Revoluţia din 1848-1849

= schita lecţiei =
1. 1848 în context european
Anul 1848 este anul revoluţiei paşoptiste, a primăverii popoarelor. Acum se afirmă
dorinţa de emancipare socială şi naţională în statele moderne.
2. Cauze
- “revoluţia generală a fost ocazia, nu cauza revoluţiei paşoptiste române”
- amestecul Imperiului Rus în Ţara Românească şi Moldova
- pericolul de maghiarizare a Transilvaniei
- dorinţa Ungariei de a anexa Transilvania
- dorinţa Bucovinei şi a Banatului de a deveni provincii autonome
- nevoia de reforme în economie, cultureă, religie, politică
3. Documente programatice
- Petiţiunea proclamaţie (Iaşi, martie 1848)
- Petiţiunea naţională (Blaj, mai 1848)
- Proclamaţia de la Islaz (iunie 1848)
- Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei (Braşov, mai 1848)
- Dorinţele partied naţionale în Moldova (Cernăuţi, august 1848)
4. Reprezentanţi
- Moldova: Al.I. Cuza, V. Alecsandri, Lascăr Rosetti
- Bucovina: fraţii Hurmuzaki
- Transilvania: Simion Bărnuţiu, Ghe. Bariţiu, Avram Iancu, Andrei Şaguna, Al. Papiu Ilarian
- Banat: Eftimie Murgu
- Ţara Românească: Ion Heliade Rădulescu, Stefan Golescu, Christian Tell, Nicolae
Bălcescu, C.A. Rosetti, I. C. Brătianu
5. Desfăşurarea revoluţiei
- revoluţia cuprinde toate teritoriile româneşti, în afară de Basarabia şi Dobrogea
- revoluţia izbucneşte la 27 martie 1848 la Iaşi, în cadrul Adunării de la Hotelul Petersburg;
se elaborează un act programmatic, care cuprindea 35 de articole şi care a fost înaintat
domnului Mihail Sturdza; acesta a reacţionat brutal şi a arestat o parte din revoluţionari, dar
ei au evadat şi au fugit spre Transilvania
- în Transilvania se organizează Marea Adunare Naţională de la Blaj (3-5 mai), unde naţiunea
română trebuia să îşi exprime părerea cu privire la viitorul său
- la 9 iunie izbucneşte revoluţia şi la Islaz; în aceste condiţii domnul Gheorghe Bibescu
abdică, iar puterea politică este preluată de un govern revoluţionar
- apar organe de presă revoluţionare: Pruncul român, Poporul suveran, care abordau problema
unirii cu Moldova
- în vara lui 1848 intervin forţele ţariste în Moldova, iar împăratul recunoaşte anexarea
Transilvaniei la Ungaria; Ţara Românească devine simbolul rezistenţei revoluţionare
6. înfrângerea revoluţiei
- împotriva revoluţiei române se mobilizează cele 3 imperii: Rus, Habsburgic, Otoman, iar
revoluţia este înăbuşită
- revoluţia d ela 1848 marchează un pas important spre crearea statului român modern