiţând cererea de reabilitare introdusă de Otilia
Mărculescu. În încheierea dezbaterii am fixat impreună cu elevii importanţa şi locul
personajului în creaţia scriitorului şi în ansamblul epicii noastre, am evidenţiat arta prin
care scriitorul creează un personaj viabil, purtător al mesajului operei. De asemenea ,
am apreciat contribuţia elevilor la dezbaterea probelor din dosar,atât prin argumente
bogate din opera literară discutată,cât să prin formularea unor opinii personale.
 Punctele forte ale procesului literar sunt că acesta îl pune pe elev în
situaţia de a căuta în operă idei şi citate semnificative, ce constituie problemele
acuzării şi ale apărării, valorificându-şi astfel lectura şi valorificându-şi prin
confruntare permanentă, capacitatea de selectare,interpretare şi sistematizare a
cunoştinţelor descoperite prin studierea operei.Aceasta tehnică a simulării
propune rezolvarea unor situaţii conflictuale ca şi cum ar fi ale lor şi-i invită la
formulare unor păreri şi atitudini ce traduc adeseori concepţia lor de viaţă.O
astfel de metodă presupune un cadru foarte bine organizat. Procesul literar
evaluează munca independentă a elevilor cu cartea. Ceea ce este important de
observat este faptul că intervenţiile profesorului sunt limitate ,lăsând elevii să se
lanseze în dezbatere şi să-şi susţină ideile argumentându-le cu exemple clare
din roman.
TEMPERAMENTELE ŞI PERSONAJELE
LITERARE
Data: 12.03.2010
Clasa: a IX a C
Tipul lecţiei: de fixare şi sistematizare
Momentul lecţiei în care se foloseşte metoda: asigurarea feedback-ului
sau consolidarea retenţiei şi a capacităţii de transfer
Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală alternată cu
activitatea independentă individuală.
Resurse: capacităţile normale de învăţare şi de gândire ale elevilor
Material didactic: fişe cu trăsăturile fiecărui temperament, post-it-uri
colorate
Loc de desfăşurare: sala 6 a Grupului Şcolar Agricol Bărcăneşti
Timp de lucru: 25 de minute
Bibiliografie: Manualul de clasa a IX a,editura Art
 Descrierea metodei didactice:
Se creează o discuţie legată de personalitatea, caracterul oamenilor,
temperamentul acestora, în care elevii oferă răspunsuri variate, exprimându-şi opinia.
Le-am împărţit elevilor fişele cu trăsăturile specifice fiecărui temperament ,oferindu-le
un exemplu legat de modul de a reacţiona pentru fiecare temperament în parte într-o
situaţie uzuală. Elevii se identifica într-una sau mai multe situaţii.Am explicat sarcina
de lucru: aceea de a găsi unele similitudini între personajele din romanul „Cartea
nunţii”, de G.Calinescu şi temperamente,încadrându-le pe fiecare într-un
temperament,oferind argumente în acest sens. Timpul de lucru este de 7 minute. Se
împart de asemenea post-it-uri pe care să le completeze cu observaţiile realizate. Cât
timp elevii lucrează, am impartit tabla în patru, am scris denumirea fiecărui
temperament, oferind şi o serie de trăsături definitorii. După ce expiră timpul repartizat
sarcinii de lucru,elevii aduc bileţelele şi le lipesc pe tablă în funcţie de temperamentul
ales, pe care îl consideră potrivit pentru un anumit personaj. Ies apoi pe rând la tablă şi
îşi expun argumentat opiniile, în funcţie de personajul ales.
Fişa temperamentelor
Cerinţă: Identifică temperamentul personajelor din romanul „Cartea nunţii”de
G.Călinescu, pe baza trăsăturilor oferite mai jos, argumentandu-ţi alegerea:

1- SANGVINIC ( aer, sânge, primăvara)

Trăsături pozitive: rezistenţa la echilibru psihic, rapiditate, vioiciune, calm, maximă
adaptabilitate, sociabilitate;
Trăsături negative: intensitate a emoţiilor şi superficialitate a sentimentelor, năzuinţa
spre schimbare, instabilitate, mulţumire de sine.
2- FLEGMATIC ( apa, flegma, iarna)
Trăsături pozitive: toleranţă, calm, perseverenţă, echilibru, răbdare, capacitate de a
rezista la eforturi îndelungate, sentimente durabile;
Trăsături negative: adaptabilitate dificilă, reactivitate redusă, înclinaţie spre rutină,
refuz pentru schimbări.
3- COLERIC (foc, bila galbenă, vara)
Trăsături pozitive: voinţă puternică, generozitate, procese afective intense, reacţii
intense, fire pasională;
Trăsături negative: nestăpânire de sine, impulsivitate, agitaţie, nerăbdare, înclinaţie spre
exagerare, iritabilitate, agresivitate, explozivitate emoţională.
4- MELANCOLIC( bila neagră, pământ, toamna)
Trăsături pozitive: simţ al datoriei, responsabilitate, sârguinţă, procese afective
intense, migală, profunzime;
Trăsături negative: capacitate de lucru redusă în condiţii de suprasolicitare,
neîncredere în sine, pesimism, sensibilitate acută.
Obiectivele metodei vizează atât latura cognitivă cât şi cea afectivă, sunt
acelea de a dezvolta gândirea, limbajul, atenţia, spiritul de observaţie al elevilor, de a
înlesni atât cunoaşterea sinelui cât şi a celor din jur,d e a le spori capacitatea de a stabili
conexiuni între diverse informaţii acumulate, relaţii între literatură şi psihologie, de a
analiza comportamentul, valorile, modul de a reacţiona al personajelor în multiple
situaţii ,de a sintetiza cunoştinţele.
În privinţa modului de a reacţiona al elevilor în cadrul acestei metode, am
putut remarca entuziasmul, când au realizat în ce temperament se pot încadra , plăcerea
de a se implica şi de a stabili temperamentul potrivit fiecărui personaj în parte, bucuria
comunicării opiniei proprii, posibilităţii de discuţie atunci când îşi susţineau punctul de
vedere în faţa clasei, dar şi lapidaritatea răspunsurilor în scris , preferinţa pentru
comunicarea orală a punctului de vedere şi a argumentelor în sprijinul alegerilor făcute.
 METODA MOZAICULUI(JIGSAW)
Data: 12 mai 2009
Clasa: a X-a A
Subiectul lectiei: Enigma Otiliei-roman de sinteza estetică
Tipul lecţiei: de fixare si sistematizare
Momentul lecţiei: asigurarea feedback-ului sau consolidarea retenţiei şi a capacităţii de
transfer
Forme de organizare a învăţării: în echipe
Resurse:capacităţile normale de învăţare si de gândire ale elevilor
Material didactic: fişe de lectură
Loc de desfăşurare: sala 3 a Grupului Şcolar Agricol Bărcăneşti
Timp de lucru: 25 de minute
Bibiliografie: A.Costache,Fl.Ioniţă,M.Lascăr,A.Săvoiu,Limba şi literatura
română,editura Art
Descrierea metodei didactice:
Pentru a consolida cunoştinţele dobândite în lecţiile anterioare de literatură
romănă şi pentru a dobândi altele, noi, cu privire la romanul Enigma Otiliei de G.
Călinescu, am apelat la metoda mozaicului, bazată pe învăţarea în echipă.
Am stabilit tema de studiu “ Elemente clasice, romantice, realiste, moderne în
romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu” şi am împărţit-o în patru sub-teme:
romantism, realism, clasicism, modernism. Am realizat o fişă-expert în care am trecut
cele patru sub-teme propuse. Colectivul clasei a fost împărţit în şase echipe de învăţare
a câte patru elevi. Fiecare elev din echipă a primit câte un număr de la unu la patru şi a
avut ca sarcină să studieze în mod independent sub-tema corespunzătoare numărului
său. Elevii cu numarul 1, din toate echipele de învăţare formate, au aprofundat curentul
literar romantism, cei cu numarul 2 – realismul, cei cu numărul 3 –clasicismul şi cei cu
numărul 4- modernismul. Fiecare număr a avut ca a doua temă să identifice trăsăturile
curentului literar studiat în romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu. A urmat apoi faza
de muncă independentă, în care fiecare elev a studiat sub-tema lui .
După ce au parcurs faza de lucru independent, elevii cu acelaşi număr s-au
reunit, constituind grupe de experţi în care au prezentat câte un raport individual a ceea
ce au studiat împreună.
 Astfel experţii cu numarul 1 au făcut o prezentare generală a curentului literar
romantism şi a elementelor romantice prezente în romanul studiat:
-cultivarea sensibilităţii individului - Otilia
-prezenţa unor personaje deosebite - nebunul - Simion Tulea
-personaje antagonice -Costache Giurgiuveanu-Leonida Pascalopol
-cultivarea sentimentelor -iubirea-Felix şi Otilia
-ura Aglae- Otilia / Aurica-Otilia
-contemplarea naturii sub forma descrierii- vizita la moşia lui Pascalopol.
Experţii cu numărul 2 au prezentat curentul literar realism, punctând
trăsăturile acestuia şi elementele realiste din roman:
• tema romanului ilustrează viaţa burgheziei bucureştene de la începutul
secolului al XX –lea, societate degradată sub puterea mistificatoare a banului.
• personajele sunt luate din realitatea acestor societăţi, devenind tipuri umane
dominate de o trăsătură de caracter, puternică, care-i defineşte esenţa morală:
-Costache Giurgiuveanu – avarul
-Stănica Raţiu – arivistul, parvenitul
-Titi Tulea- retardatul
-Simion Tulea – alienatul mintal
-Aglae Tulea – baba absolută
 Elevii cu numărul 3 au prezentat curentul literar clasicism şi au enumerat
elementele acestui curent în romanul aflat în discuţie:
• personajele provin din clasa socială aristocrată
• prezenţa excesului de rafinament la Pascalopol
• victoria raţiunii asupra pasiunii - Otilia îl părăseşte pe Pascalopol
• stilul operei literare se remarcă prin sobrietate, claritate
Cei cu numarul 4 au prezentat modernismul, idei moderne întâlnite în romanul studiat:
balzacianismul prezent prin tehnica romanului, prin ideea paternităţii şi prin tehnica
detaliului – descrierea casei, conturarea personajelor prin folosirea detaliului în
descrierea fizionomiei, a coafurii, a îmbrăcăminţii, a gesturilor şi a timbrului vocal.
Personajele - Felix, personaj martor şi actor
- Otilia, femeia enigmatică, portretul ei fiind conturat din părerile
celorlalte personaje.
Membrii echipelor au discutat, au pus întrebări, au notat şi au realizat propriul
plan de idei.
Grupele au prezentat rezultatele muncii lor întregii clase.
La sfârşitul orei, prin folosirea metodei Jigsaw-lui, elevii au fost capabili să
asculte comunicările colegilor, să expună ceea ce au învăţat, au colaborat în realizarea
sarcinilor de lucru şi au găsit modalităţile potrivite pentru a învăţa ei înşişi şi de a-i
învăţa şi pe colegii lor ceea ce au studiat.
 PROIECTUL

Data: 20 martie 2010

Clasa : a X-aB
Subiectul lecţiei: Evoluţia criticii literare în cultura română
Tipul lecţiei: de evaluare
Momentul lecţiei în care se utilizează metoda: verificarea temei
Forme de organizare a învăţării:activitatea frontală alternată cu activitatea independentă
individuală.
Resurse: capacităţile normale de învăţare şi de gândire ale elevilor
Material didactic: Limba şi literatura română clasa aX-a ,manual,editura ART
Loc de desfăşurare: sala 1 a Grupului Şcolar Agricol Bărcăneşti
Descrierea metodei: timp de patru săptămâni elevii au lucrat la realizarea acestui
proiect,sub îndrumarea mea. Paşii urmaţi de aceştia au fost:
Pregătirea proiectului
Tema: Evoluţia criticii literare în cultura română
Durata: 4 săptămâni
Argument: Importanţa exercitată de critica literară asupra întregii literaturi
Scop: familiarizarea elevilor cu operele celor mai importanţi critici literari români
Prin realizarea acestui proiect am urmarit ca elevii:
-să cunoască evolutia criticii literare în cultura română
-să identifice tipuri de critică
-să-şi dezvolte capacitatea de a-şi prezenta, în manieră personală, realizările obţinute
-să-şi dezvolte abilităţi de lucru şi comunicare în grup
-să stabilească relaţii interpersonale.
Metode şi procedee : învăţarea prin descoperire, învăţarea prin cooperare,
observaţia, conversaţia, investigaţia, problematizarea.
Precizarea cadrului necesar realizării proiectului şi formarea grupelor:
În timpul unei ore de curs, am prezentat tema generală. Am organizat
colectivul de elevi al clasei în cinci grupe eterogene. Tema generală propusă am
împărţit-o într-un număr de teme secundare, astfel încât fiecare grupă să poată prezenta
la sfârşit informaţii asupra unui capitol aparte al temei. În acest fel, am acordat fiecărui
elev şansa de a aprofunda un anumit aspect, obţinând totuşi informaţii asupra întregului
subiect.
 Temele secundare au fost în număr de patru, grupei numărul cinci revenindu-i
sarcina de a realiza produsul final.
Grupa I s-a ocupat de îceputurile criticii literare româneşti,insistând asupra
programului cuprins în articolul Introducţie, care apare în revista Dacia literară.
Grupa a II-a a avut ca sarcină studierea rolului pe care societatea Junimea si
Titu Maiorescu l-au avut în critica românească din a doua jumatate a sec.al IX-lea.
Grupa a III-a a studiat critica din perioada interbelică,axându-se pe influenţa
lui G.Călinescu si pe prezentarea câtorva studii ale acestuia.
Grupa a IV-a a prezentat aspecte ale criticii literare din din perioada
postbelică.
Grupa a V-a a realizat produsul final: prezentare în PowerPoint.
Evaluarea proiectului
Menţionez că în derularea proiectului, rolul meu, al profesorului, a fost acela
de consilier al fiecărei grupe, în sensul orientării, canalizării efortului elevilor,
îndemnându-i să reflecte asupra activităţii, asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe,
aptitudini, atitudini, experienţe).I-am îndemnat să-şi autoevalueze activitatea şi
progresul discutând dificultăţile, aspectele care îi nemulţumesc sau pe care le consideră
insuficient realizate.Am avut şi rolul de evaluator al calităţii activităţii elevilor, pe baza
unei fişe de observaţii în care am consemnat în mod regulat aprecieri asupra activităţii
fiecărui elev/grup de lucru, în timpul raportării activităţii fiecărei grupe.
 La finalul proiectului am evaluat produsul final, conform unei grile de
evaluare.
Pentru valorificarea opiniilor elevilor cu privire la calitatea activităţii unei
grupe, s-au completat chestionare, acestea fiind propriile instrumente de evaluare ale
elevilor.
Astfel, după cum se poate constata evaluarea proiectului a constat în aplicarea
grilei de observaţie a activităţii elevilor pe parcursul implementării proiectului şi a
grilei de evaluare a produsului final de către profesor, precum şi a aplicării
chestionarelor de autoevaluare.
În urma evaluării proiectului, am constatat că elevii au lucrat cu entuziasm la
realizarea acestuia, acestă metodă reuşind să-i motiveze, activeze şi să le ofere
posibilitatea de a acumula cunoştinţe, într-un mod plăcut şi relaxant, având posibilitatea
de a demonstra ceea ce ştiu să facă cu informaţiile descoperite
Elevii au avut posibilitatea de a-şi manifesta personalitatea.
Data:CVINTETUL
12 mai 2011
Clasa: a XI-a B
Subiectul: Enigma Otiliei,caracterizarea personajelor
Tipul lecţiei: de fixare şi sistematizare
Momentul lecţiei: consolidarea retenţiei şi a capacităţii de transfer
Forme de organizare a învăţării: activitatea frontala alternata cu activitatea
independentă,individuală
Resurse: capacităţile normale de învăţare si de gândire ale elevilor
Material didactic: fişe cu citate din roman
Loc de desfăşurare: sala 1 a Grupului Şcolar Agricol Bărcăneşti
Timp de lucru: 10 minute
Bibiliografie: A.Costache,Fl.Ioniţă,M.Lascăr,A.Săvoiu,Limba şi literatura
română,editura Art
Descrierea metodei didactice:
Cvintetul este o metodă creativă, prin care în cinci versuri se sintetizează un
conţinut de idei.
 Prin utilizarea acestei metode am urmărit sintetizarea cunoştinţelor,a
informaţiilor despre personajul Otilia,din romanul „Enigma Otiliei”,de G.Calinescu,
exprimarea gândurilor, a sentimentelor şi a ideilor personale asupra subiectului prin
intermediul cuvântului.
Metoda cvintetului pune accentul pe forţa creativă a elevului,convingându-mă
de acest lucru de-a lungul timpului.Construcţia cvintetului are la bază anumite reguli pe
care elevii trebuie să le respecte,iar timpul de întocmire este de 5-7 minute.
Le-am comunicat elevilor tema şi am reamintit regulile de alcătuire a unui
cvintet (elevii erau familiarizaţi cu această metodă,deoarece am mai folosit-o şi în alte
situaţii):
1. Primul vers = un cuvânt – cheie referitor la discuţie, fiind,de obicei, substantiv.
2. Al doilea vers = alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în discuţie, fiind
adjective.
3. Al treilea vers = alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind, de regulă,
verbe la modul gerunziu.
4. Al patrulea vers =conţine patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de subiect.
5. Al cincilea vers = un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate.
Cuvantul cheie din lectia zilei: Otilia.
 Elevii au prezentat cvintetele si le-am analizat impreună.Iata un cvintet,
realizat de eleva Stoian Oana:

OTILIA
Otilia
Frumoasă, enigmatică,
Aleargând, cântând, meditând,
Comportamentul ei te nedumereşte,
Ascunzându-se.
Când am prezentat elevilor prima dată regulile acestei metode, unora li s-a
părut foarte greu, însă, lucrând frecvent cu ei au început să o adore şi să se
perfecţioneze în întocmirea acestor poezioare. Am folosit metoda în ultimele 10
minute ale orei, pentru a testa atenţia elevilor si gradul de receptivitate a informaţiilor
primite. Am fost plăcut impresionată când am văzut că şi elevii care uneori păreau
dezinteresaţi, s-au implicat si au obţinut rezultate mulţumitoare.
 CONCLUZII
După ce am utilizat aceste metodele activ-participative ,am ajuns la concluzia
că ele dezvoltă gândirea critică a elevilor. Învatarea devine eficientă, iar cunoştinţele
nou însuşite pot fi aplicate şi în alte situaţii sau în rezolvarea unor probleme (sarcini de
lucru).
În acest fel elevul participă activ la procesul de învătare care se îmbunătăţeşte
considerabil în
momentul în care aceştia folosesc un repertoriu de gândire din experienţa lor
anterioară. Gândirea şi învătarea critică are loc atunci când elevii apreciază
diversitatea de idei.
Pentru a realiza o astfel de învătare trebuie respectate anumite condiţii:
1) Acordarea timpului necesar pentru experientele de gândire critică;
2) Elevul trebuie lăsat să speculeze;
3) Acceptarea diversitătii de idei/solutii;
4) Încurajarea activitătilor elevului în acţiunea de învătare;
5) Evitarea ridiculizării elevilor care nu se ridică la înăltimea aşteptărilor;
6) Manifestarea încrederii în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic.
 Reperele avute în vedere sunt:
A. Timpul
B. Permisiunea
C. Diversitatea
D. Implicarea
E. Respectul
F. Valoarea
Timpul este un reper important deoarece emiterea unor idei este strict
dependentă de acest factor. Elevul are nevoie de timp pentru explicarea ontologică a
propriilor idei, pentru exprimarea acesteia în propriile cuvinte, pentru slefuirea ideii.
De asemenea e nevoie de timp pentru asigurarea feed-backului. Permisiunea
vizează faptul că elevii nu gândesc întotdeauna clar în legătură cu ideile importante
pentru ei. De aceea profesorul trebuie să dea dovadă de discernământ.
Diversitatea impune necesitatea înregistrării opiniilor si ideilor cât mai
diferite.
Trebuie lăsate deoparte prejudecăţi precum: cele mai bune informaţii le oferă
profesorul sau manualul.
 Am observat că atunci când propuneam elevilor o metodă nouă, în afara
faptului că şi eu mă aflam într-o fază de experimentare, şi elevul trece prin mai multe
etape succesive: faza spectaculoasă, când este uimit de noutate şi atras de noua
modalitate, fără a resimţi şi efectul cognitiv al metodei; faza de familiarizare cu
metoda, când se trece la înţelegerea şi vehicularea conţinutului; şi faza a treia,
superioară, când metoda îşi pierde total caracterul spectaculos, trecând spre
internalizare şi devenind mod de a raţiona cu privire la lucruri. Pentru a se ajunge la
această fază superioară, am perseverat, să nu am abandonat experimentul şi l-am
adaptat în aşa fel, încât să treacă prin faza simplă a metodei, imperfectă şi fără efect
vizibil, spre faza profundă a metodei, prin care funcţia formativă de a antrena voinţa
elevului spre a depăşi greutăţile de înţelegere şi rezolvare a sarcinilor să se transforme
într-un adevărat antrenament al gândirii. Metoda poate fi adaptată şi din punctul de
vedere al timpului de lucru şi din cel al evaluării dificultăţii sarcinilor de lucru.
Prin urmare, este firesc ca un fenomen atât de plurideterminant (comunicarea
este în acelasi timp relatie, informatie, actiune, tranzactie) să admită o tahonomie largă
cu o diversitate de criterii-repere care solicită utilizarea unor metode activ-participative.