Situația Principatelor române între 1848 și 1859

• Situația externă: în martie 1848 izbucnește revoluția la Paris și Viena (capitale ale
Franței și Imperiului Habsburgic, multinațional). A fost numită primăvara
popoarelor pentru că s-a desfășurat într-o mare parte a Europei (Franța, Imperiul
habsburgic, Italia, statele germane, Principatele române). Obiectivele ei erau
sociale, economice, politice și naționale. Ca exemple: drepturi cetățenești (dreptul
la liberatea exprimării, separarea puterilor în stat, libertate a tiparului, conducător
ales, Adunări reprezentative – alcătuite din reprezentanți ai tuturor categoriilor
sociale), desființarea iobăgiei și a legării de glie a țăranilor, libertăți economice,
măsuri pentru dezvoltarea economice conform revoluțiilor agrară și industrială dar
și protejarea proletarilor, a categoriilor defavorizate. Obiectivele naționale vizau
teritoriile, provinciile aflate sub ocupație străină: ungurii, croații, cehii, italienii din
nord, românii din Transilvania. Ei cer drepturi pentru națiunile ocupate, mergându-
se până la a cere independență.
• Situația internă A.Principatele române trăiau în epoca Regulamentelor Organice
(principii asemănătoare unei constituții date de Rusia, documente modernizatoare
dar făcute cu scopul anexării, și care leagă Principatele de Rusia), fiind conduși de
domnitori regulamentari care ascultau de Rusia (Mihail Sturdza în Moldova și
Alexandru Ghica, apoi Gheorghe Bibescu în Țara Românească)
B.Studenții români aflați la Paris transmit dorința lor de unire și, pe de altă parte,
află principii democratice pe care le vor aplica în Țara lor. Vor participa la
revoluția izbucnită la Paris în februarie 1848.
C.Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic și avea drepturi naționale (era
recunoscută ca națiune) dar nu politice (Imperiul Habsburgic era absolutist, nu
recunoștea drepturi cetățenești)

• Desfășurare: Moldova: - participă doar cei din țară (studenții fiind încă la Paris
unde participau la revoluție), deci este moderată.
• Domnitor: Mihail Sturdza – foarte autoritar, sprijinit de Rusia
• Rusia – aproape, deci mișcarea este moderată
• 27 martie-adunare la hotelul Petersburg din iași; este adresată domnitorului
Petiția-Proclamație, cu 35 de pcte, scrisă de Vasile Alecsandri. Avea un
caracter moderat, doar 2 pcte fiind radicale (armată națională și Adunare
reprezentativă). În rest erau modernizatoare dar nu atingeau societatea, și nu
 deranjau. De ce? Citiți din manual de la pagina 89 Proclamația. De asemenea,
explicați titlul ei!
• Mișcarea e înăbușită și liderii ei exilați :Miclescu, Nicolae Catargiu,Vasile
Canta si Dimitrie Filipescu.
Țara Românească – explicați, urmând schema, desfășurarea ei: - Comitet revoluționar:
C.A. Rosetti, I.C. Bratianu, Ion Heliade-Radulescu.
-cine participă: C.A. Rosetti, I.C. Bratianu, Ion Heliade-Radulescu.
- unde se întrunesc: Intrunirea are loc la Islaz.
- Proclamaia de la Islaz este programul luat pe data de 9 iunie 1848 de miscare
revolutionara din Tara Romaneasca dupa ce a fost rostita de catre Ion Heliade Radulescu.
Iar la 11 iunie, domnitorul Gheorghe Bubescu a fost nevit sa accepte termenii
proclamatiei.
- Deoarece el nu s-a bazat pe popor si a exprimat doar ideile unui grup revolutionar.
Cine sunt radicalii? Cine sunt moderații?: Radicalii(C.A. Rosetti,Balcescu) doreau o
reforma agrara complete pec and moderatii(Heliade-Radulescu) considerau ca aceasta nu
este prioritara.
Ce rol au Pruncul român și Poporul revoluționar?: Acestea sunt ziare si arata informatii
care sustin un punct.
Transilvania – revolutia maghiară, condusă de Lajos Kossuth, și care izbucnise în spțiul
locuit de maghiari împotriva Imperiului Habsburgic în martie 1848 (15 martie, data
izbucnirii revoluției e ziua maghiarilor de pretutindeni și azi), cerea eliberarea de sub
Imperiul Habsburgic, dar și revenirea la Ungaria Mare, cea din timpul lui Ștefan I, din
anul 1000 (ea ar fi cuprins și Transilvania care la rândul ei vroia eliberarea de sub
Imperiul Habsburgic, dar și Croația, Slovenia). Românii treceau printr-o mare dilemă:
unirea cu Ungaria care le oferea drepturi cetățenești dar ca cetățeni maghiari – revoluția
de la 1848 din Ungaria nu recunoștea decât națiunea maghiară, inclusiv în Transilvania –
sau rămânerea sub imperiul absolutist unde națiunea română era recunoscută, ca supusă,
și oamenii nu erau cetățeni și nu aveau drepturi.
Pentru a se hotărî ce vor românii, se vor face la Blaj 3 adunări:
• 18 aprilie – Simion Bărnuțiu cere printr-o proclamatie convocarea unei adunari a
romanilor care sa obtina egalitatea politica a romanilor cu celelalte nationalitati.
• 13-15 mai – Marea Adunare Națională – Se numeste petitie deoarece aceasta este
adresata de popor catre imparat. Fiind inaintata de Andrei Saguna. In document se
 cerea independent romaniilor si drepturi politice egale precum si desfintarea
iobagiei.
• 13 septembrie – Adunarea este la Balaj unde romanii au participat inarmati. A fost
condusa de Avram Iancu. Adunarea a protejat din nou anexarea Ungariei si a cerut
reprezetarea romanilor si in institutiie de conducere.
Personalități: Simion Bărnuțiu a fost om politic si organizator al revolutiei de la 1848,
Andrei Șaguna a fost mitropolit orthodox al Transilvaniei si a fost fondator al
gimnaziului Romanesc din Brasov, Ioan Lemeny a fost episcop roman unit al Episcopiei
de Fagaras si Alba Iulia.
Sfârșitul revoluției: Desi infranta in anul 1849 au fixat pe dermen lung dorinta cat si
obiectivul crearii statelor nationale in Europa.