Metode activ participative

Metoda “ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT” (K.W.L) se concretizează în

realizarea unui tabel cu trei rubrici şi împărţirea elevilor în trei grupe.
Această metodă a gândirii critice poate fi utilă şi în cazul audierii unei prelegeri. În cazul
aplicării la clasă, metoda K-W-L va fi precedată de brainstorming, atât pentru reactualizarea
cunoştintelor predate anterior, cât şi pentru identificarea tuturor informaţiilor necesare înţelegerii
textului ce urmează a fi analizat. După identificarea acestor informaţii, profesorul desenează pe
tablă, iar elevii în caiete, tabelul.
Completarea tabelului se va face respectând următorii paşi:
- Profesorul anunţă subiectul lecţiei şi cere elevilor să spună ce ştiu despre subiectul respectiv.
Îndrumătorul discută cu elevii până se conturează câteva idei esenţiale legate de subiectul în
discuţie, pe care le trece în prima coloană. Se cere elevilor să dezvolte fiecare idee notată.
- În timpul discuţiei vor apărea neclarităţi sau idei greşite. Profesorul trece toate elementele
necunoscute în coloana a doua, apoi întreabă elevii ce alte informaţii ar dori să cunoască în
legatură cu subiectul în discuţie. Şi aceste cerinţe se trec în coloana a doua.
- Discutând cu elevii, lecturând un text sau folosind materiale complementare, se clarifică
problemele necunoscute sau înţelese greşit. Se poate utiliza lucrul în echipă pentru obţinerea de
noi informaţii. După ce elevii au terminat lucrul, se discută despre elementele noi pe care şi le-au
însuşit şi se trec toate aceste idei în coloana a treia.
- Pentru o mai bună interdependenţă pozitivă a elevilor, se cere acestora să compare ce doreau să
înveţe cu ceea ce au învăţat.
- Profesorul decide împreună cu elevii dacă mai sunt probleme ce ar trebui clarificate şi, dacă da,
ele sunt clarificate.

. Metoda pălăriilor gânditoare – este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii

participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6
pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.
Colectivul de elevi este împărţit în 6 grupe a câte 4 elevi. Se împart cele 6 pălării
gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. Vor
interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. După discuţiile avute în grupe, liderul
prezintă poziţia grupului din care face parte. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să
spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
La clasa a X-a, într-o lecţie de caracterizare a unui personaj literar, se pot da elevilor
următoarele sarcini:
„Prezintă informaţiile ştiute despre personajul X!” (purtătorul pălăriei albe);
„Prezintă motivaţia opţiunilor personajului!” (purtătorul pălăriei galbene);
„Judecă atitudinea personajului faţă de celelalte personaje!” (purtătorul pălăriei negre);
„Adu argumente de ordin afectiv în legătură cu opţiunile personajelor!” (purtătorul
pălăriei roşii);
„Adu interpretări numai / fă nişte afirmaţii surprinzătoare asupra faptelor personajelor!”
(purtătorul pălăriei verzi);
„Speculează unele dintre faptele lui, ordonând şi cele spuse de ceilalţi colegi!” (purtătorul
pălăriei albastre)

Sarcini:
Pălăria albă → informează

Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informaţii şi imagini atunci când acestea i se
cer. Nu oferă interpretări şi opinii.
Când „poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul, să se concentreze
strict pe problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe
este disciplinat şi direct.

„Prezintă informaţiile ştiute despre personaj!”

 Pălăria galbenă → aduce beneficii creative

Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează asupra

aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă
speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date.
Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste
beneficii şi valori oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai mare.
Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şi trebuie căutate. Ideile creative oferite sub pălăria
verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau
soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.

„Prezintă motivaţia opţiunilor personajului”

Pălăria verde → generează ideile noi – efortul

Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renaşterea, valoarea

seminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este
folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea
laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.
„Adu interpretări / fă nişte afirmaţii surprinzătoare asupra faptelor personajului”

Pălăria neagră → identifică greşelile

 Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor.
Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se
potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse.
Nu este o argumentare, ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative.
Se pot folosi formulări negative, de genul: „Dar dacă nu se potriveşte cu…” „Nu numai
că nu merge, dar nici nu…”. Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând
pălăriei roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul unor idei noi,
pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.

„Judecă atitudinea personajului faţă de celelalte personaje!”

Pălăria roşie → spune ce simte despre...

Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: „Aşa simt eu în legătură cu…”
Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face
posibilă vizualizarea, exprimare lor.
Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la
discuţie, întrebându-i care este părerea lor „din perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de
vedere emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice
feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

„Adu argumente de ordin afectiv în legătură cu opţiunile personajelor!”

 Pălăria albastră → clarifică

Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. Pălăria albastră este

dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării.
Gânditorul pălăriei albastre
- defineşte problema şi conduce întrebările;
- reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile
la sfârşit;
- monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor;
- rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii;
- intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit;
- poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii;
- chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii.
„Haideţi să rezumăm!”

Cvintetul
Cvintetuleste o metodă creativă, prin care în cinci versuri se sintetizează un conţinut de
idei. Se poate adăuga un desen. Metoda cvintetului constă în elaborarea unui text scurt (poezie)
prin care se reflectează, se sintetizează/se rezumă un concept, o idee, o noţiune învăţată anterior.
 Demersul propriu-zis constă în alcătuirea unei poezii de cinci versuri (cvintet) care să
oglindească perfect rodul reflecţiei elevilor asupra unei noţiuni însuşite, fiecare dintre ele
trebuind să răspundă la o serie de cerinţe exacte:
- versul 1: precizează, printr-un substantiv, subiectul;
- versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
- versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;
- versul 4: notează patru cuvinte care să îţi exprime starea afectivă faţă de subiect;
- versul 5: redă, într-un singur cuvînt, esenţa subiectului.
Beneficiile metodei sunt evidente din punctul de vedere al ambilor parteneri în actul
comunicării didactice, cărora li se asigură în primul rând o atmosferă de lucru cu mult mai puţin
tensionată decât în cazul utilizării altor metode; mai ales elevilor din ciclul curricular de
dezvoltare li se poate astfel stimula nu doar reflecţia, ci şi capacitatea de înţelegere a unor
noţiuni. Succesul metodei este garantat, pe de altă parte, de faptul că metoda cvintetului
antrenează, ca puţine altele, creativitatea şi simţul ludic al copiilor. Cu ajutorul cvintetului, se pot
fixa (chiar până în ciclul inferior al liceului) noţiuni de teorie literară ca figuri de sunet sau de
construcţie, genuri şi specii, categorii estetice etc.

Problematizarea
Problematizarea este strâns legată de receptarea şi studierea literaturii, după cum a
demonstrat-o într-un volum întreg consacrat acestei metode Constantin Parfene. Dată fiind
specificitatea literaturii ca artă a cuvântului - fondator şi revelator de lumi posibile -, este firească
lectura ei ca un proces critic de natură dilematică, deci implicit problematizantă: „Toate etapele
receptării poetice [în sens larg, literare - n.n.] de la lectura sensibilizatoare (ingenuă) şi lectura
clarificatoare (motivaţională) până la instituirea judecăţii de valoare, au un caracter
problematizant, pentru că în toate cititorul (mai mult sau mai puţin avizat) se confruntă cu
dificultăţi, cu aspecte şi momente tensionale, care îl pun în dilemă, îl solicită la excursuri în
cultura sa generală, în experienţa proprie de viaţă, la eforturi de gîndire, îl invită la autoanaliză,
la a opta pentru o soluţie interpretativă sau alta, la a formula o apreciere critică, în consonanţă cu
gradul receptivităţii sale artistice”.
Utilizareafrecventă, şi nu sporadică a metodei problematizării în procesul deseori dificil
al receptării operei literare devine, în consecinţă, un imperativ (derivat chiar din natura ei
problematizantă). Aceasta, cu atât mai mult cu cât unul dintre obiectivele principale ale studierii
literaturii în şcoală si formarea lor ca cititori avizaţi de literatură, capabili a recepta şi a-şi folosi
singuri judecăţi de valoare asupra operelor citite sau pe care le vor citi în viitor.
Într-o operă cu un pronunţat caracter epic,personajuleste elementul cel mai important,
înmănunchind, prin felul în care este surprins şi prezentat, calităţile operei, literare şi făcând
dovada măiestriei artistice a scriitorului.

Horoscopul

Metoda horoscopului, specifică disciplinei noastre, poate fi utilizată doar în cazul unor
lecţii de studiere a textelor epice şi dramatice, mai exact în secvenţele didactice în care se
vizează caracterizarea unor personaje literare.
Practic, la ora de literatură în care se utilizează metoda, se organizează clasa în grupe de 4
elevi şi se desfăşoară următorii paşi:
- citirea/studierea în mod individual a unui text epic sau dramatic ;
- alegerea/desemnarea unui personaj pentru discuţie (câte unul pentru fiecare echipă sau
acelaşi pentru toate echipele);
- citirea trăsăturilor/descriptorilor fiecărui semn zodical (acestea vor fi date elevilor pe
fişe);
- opţiunea fiecărei echipe pentru încadrarea personajului în sfera unui semn
zodiacal;prezentarea în faţa clasei a opţiunilor şi a argumentelor ce le justifică urmată de
discuţii;
- descoperirea unei alte soluţii, mai potrivite (eventual), sau îmbogăţirea argumentării.
Ca material didactic indispensabil, alături de textul literar, într-o asemenea lecţie se
utilizează o fişă cu caracteristicile fiecărei zodii, exprimate în termeni comportamentali.
Discuţiile şi controversele ar putea porni de la identificarea unor trăsături ale personajului vizat
sau de la luarea în considerare a unor aspecte comportamentale semnificative, susceptibile a le
justifica apartenenţa la o anumită zodie. Fişa cu asemenea date, furnizată prin reţeaua infor-
mativă a MEC este următoarea:
 Tabelul Nr. 4.- Metoda Horoscop
Capricorn Săgetător Scorpion
21.12-19.01 23.11-20.12 23.10-22.11
Trăsături: Trăsături: Trăsături:
Diplomaţie Neinteresat Tenace
Pragmatism Idealist întreprinzător
Profund Profetic Pasionat
întreprinzător Compătimitor Ager
Avar Risipitor Arogant
Egoist Încăpăţînat Senzual
Materialist Lipsit de atct Nemilos
Carierist De neîncredere Sarcastic
Valoare - ambijie Valoare - viziune Valoare - scop
Pericol – rigiditate Pericol - împrăştiat Pericol - nemilos
Rac Gemeni Taur
21.06-20.07 22.05-20.06 21.04-21.05
Trăsături: Trăsături: Trăsături:
Intuitiv Multilateral Tenace
Analitic Altruist Stoic
Sociabil Magnetic Prudent
Hipersensibil Perspicace Inflexibil
Ostentativ Capricios Convenţional
Susceptibil Ambiguu Încăpăţînat
Metodic Neliniştit Rigid
Valoare - diplomație Valoare - deştept Valoare - hotărire
Pericol - nesiguranţă Pericol - împrăştiat Pericol - posesiv
Balanţă Fecioara Leu
22.09-22.10 22.08-21.09 21.07-21.08
Trăsături: Trăsături: Trăsături:
Intuitiv Perfecţionist Optimist
Logic Obiectiv Vivace
Estetic Analitic Ambidextru
Temperat Încăpăţînat Arogant
Autocompătimitor Precaut Opulent
Indolent Indecis Ostentativ
Indecis Modest Impetuos
Valoare - diplomaţie Valoare - capacitate analitică Valoare - magnetism
Pericol - autocompătimire Pericol - hipercriticism Pericol - egoism