Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În ştiinţă, în general, metoda este definită ca „o cale de cunoaştere” care produce informaţii,
strategii, principii, legi, paradigme.
În pedagogie, metoda devine «o cale» necesară pentru dobândirea cunoştinţelor şi
capacităţilor proiectate la nivelul obiectivelor procesului de învăţământ prin valorificarea
principiilor specifice proiectării, de realizare a activităţii didactice, în termeni de comunicare-
cunoaştere-creativitate. Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea
acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor într-o cale de învaţare realizată efectiv
de preşcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre educaţia
permanentă.
1
Problematizarea
Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor .
Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem pe elevi sa dobandeasca , prin
rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa,
gandirea lor.
In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem distinctia clara
intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit, si conceptul de « situatie
–problema », care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale, contradictorii.
Situatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor, avand
un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si intrebari cu dificultate.
Exemplu :
Brainstorming-ul
Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii
divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse.
2
Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate :
b) metoda FRISCO, propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza
unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii
1848 ! »
Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi
posibilitatea de a se exprima.
d) metoda « Philips 6-6 » se poate in grupuri mari de 6 elevi, fiecare avand moderatorul
si purattorul sau de cuvant. Dupa ce se dezbate 6 minute problema, purtatorii de cuvant
prezinta solutiile grupurilor, iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace.
Ex de probleme :
« La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ?
Metoda intareste coeziunea grupului.
Ciorchinele ( agregare)
1457-1504 MOLDOVA
3
Ani de
domnie Tara
polonii
Chilia
Relatii
STEFAN CEL
diplomatice
MARE
Baia
Lupte
ungurii
Razboieni Voronet
Codrii Ctitorii
Vaslui Neamt
Putna
Patrauti
4
5
SINELG-ul este urmat de obicei de « Tabelul SINELG » deoarece el
valorifica cel mai eficient procedeul de monitorizare si intelegere a lecturii.
In « Tabelul SINELG » informatiile sunt categorizate, de obicei pe 4 coloane.
Exemplu :
Mircea
Intelept, viteaz
Discutand, luptand, invingand
A lasat o amintire vesnica
Patriot
Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor.
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede
sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor.
Cuburile
Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe
perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului.
Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o
sarcina de lucru sub diferite forme.
Ex :
descrie – modul de viata al romanilor
compara – ce asemanari au cu viata dacilor
- ce deosebiri exista ?
asociaza - La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata
dacilor ?
analizeaza – Cum s-a format poporul roman ?
- Din ce este compusa limba romana ?
aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman
unui strain ?
argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a
format poporul roman ?
De ce da ? De ce nu ?
Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare lev avand un rol
( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se pe
5
realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda
are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre
grupuri.
Asemanari Deosebiri
6
Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul
propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana « VREAU SA STIU ».
Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din
prima coloana si validarea lor, descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei
a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia.
Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi, atunci
cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate.
7
Bibliografie
MEC, Consiliul national pentru pregatirea profesorilor, Invatarea activa, ghid pentru
formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001;