Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ioan cuza
Proect facut de; ducin vlad si sturza viorel
Alexandru Ioan Cuza
• Alexandru ioan cuza a fost primul domnitor al Principatelor
Unite și al statului național România.Prin alegerea sa ca domn al Moldovei,
la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859,
a fost înfăptuită Unirea celor două principate.
• Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru
recunoașterea Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană
(Imperiul Otoman) și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii
principatelor
Române prin înfăptuirea unității constituționale și administrative. Aceasta s-
a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format sta
tul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la
București, cu o singură adunare și un singur guvern .
Reforma fiscală
• În toamna anului 1837 Cuza intră în armată cu gradul de cadet: obține o ”păsuire de la slujba
de front” și pleacă din nou la Paris pentru a-și continua studiile juridice. La Paris cunoaște
numeroși tineri revoluționari din ambele principate însușindu-și ideile înaintate ale
epocii.Aparținând clasei tradiționale de boieri din Moldova, Alexandru primește o educație
europeană și devine ofițer în armata moldovenească, ajungând la rangul de colonel. S-a
căsătorit cu Elena Rosetti în 1844.În anul 1848, precum majoritatea statelor
europene, Moldova și tara Românească au fost cuprinse de febra revoluțiilor. Revolta
moldovenilor a fost suprimată repede, dar în Țara Românească revoluționarii au preluat
puterea și au guvernat în timpul verii. Tânărul Cuza a participat activ la mișcarea
revoluționară de la 1848 din moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. Urmare
înclinațiilor liberale manifestate în timpul episodului moldovenesc, este transportat ca
prizonier la Viena, de aici fiind eliberat cu ajutor britanic.
Reformele lui
Cuza
După realizarea unirii, domnitorul Alexandru
Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai
apropiat, mihai Kogălniceanu (ministru, apoi
prim-ministru al României), inițiază
importante reforme interne: secularizarea
averilor mănăstirești (1863), reforma agrară
(1864), reforma învățământului (1864),
reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un
cadru modern de dezvoltare al țării.
.
•Facut de;
•Ducin vladislav
•Sturza viorel