Unirea DIN 1859.

Alexandru Ioan Cuza

Mica unire

1. Premise – exilați în Occident, liderii revoluției de la 1848 colaborează între ei și

pun la punct proiecte de țară – relații între emigrații
- Studenții români aflați la Paris vorbesc despre necesitatea unirii Țării
Românesști cu Moldova (înlesnită, fără a se dori, de măsurile fanariote sau de
Regulamentele Organice; faptul că vorbeau aceeași limbă și aveau aceeași
etnogeneză devine decisiv).
- 1849 – Convenția ruso-otomană de la Balta Liman prin care se pune capăt
revoluțiilor și sunt așezați domnitori pe 7 ani în Țara Românească și Moldova:
Barbu Știrbei și Grigore Ghica.
- Paradoxal, cea mai mare șansă pentru viitorul Principatelor ca România este
Războiul rus-turc (1853-1856) – Războiul Crimeei. După intervenția așteptată
a Angliei și Franței de partea Imperiului Otoman acesta câștigă războiul iar
pacea de la Paris (1856) vine cu mari schimbări: contele Walewski,
reprezentantul Franței propune Unirea Țării Românești cu Moldova (observați
că problema românească devine problemă internațională) – chestiune cerută
și de cei doi domnitori, și de studenții români, și de emigrație. Napoleon al III-
lea, împăratul Franței (protector al națiunilor și artizan al desființării
imperiilor) susține această propunere. -desfiintarea protectoratului rusesc
-Plasarea Principatelor sub garantia colectiva a celor 7
puteri.
-respectarea autonomiei lor sub suzeranitate otomana si
libertatea navigatiei pe Dunare sub supraveghere.
- 1857 – Divanuri ad-hoc – Este o adunare consultativa cu scopul de a exprima
vointa populatiei cu privire la organizarea definitiva a principatlor. Erau
alcatuite din reprezentanti ai bisericii, ai marii boierimi si ai burgheziei.
- 1858 – Unirea Parțială – Primul guvern comun fondat in anul 1862
-Moneda fiind leul.
-Puterile care se opuneau unirii Moldovei cu Tara
Romaneasca era Turcia si Austria.
-Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
-Capitala era la Iasi
-Se acorda numele de Principatele Unite Moldova si
Valahia.
 Miscarea era inabusita iar liderii exilati: Radulescu Rosetti, Lascar Rosetti,
Alexandru Ioan Cuza, Mitica Rosetii, Grigore Romalo, Manolache Costache
Epureanu, Vasile Canta, Dimitrie Filipescu, Nicolae Catargiu, Alexandru Moruzi
si Zaharia Moldovanu.
-In Moldova era o larga majoritate unionista care cuprindea si pe cei doi
caimacami, doar unu fiind unionist. Dupa discutii lungi deputatii au optat pentru
Alexandru Ioan Cuza care v-a fi ales domn la 5 ianuarie 1859 iar la 24 ianuarie sub
presiune, Adunarea Tarii Romanesti a optat pentru Cuza in locul unui print strain
sa functioneze ca domn provizoriu.
- Obiective ale lui Alexandru Ioan Cuza: 1. Recunoașterea dublei uniri: In anul
1861, Alexandru Ioan Cuza a primit un firman(act oficial din partea sultanului
otoman) care il autoriza sa uneasca guvernul de la Iasi si Adunarea cu cele din
Bucuresti. Adunarea unica avand loc pe data de 24 ianuarie 1862. Acest act
fiind dovada petcetluirii in mod solemn cele doua tari.
2. Transformarea unirii din una personală în una reală (explicați)
3. Înfăptuirea reformelor dorite de adunarea ad-hoc; e important faptul că exista o
grupare radicală (de stânga, condusă de C.A.Rosetti) care dorea păstrarea unei
revoluții permanente și desființarea categoriei boierești. Cuza (împreună cu
Mihail Kogălniceanu, coleg de revoluție în Moldova și prim ministru al său în
perioada reformelor, după 1863) vroia să facă toate reformele cerute după
model francez, cu ajutorul lui Napoleon al III-lea dar nu prin sange si suferință. În
orice caz, Adunarea legislativă (unică, adică reprezenta și Moldova și Țara
Românească) era formată din boieri conservatori din cauza votului cenzitar cu
censul mare (vot cenzitar – vot plătit, doar cei care își permiteau, plăteau deci
votau), era greu să facă reforme prin care să modernizeze societatea. De aceea,
cu această adunare s-a făcut doar
- Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail
Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care
țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau
împroprietăriți cu pământ
La doi mai 1864 a dizolvat Adunarea si a prezentat Statutul Dezvoltator al
Conventiei de la Paris, act care a servit drept constitutie statului roman in
perioada urmatoare. In acel moment a inaugurat regimul autoritar.
Statutul, prezentat acorda domnului initiativa legislativa si crea o a doua
camera in Adunarea legislativa,Senatul. Statutul a fost insotit de o lege
noua si supusa la vot electoral(plebiscit) care le-a aprobat.
 -Reforma agrara din 1864 a fost luata de guvrnul Mihail Kogalniceanu in
timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care taranii calcasi erau elivberati
de obligatiile fata de boieri si erau improprietatiti cu pamant.
-In anul 1864 Alexandru Ioan Cuza promulga legea prin care invatamantul
este obligatoriu si era organizat in mod unitar.
-Codul penal realizeaza unificarea legislativa penala si marcheaza incepul
dreptului penal roman dupa unirea din 1859 a Moldovei cu Tara
Romaneasca.
-Codul civil fiind realizat in anul 1865, reglementeaza raporturile
patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, ca subiece de drept civil.
Stabilirea regulilor de competenta in scopul infaptuiri justitiei in materie
civila, se face pe baza codului de procedura civila.
Monstruoasa coaliție din 11/23 februarie 1866 este denumirea în istorie a alianței dintre
conservatori și liberalii radicali, constituită în scopul îndepărtării domnitorului Alexandru
Ioan Cuza de la domnie.