CUBUL: pe fiecare faţă a cubului se
scrie câte o instructiune; se lucreaza
în perechi/grupuri;
• descrieti
• Comparaţi
• Asociaţi
• Analizaţi
• Aplicaţi:
• Argumentaţi
BULGĂRELE DE ZĂPADĂ
(PIRAMIDA) – profesorul enunţă
problema; fiecare elev lucrează
individual timp de 5 minute;
consultarea cu colegul;
elevii se consultă asupra asupra
soluţiilor în grupuri; întreaga clasă
reunită analizează şi concluzionează
asupra ideilor emise; se alege
situaţia finală şi se stabilesc
concluziile.
BRAINSTORMING ( ASALTUL DE
IDEI) 1.Etapa pregătitoare- cu 3 faze
(de selecționare a membrilor
grupului, de organizare și de
familiarizare cu tehnica- faza de
pregătire)
2.Etapa productivă a grupului
(stabilirea temei, rezolvarea
problemelor,culegerea ideilor)
3.Etapa trierii și a selecționării
ideilor- evaluarea (analiza ideilor
emise- se optează pentru soluția
finală). Afişarea ideilor rezultate în
forme cât mai variate
originale:colaje, imagini, desene, joc
de rol. Ex. La ce vă gândiți când
auziți cuvântul ...?
CVINTETUL - Este o poezie de 5
versuri care se elaboarează
individual, în perechi sau în grup:
- titlul ( un singur cuvânt –
substantiv);
- descriere ( 2 cuvinte – adjective);
 - acțiune ( 3 cuvinte – verbe);
- sentimente, păreri( 4 cuvinte –
enunț);
- esența subiectului ( un cuvânt
cheie);
Cartea
frumoasă, misterioasă
învaţă, ajuta, bucura,
cartea este o comoara.
Prieten.
CIORCHINELE - 1.Se scrie un
cuvânt sau se desenează un obiect
în mijlocul tablei / foii de hârtie ; 2.
Copiii, emit idei /sintagme legate de
tema dată; 3. Se fac conexiuni, de la
titlu la ideile copiilor, (cu linii trasate
de la nucleu la contribuțiile lor); nu
se critică ideile propuse; poate fi
utilizată ca metodă liberă sau cu
indicarea prealabilă a categoriilor de
informații așteptate de la elevi.
CADRANELE - se împarte în patru
părţi pagina caietului; cadranele
obţinute se numeroteaza de la 1 la 4.
Se prezinta sarcinile de lucru, fiecare
sarcină fiind realizată în câte un
cadran.1. Ideile principale ale textului
2.Formularea unor enunţuri folosind
cuvinte noi 3.Prezentarea însuşirilor
şi personajului principal. 4. Desen care
să reprezinte conţinutul fragmentului.
.
DIAGRAMA VENN - paralela dintre
două texte, două personaje. Această
metodă cere desenarea a două
diagrame care se intersectează, în
interiorul cărora se trec informaţiile
( asemănări, deosebiri). îi determină
pe elevi să se gândească la
asemănări şi deosebiri, să reflecteze
asupra cunoştinţelor după scheme
deja fixate în mintea lor.
EXPLOZIA STELARĂ
(STARBURST) - propunerea unei
probleme, pornind de la textul citit;
- împărţirea clasei pe grupe şi
stabilirea timpului de lucru;
formularea, în cadrul grupelor, a cât
mai multe întrebări de tipul: cine? ce?
când? cum? de ce?; Cine? Ce?
De ce? Când? Cum?
MOZAICUL - 1.Construirea
echipelor de lucru. 2. Profesorul
imparte textul in 4-5 parti (cate
echipe s-au constituit) 3. Constituirea
grupurilor de “experti”si rezolvarea
sarcinilor de lucru 4.Fiecare membru
va primi o fișă de învățare (elevii cu
nr.1 –fișa nr.1,cei cu nr. 2 –fișa nr.
2…) 5. Se dă sarcina: fiecare elev va
trebui să studieze întreaga lecție,
care va fi însă predată de colegii de
grup pe fragmente; 6. Toți elevii cu
nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr.
2 în alt grup… și se vor numi
„experți”. „Experții” citesc fragmentul
care le revine, discută între ei,
hotărăsc modul în care vor preda; 7.
Se refac grupele inițiale și „experții”
predau celorlalți colegi de grupă ceea
ce au studiat.
TEHNICA 6/3/5 – se imparte clasa in
grupe de cate 6 membrii, care vor
nota pe o hartie cate 3 idei in 5
minute, ca raspuns la o problema
data. Fiecare membru va nota cate 3
idei, a.i. la sfarsitul a 30 minute sa
avem 18 idei. La final se citesc toate
ideile si se retin cele mai interesante.
PĂLĂRIILE GÂNDITOARE
Pălăria albă – informează
(povestitorul), este neutră, semnifică
gândirea obiectivă „faptele sunt
următoarele......”.
Pălăria albastră – este
liderul,clarifică/alege soluția corectă-
(moderatorul), semnifică gândirea
speculativă încearcă să rezume:
„care e următorul pas.................” sau
„haideţi să rezumăm............”.
Pălăria verde –generează idei noi
(gânditorul), semnifică gândirea
creativă la alte alternative: „ce-ar fi
dacă............”,
Pălăria galbenă ––identifică
aspectele pozitive ( optimistul),
semnifică găndirea optimistă insistă
pe „beneficiile sunt
următoarele...............”.
Pălăria roşie – spune ce simte
(psihologul), semnifică gândirea
influenţată de afect se axează pe
sentimente: „sentimentul meu
este............” sau „(nu) îmi place
că......”.
Pălăria neagră –identifică greșelile,
aspectele negative (criticul),
semnifică gândirea critică negativă)
începe cu „nu e bine pentru că....”
sau „ne expunem la un mare
risc.......................”,
SINELG (Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea Lecturii
şi a Gândirii) - Inainte de a începe
lectura textului, elevilor li se cere să
noteze tot ce ştiu sau cred că ştiu
despre tema ce va prezentata în text.
In timpul lecturării textului elevii
trebuie să facă pe marginea lui nişte
semne având o anumită semnificaţie.
a) O bifă acolo unde se confirmă
ceea ce ştiau;
b) un minus unde informaţia
contrazice sau este diferită de ceea
ce ştiau;
c)un plus unde informaţia citită este
nouă;
d) semnul întrebării- ideilor care li
se par confuze, neclare.
ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM
ÎNVĂŢAT Elevilor li se cere să
inventarieze ideile pe care consideră
că le deţin cu privire la subiectul ce
va urma. Aceste idei sunt notate în
rubrica ,,Stiu” . In “Vreau să ştiu”, se
notează ideile despre care au îndoieli
sau ceea ce ar dori să ştie în
legătură cu tema. Urmează , apoi
studierea unui text , realizarea unei
investigaţii sau dobândirea unor
cunoştinţe referitoare la acel subiect.
Elevii inventariază noile idei asimilate
pe care le notează în rubrica “Am
învăţat”.
SCAUNUL AUTORULUI - după ce
elevii fac un exerciţiu de redactare
liberă, sunt invitaţi să ia loc pe un
scaun care devine scaunul autorului.
Ceilalţi cursanţi îi pot pune întrebări
în privinţa scrierii.
TURUL GALERIEI - Se comunică
sarcina de lucru; formează grupele;
Elevii lucrează în echipe, iar produsul
poate fi un desen /o caricatură/ o
schemă/ scurte propoziții; Elevii
prezintă în fața clasei afișul,explicând
semnificația și răspund întrebărilor
puse de colegi; Se expun afișele pe
pereți, acolo unde dorește fiecare
echipă; lângă fiecare afiș se lipește
câte o foaie goală; Li se cere
grupelor să facă un tur, cu oprire în
fața fiecărui afiș și să noteze pe foaia
albă anexată comentariile, sugestiile,
întrebările lor; Fiecare echipă va citi
comentariile făcute de celelalte grupe
și va răspunde la întrebările scrise de
acestea pe foile albe.
STUDIUL DE CAZ - Presupune
derularea de către elevi a unei
cercetări din diversele domenii ale
realităţii extraşcolare; o metodă de
confruntare directă a participanţilor
cu o situaţie reală, autentică, luată
drept exemplu tipic, reprezentativ
pentru un set de situaţii şi
evenimente problematice; este
metoda de găsire a soluţiilor eficiente
pentru rezolvarea unei situaţii
problemă, antrenând elevii în situaţii
reale, concrete. La nivel cognitiv,
metoda contribuie la ordonarea
informaţiei în jurul unei idei, urmată
de argumentarea punctelor de
vedere proprii. Sursa învăţării este
reprezentată de problema care
creează o structură bazată pe
învăţarea prin participare.
JOCUL DE ROL(SIMULAREA) -
asumarea şi jucarea unui rol. Se
bazează pe simularea unor funcţii,
relaţii, activităţi, fenomene, sisteme;
elevii devin actori Etapele: Incălzirea
grupului; Definitivarea situaţiilor si a
personajelor; Organizarea grupului;
alegerea actorilor şI a observatorilor;
Derularea jocului de rol; Analiza
jocului de rol, ce implică :
intervievarea actorilor , analiza de
conţinut şi analiza comportamentală.
JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE -
elevii trebuie să-şi împartă pagina în
două părţi, trasând o linie verticală pe
mijloc. În partea stângă se pot nota
citate, fragmente, desene, concepte-
cheie din text, iar in partea dreapta
comentarii personale, reactii afective
la cele citite, vor justifica alegerea
făcută, vor scrie ce i-a determinat să
facă această alegere. Pot nota, de
asemenea, impresii, sentimente,
păreri, întrebări. “Ce vi s-a părut
semnificativ?”, ,,De ce?”, “Cum v-a
facut acest aspect sa vă simţiţi?”,
“Aveţi aceeaşi părere ca autorul?”
HARTA TEXTULUI - o listă care
prezintă succint:
Titlul textului: // Autorul: //
Subiectul:
Scrie un scurt rezumat al povestirii
Personajele: // Descrie personajele
principale
Acţiunea: // Povesteste o scenă
palpitantă
Evaluare: // Crezi că povestirea
merită citită? Motivează!
HARTA CONCEPTUALĂ - poate fi
definită ca un grafic care include
concepte centrale (localizate în
centrul hărţii) şi concepte secundare
(localizate către marginea hărţii); prin
harta realizată se comunică felul în
care este înţeleasă relaţia între
concepte. Se poate lucra individual
sau pe grupe, cadrul didactic având
rolul de a coordona activitatea şi de a
organiza discuţiile prin care se trag
concluziile finale.
Metoda Philips 6 / 6 pm (p
persoane, minute) - grupe de 6
persoane care dezbat o problemă
timp de 6 minute. (4 membri + 1
secretar + 1 conducător de grup);
Înmânarea problemei - Se dezbate
în particular de fiecare grup;
Motivarea importanței temei.
Desfășurarea discuțiilor, timp de 6
min; Colectarea soluțiilor
elaborate; se expun ideile sau sunt
predate în scris profesorului.
Discuția colectivă – se ia o decizia
colectivă în soluția finală, pe baza
ierarhizării variantelor.
Încheierea discuției – se ofera
concluziile
ACVARIUL (FISHBOWL) – Se
constituie două grupuri de
participanţi, o grupă reprezentând
cercul din exterior, iar cealaltă după
cercul din interior, urmând să îşi
schimbe poziţiile: grupa din exterior
intră în interior si invers. Cei din
cercul interior vor dezbate primii
problema cu voce tare, ceilalţi având
rolul de observatori: susţinerea unei
idei ca si acordul cu alt vorbitor
trebuie obligatoriu argumentată.
Dezbaterea durează 8–10 minute.
Se inversează rolurile, grupul exterior
preluând dezbaterea şi locul celui
interior şi invers, pentru alte 8–10
minute. Din toată dezbaterea trebuie
să rezulte, pentru ambele grupuri
achiziţii şi în plan informaţional, şi în
repertoriul atitudinal.
PROBLEMATIZAREA - propuse de către exuberant şi
Problematizarea şi spiritul
problematizant presupune crearea şi
formularea de probleme sau situaţii
problemă, pe care elevii le analizeză
şi le rezolvă, prin propriile lor eforturi,
avansând astfel în procesul învăţării,
al cunoaşterii şi al formării.
FRISCO - interpretarea unui rol
specific, care să acopere o anumită
dimensiune a personalităţii, abordând
o problemă din mai multe
perspective. Astfel, membrii grupului
vor trebui să joace, fiecare, pe rând,
rolul conservatoristului,
exuberantului, pesimistului şi
optimistului.
- conservatorul are rolul de a
aprecia meritele soluţiilor vechi,
pronunţându-se pentru menţinerea
lor, fără a exclude, însă, posibilitatea
unor eventuale îmbunătăţiri;
- exuberantul priveşte către viitor şi
emite idei aparent imposibil de
aplicat în practică, asigurând un
cadru imaginativ-creativ, inovator şi
stimulându-i pe ceilalţi participanţi să
privească astfel lucrurile;
- pesimistul este cel care nu are o
părere bună despre ce se discută,
cenzurînd ideile şi soluţiile iniţiale
propuse. Ele relevă aspectele
nefaste ale oricăror îmbunătăţiri;
- optimistul combate ideile enunţate
de pesimist, încurajând participanţii
să văsdă lucrurile dintr-o perspectivă
reală, concretă şi posibil de realizat.
El găseşte fundamentări realiste şi
posibilităţi de realizare a soluţiilor
stimulează participanţii să gândească
pozitiv
Avantaje:
• permit relationarea membrilor
clasei
• faciliteaza comunicarea si
creativitatea
• stimuleaza imaginatia si
capacitatea de exprimare libera
• stimuleaza spiritual de competitive
si cooperare de lucru in echipa
• permite participarea active a tuturor
elevilor
• modeleaza gandirea si spiritul critic
• dezvolta gandirea cu operatiile ei
(analiza, sinteza, generalizarea)
• combat pasivismul.
Dezavantaje :
• Dificultatea evaluarii elevilor
participant
• Stimuleaza subiectivitatea
• Unii elevi sunt spectatori
• Imposibilitatea unor elevi de a lucra
in echipa
• Agresivitate fata de colegii ale organizarea testului; aplicarea
caror argument nu le pot demonta testului; notarea rezultatelor obţinute.
logic.
EVALUAREA Evaluare
Evaluare: initiala/predictiva, Alternativa/complementara:
continua/formativa, finala/sumativa. Proiectul - prezentarea sarcinii de
Traditionala – chestionare orala si lucru şi explicarea acesteia de către
probe scrise. profesor, la clasă; rezolvarea
Structura unui test -> itemi: proiectului, individual, de către elev,
-obiectivi – alegere multipla – din pe parcursul unei perioade de timp
lista de raspunsuri; alegere duala – stabilită de către profesor şi elev;
adevarat/fals; alegere multipla de prezentarea proiectului de către elev,
tip pereche – perechea potrivita la clasă, în faţa colegilor şi a
-semiobiectivi – cu raspuns scurt; profesorului.
de completare; structurati. Evaluarea unui proiect se face în
-subiectivi – de tip eseu: structurat, funcţie de două categorii de criterii:
semistructurat, nestructurat care vizează calitatea proiectului si
Testul docimologic - pune în criterii care vizează calitatea
evidenţă progresul/regresul activităţii elevului. Portofoliul - ofera
înregistrat de elev într-o perioadă de o imagine clară asupra activităţilor
timp. unui semestru sau an şcolar, dar şi
Avantajele şi dezavantajele teste de la începerea până la părăsirea
docimologice. unui ciclu de învăţământ. Reprezintă
(+) obiectivitate sporită; rigurozitate o carte de vizită a elevului, putând
în măsurarea achiziţiilor elevului; cuprinde: temele pentru acasă,
dezvoltă capacitatea de calendarul activităţilor lunare,
autoevaluare; oferă posibilitatea notiţele, lucrări de cercetare sau
adoptării de decizii, destinate lucrări de laborator, iar evaluarea se
ameliorării actului didactic. poate face evaluând fiecare
(-) se elaborează greu; complexitate componentă a acestuia în parte, în
itemilor; cuantificării acestora momentul realizării ei sau se poate
(punctaje maxim şi minim); consumă realiza o evaluare holistică a
timp; inhibă elevii emotivi (sensibili). portofoliului, ţinând cont de toate
componentele sale.
Etapele elaborării unui test
Eseul de 5 minute – Această
docimologic sunt:
metodă se aplică la sfârşitul unei
stabilirea obiectivelor urmărite;
lecţii. Elevii sunt puşi în situaţia de a
stabilirea materiei din care se va
sintetiza idei legate de tema lecţiei şi
susţine testarea; elaborarea itemilor
de a le expune in scris într-un eseu.
şi a etaloanelor de corectare;
Dă profesorului o idee mai clară
cuantificarea testului
despre ceea ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, în oră.
Investigaţia - oferă elevului
posibilitatea de a aplica în mod
creator cunoştinţele însuşite şi de a
explora situaţii noi de învăţare, pe
parcursul unei ore de curs.
Metoda presupune definirea unei
sarcini de lucru cu instrucţiuni
precise, înţelegerea acestora de
către elevi înainte de a trece la
rezolvarea propriu-zisă, practică, prin
care elevii îşi pot demonstra un
întreg complex de cunoştinţe şi de
capacităţi.
Tehnica 3-2-1 - Elevii trebuie să
noteze:
 trei concepte pe care le-au învăţat
în secvenţa/activitatea didactică
respectivă;
 două idei pe care ar dori să le
dezvolte sau să le completeze cu
noi informaţii;
 o capacitate, o pricepere sau o
abilitate pe care şi-au format-o/au
exersat-o în cadrul activităţii de
predare-învăţare.
Jurnalul reflexiv – cuprinde
însemnările elevului asupra
aspectelor trăite în procesul
cunoaşterii; se trec în mod regulat,
experienţe, sentimente, opinii,
gânduri împărtăşite cu un punct de
vedere critic. Elevul răspunde la
întrebări de genul: Ce ai învăţat nou
din această lecţie? Cum ai învăţat?
Ce sentimente ţi-a trezit procesul de
învăţare? Care din ideile discutate ţi
s-au părut mai interesante? Cum poti
utiliza în viitor această experienţă de
învăţare? Ţi-a plăcut experienţa (de
învăţare)? Dacă nu, de ce? Dacă ai
putea schimba ceva, ce ai face?
Adaugă alte comentarii care te
preocupă. Jurnalul reflexiv reprezintă
un dialog al elevului purtat cu sine
însuşi, din care învaţă despre
propriile procese mintale.
Posterul –ilustreaza modul de
perceptie , reprezentare si gandire a
unei realitati sau fapte, lucruri,
concepte, teorii. Pregatirea -
cuprinde selectarea partenerilor,
stabilirea temei de lucru; Generarea
ideilor, definirea conceptelor;
Structurarea ideilor–clasarea lor;
Reprezentarea grafica – elaborarea
in sine a posterului; Interpretarea,
evaluarea; Utilizarea lui in
ameliorarea , recuperarea dar si
dezvoltarea invatarii.
Referatul - oferă elevilor
posibilitatea de a stabili o serie de
corelaţii între cunoştinţele diverselor
discipline şcolare şi de a exersa
interdisciplinaritatea ca modalitate de
abordare a unor teme sau subiecte
de maximă importanţă şi de mare
actualitate; oferă elevilor ocazia de a-
şi demonstra capacităţile creative şi
imaginative şi, implicit de a-şi
proiecta subiectivitatea în tratarea
temelor.
Avantaje:
 flexibilitate, adaptabilitate,
 lipsa de tensiuni negative si de
stress,
  incurajeaza creativitatea elevului,
 regleaza procesul de invatare din
mers,
 prof. beneficiaza de un feedback
imediat,
 stimuleaza combinarea mai multor
tipuri de capacitate ale elevului,
 dezinhiba elevii,
 faciliteaza procesul evaluarii.
Dezavantaje:
 greu de evaluat, necesitand timp
indelungat;
 necesita un barem strict, greu de
realizat;
 amuzament; lipsa de seriozitate;
 subiectivitatea profesorului;
 superficialitate în elaborarea
răspunsurilor;
 „contaminarea” sau gândirea
asemănătoare;
 dezinteres, neseriozitate
manifestată de unii elevi.
Clasificarea itemilor
• 1. itemi obiectivi
• 2. itemi semiobiectivi
• 3. itemi subiectivi
1. Itemii obiectivi
• itemi cu alegere multiplă presupune
existenţa unui enunţ şi a unei liste de
soluţii posibile.
•itemi cu alegere duală solicită să
selecteze din două răspunsuri
posibile: adevărat/fals
•itemi tip pereche solicită stabilirea
unor asociaţii între cuvinte, propoziţii,
dispuse pe două coloane
2. Itemii semiobiectivi
•Itemi cu răspuns scurt să formuleze
răspunsul scurt sub forma unei
propoziţii, fraze, cuvânt.
•Itemi de completare un enunţ în
care se omit unul sau mai multe
cuvinte importante.
• Întrebări structurate Alcătuiţi un
minieseu cu tema: ce s-ar întâmpla
dacă.? cum va explicaţi faptul că.?
3. Itemii subiectivi - cu răspuns
construit elaborat / dezvoltat – cu
cerinte clar exprimate de prof.
PROIECT DIDACTIC
DATA: // CLASA: // DISCIPLINA: //
TIPUL LECŢIEI: // TITLUL LECTIEI:
COMPETENTE SPECIFICE: din
programa
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE:
COGNITIVE: La sfârşitul orei, elevii
vor fi capabili:
să stabilească; să formuleze; să
explice; să înţeleagă; sa precizeze;
sa identifice; sa descopere; sa
prezinte; sa stabileasca; sa compare;
sa interpreteze; să selecteze.
AFECTIVE: sa se implice emotional;
sa participle la ora cu interes si
atentie; sa-si dezvolte sensibilitatea
si gustul ptr…; sa dovedeasca
receptivitate fata de…; sa-si cultive
simtul estetic.
PSIHOMOTORII:sa utilizeze corect
mijloacele auxiliare si spatiul tablei,
respectiv al caietelor; sa cunoasca
regulile; sa exerseze; sa utilizeze
correct notiunile insusite.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a)Metode: expunere, conversaţia
euristica, explicatia, brainstorming,
cubul, stiu/vreau sa stiu/am
 invatat, cvintetul, mozaicul, jurnal privirela dau
dublu, activitatea pe grupe, exemple
explozia stelară, jocul didactic, Anu Anunta tema
palariile ganditoare. nţare lectiei si le Asculta
b)Mijloace:tabla, creta,manual, fise a comunica elevilor
,flipchart, laptop, cub, palarii de obiec obiectivele
diferite culori, text suport. tivel operationale( La
FORME DE ORGANIZARE: frontală, or sfarsitul orei va
individuala, de grup, echipe. trebui sa…….)
RESURSE:umane-clasa omogena,
cu posibilitati mari de invatare; Actualizarea Elevii trec Eva
temporale-50 minute; spatiale-conditii Actua cunostintelor se pe rând la luar
materiale corespunzatoare lizare va realize cu tablă şi e
BIBLIOGRAFIE:„Psihopedagogie a ajutorul unor formulează fro
pentru examenele de definitivare şi cunoş metode: starburst, întrebări/c ntal
grade didactice”, Constantin Cucoş tinţel floare de nufar, uvinte/con a,
Iaşi, POLIROM, 1998; or stiu/vreau sa cepte indi
Mom Activitatea Activitat Meto stiu/am invatat, referitoare vid
entele profesorului ea de bulgarele de la cerinta ual
lectiei elevilor deev- zapada… profesorul a.
aluar ui
e Ii indruma pe elevi Lucreaz Eva
Mom Saluta, noteaza Saluta, spre descoperirea a in luar
ent absentii, indeamna se Dirija ideilor principale / grupele e
organ elevii la o scurta pregatesc rea figurilor de stil formate fro
i conversatie pt. ora, învăţă Prof. Grupeaza . Citesc ntal
zatori participa rii elevii apoi le opera , a,
c la imparte cuburi pe rezolva pe
conversa fatetele carora este cerintel gru
tie scrisa cerinta: e. pe
Verifi Verifica tema Citesc Apre descrie, compara, Scriu
carea cantitativ si tema si cieri asociaza, pe coli
temei calitativ fac verba analizeaza, aplica, de
corecturi le argumenteaza. flipchar
le Moment de t si in
necesare lectura: caiete.
Capt Rebus/ floare de Elevii Apre Parcurgerea unui
area nufar/exploziestela rezolva cieri fragment al operei
atenţi ra cerintele/răverba literare
ei Se va finaliza cu o spund la le După rezolvarea Eva
întrebare cu întrebări şi Obţin cerintelor luar
erea anterioare,
perfor implicând
manţe creativitatea
i copiilor, prof.
Imparte cate o fisa
de lucru elevilor, pe
care ei vor trebui sa
o rezolve.
Prof. Solicita un
Feedb eseu de 5 minute/sa
ackul completeze ultima
rubrica „am invatat”
Evalu Prof. Roaga elevii
areap sa citeasca ce au
erfor scris
mante
lo
Asigu Prof. Ii anunta tema
rarear ptr acasa:
eten „ Realizeaza....”
tiei si
transf
erului
` când auziți cuvântul? Elevii vor scrie
Rezolv e
a fro
sarcinil Cubul: descrie, compara, aplica,
ntal
e de a analizeaza, argumenteaza, asociaza.
lucru. Cvintetul: 1-titlu, 2-adjective, 3-
verbe, 4-propozitie, 5-esentialul, un
cuvant.
Starburst: cine, ce, de ce, cand,
Elevii cum, unde.
scriu Palariile ganditoare: alba-
eseul… povestitorul, albastra-moderatorul,
. verde-ganditorul, galbena-optimistul,
Elevii Apre rosie-psihologul, neagra-criticul.
citesc cieri Cadranele: idei principale, formeaza
ceea ce verba propozitii cu cuvintele noi,
au scris le caracterizarea personajului principal,
desen reprezentativ.
Noteaz Sinelg: v-confirmarea ideii, --contra
a tema ideii, +-idée noua, ?-confuzie.
Învăţătarea prin descoperire: vezi,
cercetează, înţelegi; se realizează cu
aportul celorlalte metode de
învăţământ, ea fiind o metodă finală.
Brainstorming: La ce vă gândiți
cuvinte/ sintagme legate de acest
cuvânt.
Eseul de 5 minute –la sfârşitul unei
lecţii elevii vor realiza un eseu (idee
principala)
Tehnica 3-2-1 - trei concepte pe care
le-au învăţat; două idei pe care ar
dori să le dezvolte; o capacitate, o
pricepere sau o abilitate pe care şi-
au format-o/au exersat-o în cadrul
activităţii de predare-învăţare.
Harta conceptual-“pânză de
păianjen” - Se plasează în centrul
hărţii conceptul nodal iar de la
acesta, prin săgeţi, sunt marcate
legăturile cu noţiunile secundare.

Opera epică - este opera literară
scrisă în versuri sau proză în care
autorul îşi exprimă indirect
sentimentele prin intermediul acţiunii
şi al personajelor. Caracteristici ale
operei epice
-Are acţiune relata pe momentele
subiectului.
-Acţiunea este plasată în timp şi
spaţiu.
-Autorul îşi exprimă indirect
sentimentele prin intermediul acţiunii
şi al personajelor.
-Se observă prezenţa naratorului prin
folosirea verbelor la persoana a III-a
(narator obiectiv) şi la persoana I
(narator subiectiv) ; narator-personaj.
-Modurile de expunere folosite sunt
naraţiunea descrierea şi dialogul
-Expozițiunea (fixează spațiul, timpul,
personaje)
-Intriga(momentu în care se
declanșează conflictul)
-Desfășurarea acțiunii (întâmplările
cronologic)
-Punctul culminant (momentul cel
mai tensionat)
-Deznodământul (momentul rezolvării
conflictului)
În unele cazuri, intriga poate fi
plasată înaintea expozițiunii.
Opera lirică este opera literară care
aparţine genului liric scrisă în versuri,
în care autorul îşi exprimă în mod
direct sentimentele prin intermediul
procedeelor artistice.
Particularităţi / Caracteristici ale
operei lirice
Eul liric îşi exprimă direct
sentimentele ( de admiraţie, de
teamă, de bucurie ) prin intermediul
figurilor de stil şi a imaginilor artistice.
Eul liric este prezent în text prin
mărci lexico-gramaticale: pronume şi
adjective pronominale de persoana I 
(eu, mine, îmi, mie, mea) şi verbe de
persoana I (stau, citesc, admir, cânt).
Modurile de expunere folosite sunt
descrierea şi monologul liric.
Eul liric (vocea interioară a poetului)
îşi confesiază direct gândurile, ideile
şi trăirile.
Basmul prezintă evenimente și
personaje ce posedă caracteristici
supranaturale, fără a pretinde că
acestea sunt reale. Personajele
(oameni, dar si fiinte himerice) sunt
purtatoare ale unor valori simbolice:
binele si raul in diversele lor ipostaze.
Conflictul dintre bine si rau se
incheie, de obicei, prin victoria
fortelor binelui. Eroul (protagonistul)
este ajutat de fiinte supranaturale,
animale fabuloase sau obiecte
magice si se confrunta cu un
adversar (antagonistul). Eroul poate
avea trasaturi omenesti, dar si puteri
supra natural.
Schița este o operă epică, de
dimensiuni reduse, cu o acțiune
restrânsă la care participă un număr
mic de personaje, surprinse într-un
moment semnificativ al existenței
lor,intr-un timp relativ scurt. Schița
are un caracter dramatizat, de foarte
multe ori dialogurile pot fi mai
importante decât narațiunea propriu-
zisă. Acțiunea schiței se desfășoară
pe o durată scurtă și are loc, în
general, într-un decor unic. aliterația, enumerația, asonanța.
Personajul principal este caracterizat Modul de expunere este descrierea
într-o manieră stilizată, construcția sa Nuvela este o specie a genului epic
fiind realizată din perspectiva unei în proză, cu un singur fir narativ,
trăsături interioare. urmărind un conflict unic, concentrat;
Fabula este o scurtă povestire personajele nu sunt numeroase, fiind
alegorică, care aparține genului epic, caracterizate succint, în funcție de
de obicei în versuri, în care autorul, contribuția lor la desfășurarea
personificând animalele, plantele și acțiunii. Nuvela prezintă fapte într-un
lucrurile, satirizează anumite singur conflict, cu o intrigă riguros
naravuri, deprinderi, mentalități sau construită, accentul fiind pus mai
greșeli cu scopul de a le îndrepta. Ea mult pe definirea personajului decât
are următoarea structură: povestirea pe acțiune. Conține de obicei puține
propriu-zisă și morală. Figura de stil personaje care sunt însă construite
folosită de obicei este personificarea. pe câteva linii principale. Ea are o
Balada - este o specie a genului epic narațiune ceva mai concentrată,
înfățișându-se ca un amplu poem personaje mai puține, drama mai
narativ, fără a exclude și unele puțin complicată decât la un roman.
accente lirice, unde, în general, se
proiectează un eveniment eroic,
având protagoniști, fie din timpuri
istorice, fie din vremuri legendare,
mitice, sau fantastice, fie din
realitatea imediată.
Pastelul este o creație lirică
descriptivă, care, prin intermediul
unui peisaj, transmite sentimentele
eului liric. Modul de expunere folosit
este descrierea dominante sunt
imaginile artistice, realizate prin figuri
de stil, organizate într-o descriere tip
tablou. Poate avea ca temă un
anotimp, un colț de naturǎ, un
moment al zilei, un aspect din viața
micilor viețuitoare. Sunt prezentate
trăsături caracteristice ale unui
anotimp, colț de natură Sunt
exprimate sentimentele poetului. Se
folosesc figuri de stil specifice
descrierii: epitetul, metafora,
personificarea, comparația, repetiția,