Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor metode activ-participative.

Aceste metode nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcnd un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare. Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebui sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete critic. Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. ara a exclude startegiile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne iat! o sinteza a catorva strategii " #. Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de limba romn! cand $i conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor. In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit, si conceptul de % situatie problema &, care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale, contradictorii. 'ituatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si intrebari cu dificultate. Exemplu " (n lectia % )ondeiele lui *od! + ,oris )r!ciun & se poate crea o situatie problema " De ce -!ranii numeau s!ge-ile condeie . (n legatura cu problematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect " pot fi considerate situatiiproblema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor, intrebarea " )e s-ar fi intamplat daca... .

/.,rainstorming-ul Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele 0brain12creier si 0storm12furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier, efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginativ!, un asalt de idei. 3n principiu al brainstorming-ului este " cantitatea genereaza calitatea. )onform acestui principiu, pentru a a4unge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. 5 6sborne, #7879. ,rainstorming-ul poate avea mai multe varianate " a9 brainstorming-ul cu schimbare de roluri : care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. Exemplu de introducerea metodei " Ce ati face in locul lui tefan la aflarea vetii c Mitru a fost omort? b9 metoda ;I')6, propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii " Cum vedei viaa pe acest pmnt dac romnii ar fi pierdut drapelul rii Dup steag , biei !etru Demetru popescu c9metoda <-=-8 5 brain>riting9 este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul, avnd specific! numai notarea ideilor originale si esentiale. Elevii grupati cate < scriu fiecare , = solutii la problema propusa pe o foaie, intr-un sens stabilit 5 de la stanga la dreapta9, fiecaruia dintre cei 8 colegi de grup. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. "# $ Gasiti 3 solutii pentru ca Nic s fie iertat de mama lui Avanta4ul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima. =.)iorchinele Este o metoda grafica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se % ciorchinele initial & sau dupa lectura textului, numindu-se % ciorchine revazut &. Acesta metoda solicita elevilor o analiza precisa a textului si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. Este o metod! de brainstorming neliniar! care stimuleaz! g!sirea conexiunilor dintre idei, presupunnd urm!toarele etape" #. 'e scrie un cuvnt sau tem! care urmeaz! a fi cercetat $n mi4locul tablei. /. 'e noteaz! toate ideile care vin $n minte $n leg!tur! cu tema respectiv! $n 4urul acestuia, tr!gndu-se linii $ntre acestea ?i cuvntul ini-ial. =. Pe m!sur! ce se scriu cuvinte se trag linii $ntre toate ideile care par a fi conectate. @. Activitatea se opre?te cnd se epuizeaz! toate ideile.

@.Aanditi : lucrati in perechi, comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. Ba o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. ;ezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat " Ex " Ce calitati avea Cuza ? % &caua lui Cu'a ( )Dumitru *lma +ist cu ,nsuirile persona-ului credincios drept viclean necinstit ru bogat nerecunosctor cu bun credin Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si duc la o invatare buna. 8. Cai multe capete la un loc 'trategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de = : @ elevi. iecare membru al grupului are alt numar 5#,/,=,@9. Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare va spune raspunsul s!u, iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Cetoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. Exemplu de sarcina pe echipa " Cu ce bogii se mndrete ara ? ara mea de !ndrei Ciurunga <. Dermenii cheie Cetoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla @, 8 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris. )itind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. "# $ .e scrie un te#t scurt folosind cuvintele urmatoare $ cinstit omenos demn corect arogant lacom pgubit

unire moldoveni munteni

domnitor oca negustor

E. 'crierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 8 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. )and vor citi ideile in perechi sau in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. 3ltimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile.F E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze din perspectiva noilor informatii. "# $ "crieti in # minute tot ce $a trece prin minte despre ara noastr%& G.)vintetul ;eprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mi4locul de exprimare a creativitatii lor. H)*IIDED3B1 - este o poezie cu cinci versuri, cu a4utorul c!reia se sintetizeaz! ?i condenseaz! informa-iile, incluzndu-se ?i reflec-ii ale elevilor, care pot lucra individual $n perechi sau $n grup. Alc!tuirea unui cvintet favorizeaz! reflec-ia personal! ?i colectiv! rapid!, esen-ializarea cuno?tin-elor, manifestarea creativit!-ii etc.. El are urm!toarea structur! algoritmic!" #. Primul vers con-ine un singur cuvnt cheie, de obicei un substantiv 5subiectul poeziei9 care va fi explicat $n versurile urm!toare. /. Al doilea vers este format din dou! cuvinte, de obicei ad4ective care descriu subiectul poeziei. =. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu care exprim! ac-iuni. @.Al patrulea vers este format din trei , patru cuvinte care exprim! sentimentele autorului fa-! de subiectul abordat. 8. Al cincilea vers este format dintr-un cuvnt, care exprim! esen-a subiectului.
Ghiocelul !lpnd , mic *scun'ndu se , ,ndr'nind , rsrind *duce bucurie ,n suflet /estete

*ariantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. )vintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mi4loacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor. 7. )ubul

Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. 'copul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme. Primavara de *asile Alecsandri #. Descrie"
ce plante i ce animale ve'i$ 00000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001 ce culori ve'i$ 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001 ce sunete au'i$ 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001 ce miroi$ 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001 ce simi$ 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

/. )ompar! Compar semnele iernii cu semnele primverii$ IA;IA P;ICJ*A;A

=. Asociaz! 2sete ,nsuiri %din te#t i nu numai( pentru urmtoarele cuvinte$

cmp000000000000000 iarn 00000000000000 rndunica 00000000000 stur'ul0000000000000 @. Analizeaz!

timp 000000000000000000 albin00000000000000000 copac 00000000000000000 primvar 00000000000000

Cum este ,ntmpinat primvara ? 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 Care sunt vestitorii primverii ? 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 8. Aplic! Creea' un te#t ,n care s vorbeti despre primvar 3 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 <. Argumenteaz!
4eali'ea' un desen inspirat din te#tul 5 !rimavera6 de /asile *lecsandri

Bucrandu-se in grupuri de 8, < elevi, la un cub, fiecare elev avand un rol 5 ex " sportivul, secretarul, cronometrorul, incura4atorul, etc9 si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca 4oc+concurs intre grupuri. #K. Diamantul si piramida povestirii : strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului. Daca se doreste scrierea unei piramide la limba romn!, se va face dupa urmatoarea regula" un cuvant pentru locul unde se desfasoara $ntmplarea L / cuvinte pentru persona4ul principalL = cuvinte pentru insusirile lui L @ cuvinte pentru faptele lui L 8 cuvinte pentru analiza L Ex " Moldova Vod - Cuza Cinstit, iubit, curajos luptat, a biruit, a unit , a ajutat !espectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit )u aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si % diamantul &. ##.Diagramele *enn scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte, persona4e sau evenimente. Dupa lectura mai multor texte , dezbateri si discutii se pot realiza diagramele *enn. Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face pe un poster diagrama clasei. Ex $ 4edai ,n scris asemnri i deosebiri ,ntre 7ic din *mintiri din copilrie i 8onel
din /i'ita 3

*semanari

Deosebiri

Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a unei compuneri.

#/. Cetoda cadranelor este o modalitate de rezumare ?i sintetizare a unui con-inut informa-ional solicitnd participarea ?i implicarea elevilor $n $n-elegerea acestuia. )um se procedeaz!. 'e traseaz! la tabl! dou! axe perpendiculare, $n a?a fel $nct s! apar! patru cadrane" I II

III I* Elevii citesc + ascult! un text. 'unt apoi solicita-i s! noteze $n cadranul I sunetele auzite, $n cadranul II sentimentele pe care le-au sim-it, $n cadranul III s! stabileasc! o leg!tur! $ntre con-inutul textului ?i experien-a lor de via-!, iar $n cadranul I* $nv!-!tura ce se desprinde din text. Activitatea se poate desf!?ura att frontal ct ?i pe grupe sau individual. )on-inutul cadranelor poate suferi modific!ri $n func-ie de obiectivele lec-iei. "e#t suport $ %&n ziua de 'a(te) de *lena +ara,o

I. )itate
.crie din memorie prima strof a poe'iei3

II. Argumente
Cum ar trebui s ne purt de !ate cu cei dragi ?

III. )rea-ie
*lctuiete cte o propo'iie folosind cuvintele$ 9,nviere6, 9smerit6, 9suflet milos63

I*. Desen
Desenea' simbolul srbtorii de !ate3

#=.Murnalul cu dubl! intrare este o metod! prin care cititorii stabilesc o leg!tur! strns! $ntre text ?i propria lor curiozitate ?i experien-!. Acest 4urnal este deosebit de util $n situa-ii $n care elevii au de citit texte mai lungi, $n afara clasei. Elevii trebuie s! $mpart! o pagin! $n dou!, tr!gnd pe mi4loc o linie vertical!. (n partea stng! li se cere s! noteze un pasa4 dintr-un text care i-a impresionat. (n partea dreapt! li se va cere s! comenteze acel pasa4. Dup! ce elevii au realizat lectura textului 4urnalul poate fi util in faza de reflec-ie. #@. Eseul de 8 minute Este o modalitate eficient! de a $ncheia ora, a4utndu-i pe elevi s!-?i adune ideile legate de lec-ie, dnd profesorului o idee mai clar! despre ceea ce s-a $ntmplat $n acea or!. Acest eseu cere elevilor" s! scrie un lucru pe care l-au $nv!-at din lec-ia respectiv! ?i s! formuleze o $ntrebare pe care o mai au $n leg!tur! cu aceasta. Profesorul strnge eseurile ?i le folose?te pentru planificarea lec-iei urm!toare.

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului . (nv!-!torii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi. Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, $nv!-!torul va incerca noi metode de predare. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor, ci si asupra dascalilor. Invatamantul se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta, chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul acestora trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala.

,ibliografie
#. Dumitru I. Al. : H-ezvoltarea ,.ndirii critice (i /nv0area eficient1 /. Cusata ,ocos : H1nstruire interactiv1. =. CE), )onsiliul national pentru pregatirea profesorilor, 1nvatarea activa, Ghid pentru formatori si cadre didactice, 2ucuresti, 34456 @. Ioan D!nil!, Elena Nar!lung! 5coord.9, H 7ec0ia, /n evenimente. Ghid de proiectare didactic 8, ,ac!u, Ed. HEgal1, /KK/L 8. Bucia Aliga, ModO 'piro 5coord.9, % &nv0area activ 8, ,ucure?ti, /KK#L <. )armen Iord!chescu, % 9 dezle,m tainele te#telor literare, clasa a 111-a 8, Pite?ti, Ed. )arminis

Pcoala cu clasele I : *III B3CIIA : )6I'DAINA