STATUL ROMÂN MODERN

In 1856, Congresul de Pace de la Paris a discutat şi problema românească, adoptand o serie de decizii.
Tratatul de pace prevedea:

 desfiinţarea protectoratului Rusiei , menţinerea suzeranităţii otomane

 Rusia restituia sudul Basarabiei către Moldova
 convocarea în Principate a unor adunări ad-hoc care se facă propuneri privind viitorul românilor

In 1857, adunările ad-hoc de la Iaşi si Bucureşti au propus:

 unirea principatelor într-un stat numit Romania

 conducerea să revină unui prinţ străin

In 1858, marile puteri întrunite la Paris, au adoptat actul „Conventia de la Paris” cu privire la principate,
care avea rol de constituţie. Prevederi:

 crearea unui stat numit Principatele Unite

 fiecare stat avea instituții proprii:domnitor, Adunare legislativă, guvern

La 5 ianuarie 1859, este ales domn al Moldovei Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie 1859, este ales
domn în Tara Românească tot Alexandru Ioan Cuza. Românii au creat statul român modern
ROMÂNIA, prin alegerea aceluiaşi domnitor în cele două țări.

CONSOLIDAREA STATULUI MODERN ÎN TIMPUL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA 1859-1866

Începe o politică de realizare a reformelor necesare modernizării şi consolidării tarii. Prima reforma
importantă a fost în 1863, secularizarea averilor mănăstireşti, prin care intrau în stapanirea statului moşiile
mănăstirilor. Aceste proprietăți urmau să fie folosite la viitoarea reformă agrară.

. Dupa 1864, începe o epocă de mari reforme:

1. Reforma agrară stabilea: împroprietărirea ţăranilor

2. Reforma instrucţiunii publice reglementa învăţământul primar obligatoriu şi gratuit
3. Reforma juridica introduce organizarea instantelor, codurile de legi

La 11 februarie 1866, Cuza e obligat sa abdice şi să părăsească ţara. In locul sau, s-a format o conducere
provizorie care urma să conducă până la venirea unui prinţ străin.

CONSOLIDAREA STATULUI MODERN ÎN TIMPUL LUI CAROL I - 1866-1914

După înlăturarea lui Cuza, obiectivul principal al oamenilor politici a fost aducerea unui prinţ străin la
conducerea României. La 10 mai 1866, prinţul Carol soseste la Bucuresti si depune jurământul în
faţa Parlamentului în calitate de principe/domnitor al României.

In această perioadă, apar partidele politice : PNL (Partidul National Liberal) si PC (Partidul Conservator)
care au guvernat în epoca aceasta

In timpul lui Carol I, s-au realizat numeroase proiecte de modernizare precum:

  legile care încurajau industria şi comerţul
 crearea monedei naţionale şi a Băncii Naţionale
 reforme în domeniul cultural prin apariţia Academiei Române

Cea mai importantă măsură a fost CONSTITUŢIA DIN 1866 .Constituţia punea bazele monarhiei
constituţionale ereditare şi a instituţiilor statului modern. La baza constitutiei, stau principii moderne
precum:

 suveranitatea poporului,
 separarea puterii în puterilor în stat,
 guvernarea reprezentativă şi responsabilă,
 drepturile şi libertăţile cetăţeneşti

CONSOLIDAREA STATULUI PRIN OBTINEREA INDEPENDENȚEI

Un obiectiv important urmărit de romani dupa constituirea statului modern a fost obţinerea independenţei
şi înlăturarea suzeranităţii otomane.

În 1875, se redeschide Criza orientală, prin revoltele popoarelor balcanice împotriva otomanilor.

În aprilie 1877, se încheie Convenția româno-rusă de la București, prin care se stabilea:

 Trecerea armatelor rusești prin spațiul românesc pe anumite trasee

 Rusia respectă integritatea teritorială a României

La 9 mai 1877, Mihai Kogălniceanu proclamă independența României în fața Parlamentului, iar la
10 mai 1877, Carol I aprobă actul și îl anunță țării.

Armata română, sub conducerea lui Carol I, va participa la luptele din Balcani. Cele mai importante
acțiuni militare au avut loc la Plevna, unde turcii au opus o puternică rezistență. După mai multe atacuri și
prin cucerirea redutelor ( fortificații), Cetatea Plevna e cucerită in 1877

Tratatul de pace de la Berlin prevedea:

 Recunoașterea independenței României cu două condiții

 Modificarea art.7 din Constituție, privind cetățenia
 Cedarea sudului Basarabiei (3 județe) către Rusia
 Restituirea Dobrogei(fără partea de Sud), Deltei Dunării și Insulei Șerpilor către România

După ce marile puteri au recunoscut independența, România se va proclama în regat în 1881.

Următorul obiectiv pentru România era unirea tuturor românilor. Pentru realizarea acestuia, în 1916
România se va alătura Antantei în război.

După primul război mondial se va realiza în 1918 România Mare: unirea Basarabiei, Bucovinei,
Transilvaniei și a Banatului cu România.