METODE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR CORODEANU LAVINIA

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU”, ORADEA

Metodele de învăţare constituie instrumente de prim rang în mâna învăţătoarei, este calea
eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un
tot familiar eforturile cadrului didactic şi ale copiilor.
Plecând de la o literatură în domeniu, metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere
istoric în :
- metode tradiţionale/clasice: expunerea, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, observaţia;
- metode moderne: problematizarea, algoritmizarea, cubul, învăţarea prin cooperare,
mozaicul, brainstorming-ul, explozia stelară, studiul de caz, instruirea programată, metode de
simulare, proiectul/tema de cercetare, tehnica ciorchinelui, tehnica Turul galeriei etc.
Interactivitatea are la bază relaţiile reciproce şi se referă la procesul de învăţare activă, în
cadrul căreia, „cel care învaţă acţionează asupra informaţiei pentru a o transforma în una nouă,
personală şi interiorizată” (C.L. Oprea, 2008, pag. 27). În sens constructiv, cel ce învaţă
reconstruieşte sensuri prin explorarea mediului înconjurător/educativ, rezolvând probleme şi/sau
aplicând informaţia dobândită în situaţii noi.
Principiile care stau la baza construirii strategiilor didactice interactive sunt:
 Elevii îşi construiesc propriile înţelesuri şi interpretări ale instruirii.
 Scopurile instruirii sunt discutate, negociate, nu impuse.
 Sunt promovate alternativele metodologice de predare-învăţare-evaluare.
 Sarcinile de învăţare vor solicita informaţii trandisciplinare şi analize multidimensionale ale
realităţii.
 Evaluarea va fi mai puţin ncriterială şi mai mult reflexivă,integrând metode alternative de
evaluare.
 Sunt promovate învăţarea prin descoperire şi rezolvarea de probleme.
Învăţarea interactiv-creativă este o formă specială a învăţării şcolare, apărută din necesitatea
ţinerii pasului şcolii cu noile transformări existente şi preconizate, în viaţa şi activitatea social-
umană, în complexitatea epocii contemporane.
Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării
active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat.
În procesul predării interactive rolul învăţătoarei se schimbă: ea formulează probleme,

1
ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copii, corectează greşelile
acestora, dar niciodată nu impune autoritar un punct de vedere.
Avantajele metodelor active:
-asigură un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare;
-sunt atractive;
-stimulează implicarea activă în sarcina didactică;
-stimulează iniţiativa;
-asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
-valorifică şi stimulează potenţialul creativ, originalitatea copiilor;
-acţionează asupra gândirii critice a elevilor;
-elevii devin responsabili în rezolvarea sarcinilor;
-promovează învăţarea prin cooperare;
-copiii învaţă să argumenteze acţiunile;
-îi învaţă pe elevi să comunice între ei şi să asculte părerile celor din jur.

Metoda cubului

Este o metodă utilizată atunci când se urmăreşte explorarea unui subiect sau a unei atitudini din
mai multe perspective.
Etape ale desfăşurării:
- anunţarea temei;
- parcurgerea unităţii de conţinut propusă (texte, materiale auxiliare);
- împărţirea clasei de elevi în echipe eterogene;
- fiecare echipă îşi alege un lider, ca purtător de cuvânt al acesteia, fara să-şi impună propriile
opinii;
- confecţionarea unui cub de hârtie, (carton,placaj sau material plastic);
- înscrierea de către profesor, pe fiecare dintre suprafeţele cubului, a câte o sarcină de lucru
( Analizează! Descrie! Compară! Asociază! Aplică! Argumentează pro şi contra!);
- fiecare echipă urmează să examineze tema propusă din perspectiva cerinţei înscrise pe una dintre
feţele cubului;
- la epuizarea sarcinii, liderul fiecărei echipe urmează să prezinte în plenul clasei rezultatele
perspectivei cercetate;
- după ce toate echipele îşi expun rezultatele în plen, profesorului îi revine obligaţia de a integra
cele şase perspective într-o expunere succintă;

2
 Cerinţe - metoda cubului- ,,Vizită” după I.L.Caragiale (cls. a III-a)
1.Descrie-l pe Ionel!
2.Compară atitudinea lui Ionel cu cea a lui Goe!
3.Asociază substantivelor copilaş, minge, trâmbiţă, câte trei adjective potrivite!
4.Analizează gramatical substantivele: copilaş, sabia, urechile !
5.Aplică! Formulează enunţuri cu ajutorul următoarelor cuvinte: unic, chesea, vestibul, trâmbiţă.
6.Argumentează ce ai schimba în comportamentul lui Ionel !

Metoda „Pălăriilor gânditoare”

Tehnică interactivă de stimulare a creativităţii, are la bază interpretarea de roluri prin care
copiii îşi exprimă liber gândirea, dar în acord cu semnificaţia culorii pălăriuţelor care definesc rolul.
Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un joc în sine. Copiii se împart în şase grupe –
pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împărţirea elevilor depinde de
materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie
bogat, iar cele şase pălării să fie frumos colorate, să-i atragă pe elevi.
Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu,
galben, verde, albastru şi negru. Bineînţeles că rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să
spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol.
Pălăria albă:
-deţine informaţii despre tema pusă în dezbatere;
-observă şi identifică rapid relaţii, fapte, conexiuni;
-caută soluţii care pot duce la obţinerea informaţiilor cheie;
- este obiectivă asupra informaţiilor;
- este neutră;
Pălăria roşie:
- dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor;
- este impulsivă;
- poate însemna şi supărare sau furie;
- reprezintă o bogată paletă a stările afective;
-o caracterizează sinceritatea;
-investighează părerea celorlalţi din punct de vedere emoţional şi afectiv.
Pălăria neagră:
-exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
-oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;
3
-reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;
Pălăria galbenă:
-oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
-culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;
-este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;
-studiază ideile, materialele, soluţiile creative oferite de pălăriuţa verde.
Pălăria verde:
-exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
-este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;
-combină ideile şi creează variante de rezolvaregândeşte resurse, metode pe care le explică în mod
convingător.
Pălăria albastră:
- exprimă controlul procesului de gândire;
-cunoaşte rolul ficărei pălăriuţe;
-albastru e rece, este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi
atotcunoscător;
- supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
-rezolvă conflictele ce pot apărea;
- este preocuparea de a controla şi de a organiza;
Cerinţe- metoda pălăriilor gânditoare- ,,Legenda ghiocelului” după Eugen Jianu (cls. a III-a)

PĂLĂRIA ALBĂ (informează - povestitorul)

 Când se petrece întâmplarea?
 Care sunt personajele textului?
 Ce încearcă să facă Iarna?
 Cine îl ajută pe ghiocel?

PĂLĂRIA ROŞIE (spune ce simţi – psihologul)

 Ce v-a impresionat cel mai mult citind legenda „Legenda ghiocelului”?
 Cine îl ajută pe ghiocel? De ce?
 Cum se consideră ghiocelul? Eşti de acord cu el? Justificaţi-vă răspunsul!
 Imaginaţi-vă că moş Omăt este un om! Caracterizaţi-l!

4
 PĂLĂRIA NEAGRĂ (aspecte negative – criticul)
 Cu ce fapte din text nu eşti de acord?
 Ce s-ar fi întâmplat dacă soarele nu l-ar fi ajutat pe ghiocel?

PĂLĂRIA GALBENĂ (aspecte pozitive – creatorul)

 Ce ai învăţat citind această legendă?
 Ce alt sfârşit ar putea avea legenda?

PĂLĂRIA VERDE (idei noi - gânditorul)

 Imaginaţi-vă că eraţi în locul ghiocelului! Voi ce-aţi fi făcut ?
 Cum l-aţi pedepsi pe moş Omăt?

PĂLĂRIA ALBASTRĂ (clarifică – moderatorul)

 Formulează două întrebări şi adresează-le colegilor pentru a vedea dacă au citit cu
atenţie legenda!
 De ce este considerat ghiocelul vestitor al primăverii?

Ciorchinele

Este o tehnică care exersează gândirea liberă şi creatoare a copiilor asupra unei teme şi
facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizând căile de acces şi actualizând cunoştinţele
anterioare. Aceştia sunt pusi in situatia de a trece in revista toate cunostintele pe care le au in
legatura cu un cuvant- nucleu, reprezentativ pentru lectie, Se poate folosi atât la orele de lb. româna,
cât şi de cun. mediului şi matematica.

Ciorchinele, ca şi brainstorming-ul, stimulează realizarea unor asociaţii noi şi permite cunoaşterea

propriului mod de a înţelege o anumită temă.
Mod de realizare:-se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul unei coli
- se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia,
trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial
- pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care par a fi conectate.

5
 Ciorchinele-Unitatea de învăţare „Copilăria”, (cls. a III-a)
Obiectiv: - definirea conceptului din propria perspectivă

Ciorchinele, ca şi brainstorming-ul, stimulează realizarea unor asociaţii noi şi permite cunoaşterea

propriului mod de a înţelege o anumită temă.

Explozia stelară

Este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe

formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting (eng. “star”
= stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară
brainstormingului. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe
conexiuni între concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup.
Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de
întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. Modul de
procedure este simplu.se scrie problema a cărei soluţie trebuie “descoperită” pe o foaie, apoi se
înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea.
Material: o stea mare pe care se scrie sau se deseneaza ideea centrală, cinci stele mici pe
care se scriu întrebările: CE? CINE? UNDE? CÂND? DE CE?

Explozia stelară ,,Vizită” de I.L.Caragiale (cls. a III-a)

6
 Obiectiv: exersarea capacităţii de a alcătui propoziţii interogative pe baza unor imagini sau
texte.

Cvintetul
Este o tehnică de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în
scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Este tehnica prin care se rezumă şi se
sintetizează cunoştinţe, informaţii, sentimente şi convingeri. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri.
Descrierea metodei:
- Comunicarea sarcinii de lucru;
- Sunt reamintite regulile de alcătuire al unui cvintet:
Primul vers- este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul (Cine este?,Ce
este);
Al doilea vers- este format din 2 cuvinte care definesc caracteristicile subiectului ,2
adjective (Ce ştii despre mine?);
Al treilea vers- format din trei cuvinte care exprimă acţiuni, verbe la gerunziu (Ce face?);
Al patrulea vers-format din patru cuvinte care exprimă starea copilului faţă de subiect (Ce
simţi pentru?);
Al cincilea vers - format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului (Descrie-mă
printr-un cuvânt!);
Exemple: (Unitatea de învăţare „Primăvara”, cls. a III-a)
7
 „ Ghiocelul „Ghiocelul
Gingaş, micuţ, Mic, gingaş,
Crescând, înflorind, ofilindu-se, Ivindu-se, dansând, bucurându-se,
Mă încântă foarte mult, Este o floare minunată,
Vestitorul.” Luptător.”

„Albina „Albina
Mică, harnică, Jucăuşă, pricepută,
Lucrând, strângând, zburând, Culegând, construind, zburând,
Mă uimeşte hărnicia ei, Admir micuţa fiinţă plăpândă,
Neobosită . Hărnicuţa.”

„Rândunica „Rândunica
Harnică, deşteaptă, Mică, rapidă,
Zburând, ciripind, construind, Căutând, zburând, ciripind,
Îmi bucură primăvara privirea, Mă înveseleşte în curte,
Însorita.” Vestitoare.”

Diagrama Wenn

Se aplică cu eficienţă maximă în lecţiile de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor sau pentru

restructurarea ideilor extrase dintr-o poveste. Este eficientă în formarea capacităţilor elevilor de a
compara două evenimente, procese, notiuni istorice şi de a selecta asemănările dintre acestea.
Elevii completeaza, în perechi, cercurile cu informatiile referitoare la problemele de comparat , în
zona suprapusa noteaza asemănările.
Cerinţe: Scrieţi caracteristicile care aparţin numai verbului în cercul roşu, iar cele care
aparţin substantivului în cercul albastru! În intersecţia celor două cercuri notaţi asemănările
existente!

8
 CONCLUZII

Utilizarea strategiilor de învăţare interactive în cadrul activităţilor, a dus la trezirea

interesului elevilor faţă de activitatea de învăţare, a stimulat creativitatea acestora. Totodată şi-au
îmbunătăţit capacitatea de sistematizare a cunoştinţelor , de esenţializare a unor informaţii, au
învăţat să argumenteze propriile afirmaţii, căpătând încredere în sine.
Interacţiunea dintre copii în cadrul grupului a facilitat comunicarea, a modelat
comportamentul elevilor, făcându-i să ia în serios sarcinile prezentate, a îmbunătăţit capacitatea de
concentrare a elevilor în receptarea mesajului prezentat de interlocutor.

Bibliografie:
Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela, Metode interactive de grup, Editura
Arves, Craiova, 2008
Cerghit,Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare.Structuri, stiluri şi strategii,
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Bucureşti, Editura Aramis, 2002.
Cucoş, Constantin, Pedagogie- Ed. a II-a, rev. şi adăug., Editura Polirom ,Iaşi, 2002
Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, E.D.P.,R.A.,2006

9
 Metoda cubului

Este o metodă utilizată atunci când se urmăreşte explorarea unui subiect sau a unei atitudini din
mai multe perspective.
Etape ale desfăşurării:
- anunţarea temei;
- parcurgerea unităţii de conţinut propusă (texte, materiale auxiliare);
- împărţirea clasei de elevi în echipe eterogene;
- fiecare echipă îşi alege un lider, ca purtător de cuvânt al acesteia, fara să-şi impună propriile
opinii;
- confecţionarea unui cub de hârtie, (carton,placaj sau material plastic);
- înscrierea de către profesor, pe fiecare dintre suprafeţele cubului, a câte o sarcină de lucru
( Analizează! Descrie! Compară! Asociază! Aplică! Argumentează pro şi contra!);
- fiecare echipă urmează să examineze tema propusă din perspectiva cerinţei înscrise pe una dintre
feţele cubului;
- la epuizarea sarcinii, liderul fiecărei echipe urmează să prezinte în plenul clasei rezultatele
perspectivei cercetate;
- după ce toate echipele îşi expun rezultatele în plen, profesorului îi revine obligaţia de a integra
cele şase perspective într-o expunere succintă;

Cerinţe - metoda cubului- ,,Vizită” după I.L.Caragiale (cls. a III-a)

1.Descrie-l pe Ionel!
2.Compară atitudinea lui Ionel cu cea a lui Goe!
3.Asociază substantivelor copilaş, minge, trâmbiţă, câte trei adjective potrivite!
4.Analizează gramatical substantivele: copilaş, sabia, urechile !
5.Aplică! Formulează enunţuri cu ajutorul următoarelor cuvinte: unic, chesea, vestibul, trâmbiţă.
6.Argumentează ce ai schimba în comportamentul lui Ionel !
10
 Ciorchinele

Este o tehnică care exersează gândirea liberă şi creatoare a copiilor asupra unei teme şi
facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizând căile de acces şi actualizând cunoştinţele
anterioare. Aceştia sunt pusi in situatia de a trece in revista toate cunostintele pe care le au in
legatura cu un cuvant- nucleu, reprezentativ pentru lectie, Se poate folosi atât la orele de lb. româna,
cât şi de cun. mediului şi matematica.

Ciorchinele, ca şi brainstorming-ul, stimulează realizarea unor asociaţii noi şi permite cunoaşterea

propriului mod de a înţelege o anumită temă.
Mod de realizare:-se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul unei coli
- se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia,
trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial
- pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care par a fi conectate.
Ciorchinele-Unitatea de învăţare „Copilăria”, (cls. a III-a)
Obiectiv: - definirea conceptului din propria perspectivă

Ciorchinele, ca şi brainstorming-ul, stimulează realizarea unor asociaţii noi şi permite cunoaşterea

propriului mod de a înţelege o anumită temă.

11
 Explozia stelară

Este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe

formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting (eng. “star”
= stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară
brainstormingului. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe
conexiuni între concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup.
Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de
întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. Modul de
procedure este simplu.se scrie problema a cărei soluţie trebuie “descoperită” pe o foaie, apoi se
înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea.
Material: o stea mare pe care se scrie sau se deseneaza ideea centrală, cinci stele mici pe
care se scriu întrebările: CE? CINE? UNDE? CÂND? DE CE?

Explozia stelară ,,Vizită” de I.L.Caragiale (cls. a III-a)

Obiectiv: exersarea capacităţii de a alcătui propoziţii interogative pe baza unor imagini sau
texte.

Cvintetul
Este o tehnică de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în
scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Este tehnica prin care se rezumă şi se
sintetizează cunoştinţe, informaţii, sentimente şi convingeri. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri.
Descrierea metodei:
- Comunicarea sarcinii de lucru;
12
 - Sunt reamintite regulile de alcătuire al unui cvintet:
Primul vers- este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul (Cine este?,Ce
este);
Al doilea vers- este format din 2 cuvinte care definesc caracteristicile subiectului ,2
adjective (Ce ştii despre mine?);
Al treilea vers- format din trei cuvinte care exprimă acţiuni, verbe la gerunziu (Ce face?);
Al patrulea vers-format din patru cuvinte care exprimă starea copilului faţă de subiect (Ce
simţi pentru?);
Al cincilea vers - format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului (Descrie-mă
printr-un cuvânt!);
Exemple: (Unitatea de învăţare „Primăvara”, cls. a III-a)
„ Ghiocelul „Ghiocelul
Gingaş, micuţ, Mic, gingaş,
Crescând, înflorind, ofilindu-se, Ivindu-se, dansând, bucurându-se,
Mă încântă foarte mult, Este o floare minunată,
Vestitorul.” Luptător.”

„Albina „Albina
Mică, harnică, Jucăuşă, pricepută,
Lucrând, strângând, zburând, Culegând, construind, zburând,
Mă uimeşte hărnicia ei, Admir micuţa fiinţă plăpândă,
Neobosită . Hărnicuţa.”

„Rândunica „Rândunica
Harnică, deşteaptă, Mică, rapidă,
Zburând, ciripind, construind, Căutând, zburând, ciripind,
Îmi bucură primăvara privirea, Mă înveseleşte în curte,
Însorita.” Vestitoare.”

Diagrama Wenn

Se aplică cu eficienţă maximă în lecţiile de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor sau pentru

restructurarea ideilor extrase dintr-o poveste. Este eficientă în formarea capacităţilor elevilor de a
compara două evenimente, procese, notiuni istorice şi de a selecta asemănările dintre acestea.
Elevii completeaza, în perechi, cercurile cu informatiile referitoare la problemele de comparat , în
13
zona suprapusa noteaza asemănările.
Cerinţe: Scrieţi caracteristicile care aparţin numai verbului în cercul roşu, iar cele care
aparţin substantivului în cercul albastru! În intersecţia celor două cercuri notaţi asemănările
existente!

CONCLUZII

Utilizarea strategiilor de învăţare interactive în cadrul activităţilor, a dus la trezirea

interesului elevilor faţă de activitatea de învăţare, a stimulat creativitatea acestora. Totodată şi-au
îmbunătăţit capacitatea de sistematizare a cunoştinţelor , de esenţializare a unor informaţii, au
învăţat să argumenteze propriile afirmaţii, căpătând încredere în sine.
Interacţiunea dintre copii în cadrul grupului a facilitat comunicarea, a modelat
comportamentul elevilor, făcându-i să ia în serios sarcinile prezentate, a îmbunătăţit capacitatea de
concentrare a elevilor în receptarea mesajului prezentat de interlocutor.

Bibliografie:
Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela, Metode interactive de grup, Editura
Arves, Craiova, 2008
Cerghit,Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare.Structuri, stiluri şi strategii,
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Bucureşti, Editura Aramis, 2002.
Cucoş, Constantin, Pedagogie- Ed. a II-a, rev. şi adăug., Editura Polirom ,Iaşi, 2002
Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, E.D.P.,R.A.,2006

14
15