Unirea Principatelor Române – Moldova

şi Ţara Românească

SCENARIU DIDACTIC

1. CONTEXT ISTORIC: 1848-1856

2. ETAPELE UNIRII: 1856-1859
3. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I: 1859-1866
4. ABDICAREA: 10/11 FEBRUARIE 1866
5. REPERE CUZIENE

1. CONTEXT ISTORIC
 Înfrângerea revoluţiei române de la 1848
 Fruntaşii revoluţiei i-au calea străinătăţii
 Convenţia de la Balta Liman (1849) – Turcia şi Rusia, puterea suzerană respectiv cea
protectoare, introduc un control strict al Principatelor Române
 Obiectivul major al mişcării naţionale române devine unirea Moldovei cu Ţara Românească
 Problema unirii este adusă în atenţia Europei
 Războiul Crimeii (1853-1856) – o ocazie externă favorabilă

2. ETAPELE UNIRII
I. Războiul Crimeii (1853-1856) – o nouă fază a “problemei orientale”:
- o coaliţie de state europene învinge Rusia;
- influenţa acesteia în Principate se diminuează;
- emigraţia română la Paris aduce în atenţia cancelariei franceze problema unirii;
 Congresul de pace de la Paris (1856) – hotărăşte următoarele în problema Principatelor
Române:
- menţinerea suzeranităţii otomane;
- înlăturarea protectoratului rusesc;
- instaurarea garanţiei colective a şapte mari puteri europene;
- convocarea adunărilor ad-hoc.

1
 II. Conferinţa de la Paris a puterilor garante (1858):
- ia act de voinţa unanimă de unire exprimată de românii din Principate;
- recomandă unirea legislativă;
- alegerea a doi domni, a două adunări legislative, formarea a două guverne.
III. Înfăptuirea unirii politice, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859):
- 5 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei;
- 24 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti;
- formarea statului naţional român;
- românii pun Europa în faţa faptului împlinit.

3. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 1859-1866

 Semnificaţia istorică a domniei – modernizarea statului naţional român;
 Etapele esenţiale ale domniei:
- 1859-1862: recunoaşterea unirii politice de către puterile garante, fapt împlinit care face posibilă
formarea primei adunări şi a primului guvern unic în 1862, când este adoptat numele de România;
- 1862-1866: reformarea societăţii româneşti – reforma agrară (împroprietărirea ţăranilor), reforma
învăţământului (învăţământul primar devine obligatoriu şi gratuit), întemeierea universităţilor din
Iaşi şi Bucureşti, codul civil, codul penal, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
 Importanţa istorică a domniei – deschide calea spre:
- cucerirea independenţei de stat a României 1877-1878;
- crearea statului naţional unitar român 1918.

4. ABDICAREA
 10/11 februarie 1866 – “monstruoasa coaliţie” formată din liberal-radicali şi conservatori îi
impune domnitorului să abdice;
 misiunea sa istorică fusese îndeplinită

5. REPERE CUZIENE
MIHAIL KOGĂLNICEANU
 “… câtă vreme va avea ţara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va rămâne aceea a lui
Alexandru Ioan Cuza!”