Viata lui alexandru

ioan cuza
Proect facut de; ducin vlad si sturza viorel
Primii ani de viață

• În toamna anului 1837 Cuza intră în armată cu gradul de cadet: obține o ”păsuire de la slujba
de front” și pleacă din nou la Paris pentru a-și continua studiile juridice. La Paris cunoaște
numeroși tineri revoluționari din ambele principate însușindu-și ideile înaintate ale
epocii.Aparținând clasei tradiționale de boieri din Moldova, Alexandru primește o educație
europeană și devine ofițer în armata moldovenească, ajungând la rangul de colonel. S-a
căsătorit cu Elena Rosetti în 1844.În anul 1848, precum majoritatea statelor
europene, Moldova și tara Românească au fost cuprinse de febra revoluțiilor. Revolta
moldovenilor a fost suprimată repede, dar în Țara Românească revoluționarii au preluat
puterea și au guvernat în timpul verii. Tânărul Cuza a participat activ la mișcarea
revoluționară de la 1848 din moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. Urmare
înclinațiilor liberale manifestate în timpul episodului moldovenesc, este transportat ca
prizonier la Viena, de aici fiind eliberat cu ajutor britanic.
Alexandru Ioan Cuza
• Alexandru ioan cuza a fost primul domnitor al Principatelor
Unite și al statului național România.Prin alegerea sa ca domn al Moldovei,
la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859,
a fost înfăptuită Unirea celor două principate.
• Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru
recunoașterea Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană
(Imperiul Otoman) și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii
principatelor
Române prin înfăptuirea unității constituționale și administrative. Aceasta s-
a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format sta
tul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la
București, cu o singură adunare și un singur guvern .
Reformele lui
Cuza
După realizarea unirii, domnitorul Alexandru
Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai
apropiat, mihai Kogălniceanu (ministru, apoi
prim-ministru al României), inițiază
importante reforme interne: secularizarea
averilor mănăstirești (1863), reforma agrară
(1864), reforma învățământului (1864),
reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un
cadru modern de dezvoltare al țării.
 Reforma fiscală

• Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului personal și a

contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților majori, printr-o
nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar și alte măsuri care au
făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-
politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar
putea fi adăugată, pe plan cultural, „importanta inițiativă a guvernului moldovean
al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima
universitate a țării, cea ieșeană.
 Alegerea ca domnitor
• După Convenția de la Paris din 1858, marile puteri au lăsat guvernul fiecărui
principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami,
până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a
supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din
Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara
Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura
la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu
unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului
moldovean și la București a fost oficial sugerată muntenilor de către
delegația Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunța
rezultatul alegerii de la Iași.
 .

Bust al lui Alexandru Ioan Cuza

amplasat în Stadtgarten Heidelberg.
 Placa memorială de pe
clădirea
hotelului Europa din
Adenauerplatz, Heidelber
g
Hotelul Europa (1865) din
Adenauerplatz,
Heidelberg. În acest hotel
Cuza și-a trăit ultimele
zile.
 VA MULTUMIM
PENTRU ATENTE !

•Facut de;
•Ducin vladislav
•Sturza viorel