UNIREA PRINCIPATELOR

ROMÂNE

Sub Alexandru Ioan Cuza

Istorie, Lungu Marinela, clasa 8-a

 UNIREA
PRINCIPATELOR
ROMÂNE ESTE UN
MARE EVENIMENT
ISTORIC AL POPORULUI
ROMÂN –
EVENIMENT CARE A
AVUT LOC LA DATA DE
24 IANUARIE 1859.
 Unirea Principatelor Române (Mica
Unire) reprezintă unificarea vechilor state
Moldova și Țara Românească.
Acest eveniment este marcat de
personalitatea Alexandru Ioan Cuza, fiind ales
ca domnitor al ambelor Principate la data de 5
ianuarie în Moldova și la 24 ianuarie în Țara
Românească.
 Prin așa-numitele adunări ad-hoc, Congresul de la Paris a
hotărât să consulte locuitorii din ambele țări, iar ca rezultat prin
voturile lor, toți și-au exprimat, unananim, dorința lor de unire.
Astfel, s-a adoptat Convenția de la Paris, unde s-a
hotărât că:
1. Principatele îşi păstrau autonomia sub suzeranitatea Porţii şi
sub protecţia celor şapte puteri;
2. Denumirea oficială devine Principatele Unite ale Moldovei şi
Valahiei, fiecare având instituţii proprii;
3. Se înfiinţează instituţii comune precum Comisia Centrală de
la Focşani, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, armata;
4. Dreptul la vot rămâne cenzitar;
5. Se prevede noi principii de organizare şi modernizare a
viitorului stat.
 Deoarece în Convenție nu este menționat ca doi domnitori să fie la
putere, s-a decis ca domnitorul Moldovei să fie desemnat și în Țara
Românească – act realizat la 24 ianuarie 1859.
Procesul Unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică
dintre cele 2 țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi
ireversibilă.
Astfel, dubla alegere, consacra Unirea Principatelor, cunoscută și ca
Mica Unire, și e sărbătorită pe 24 ianuarie!
 Domnia lui Al. I. Cuza (24 ianuarie 1859 – 23 februarie 1866)

După 1859, erau necesare reforme care să

aducă societatea și statul la un nivel european.
În primii ani de domnie, se desfășoară acțiuni
pentru:
• Recunoașterea dublei alegeri din 1858,
recunoașterea unirii depline – abia în 1861
Imperiul Otoman recunoaște Unirea.

Politica Internă:
 Unificarea serviciilor de vamă, telegraf și cursul monetar.
 Capitala se stabilește la București.
 S-a adoptat o stemă nouă (vulturul și zimbrul).
 Alături de Cuza, un rol important l-a avut și
După cum am spus Mihail Cogălniceanu, care a devenit prim-
mai devreme, abia în ministru (1863).
septembrie 1861, la Această cooperare fiind un exemplu pozitiv și
Constantinopol, puterile pentru conducerile care vor urma.
europene (în special Imperiul
Otoman) a recunoscut deplina
Unire a Principatelor Române.
Un an mai târziu, s-a
construit și primul guvern
unic, la București, condus de
Barbu Cataragiu.
Cele mai importante
schimbări adoptate de Cuza,
au fost reformele care au pus
bazele statului român modern.
 Prima lor schimbare a fost
adoptată chiar în același an, 1863, când
aceștea adoptă LEGEA SECULARIZĂRII
AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI – adică
trecerea în patrimoniu statului a unui bun a
bisericii sau monarhiei.
Cuza va organiza o lovitură de stat
la 2 mai 1864, în urma căreia a fost
adoptată o nouă Constituție, prin care:
 Statul devine autoritar Au fost adoptate și alte reforme,
 Parlamentul este controlat de Domn precum Codul Civil sau Codul Penal, dar
 Vot cenzitar demersul său reformist a deranjat forțele
 Învățământ obligatoriu și gratuit politice conservatoare.
 Se înființau universitățile din Iași (1860) Chiar dacă intețiile sale au fost bune,
și București (1864). Coaliția își urmărea interesul. Aceștea l-au
silit pe Cuza să abdice la 11 februarie 1866.
 CONCLU
ZIE
Data de 24 ianuarie a rămas în istorie drept ziua în care s-a înfăptuit Mica Unire
sau Unirea Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
A fost primul pas important în formarea teritoriului României de azi.
O să închei prezentarea, cu un citat al Domnitorului :

„Unirea este singura stare politică, ce putea să asigure viitorul

nostru și să ne permită a da țării noastre organizarea ce o aștepta
de atât de mult timp.”