Sunteți pe pagina 1din 3

Constituirea statului modern

1.Revolutia romana din 1848 -1849 (statul modern - proiecte politice) ->face parte din revolutia europeana, denumita si primavara popoarelor, care a cuprins mare parte din Europa -> cauzele rev romane: - actiunea contradictorie a regulamentelor organice - acutizarea problemei agrare si necesitatea rezolvarii ei - nevoia de reforme politice, economice, sociale, culturale - stapanirea straina (austriaca in Trans, otomana si rusa in Principate- Moldova si Tara Rom) -> forte participante: boierimea liberala intelectualitatea clerul burghezia in formare taranimea muncitorimea liber profesionisti -> centre revolutionare: Iasi, Blaj, Brasov, Islaz, Bucuresti, Lugoj, Cernauti -> conducatori revolutionari: in Moldova: Vasile Alecsandri Costaghe Negri Alecu Russo Mihail Kogalniceanu Al.I.Cuza In Tara Romaneasca: I.H.Radulescu N.Balcescu C.A.Rosetti I.C.Bratianu N.,Al. si St. Golescu Chr.Tell In Transilvania: Simion Barnutiu Avram Iancu Timotei Cipariu Eftimie Murgu (Banat) Programul alcatuit din documentele revolutionare prevedea obiective: nationale ( autonomia, unirea, independenta), politice (constitutii, ad reprezentative, raspundere ministeriala), sociale(rezolvarea problemei agrare si emanciparea taranilor). Toate documentele/programele prevedeau formarea garzilor civice si drepturi si libertati cetatenesti). Desfasurarea revolutiei - sinteza Revolutia romana din 1848 a facut parte din revolutia europeana numita si ,,primavara popoarelorsi a reprezentat un moment important al renasterii nationale. Izbucnita la Palermo, in ianuarie 1848 si in februarie la Paris, revolutia s-a extins in Germania, imperiul habsburgic (Viena, Budapesta, Praga, Transilvania) si in Principatele Romane.. Cadrul european a reprezentat doar ocazia revolutiei romane, aceasta avand

cauze specifice societatii romanesti: actiunea contradictorie a Regulamentului Organic, acutizarea problemei agrare si necesitatea rezolvarii acesteia, nevoia de reforme pentru modernizare si asuprirea straina austriaca in Transilvania, otomana si rusa in principate. Revolutia pasoptista a fost rezultatul actiunii revolutionare din perioada regulamentara desfasurate prin intermediul societatilor secrete (din care se remarca Fratia), sau al petitiilor adresate domnitorilor si puterilor europene. Programul revolutiei a fost opera tinerilor intelectuli(generatia de la 1848), fii de boieri liberali care studiau in strainatate si care propuneau si pentru tarile romane modelul politic si cultural occidental. Revolutia a izbucnit in Moldova, la Iasi, la 27 martie 1848, cand revolutionarii au adoptat Petitiunea-proclamatie, un document cu caracter moderat, alcatuit din 34 de articole, redactat de Vasile Alecsandri. Aceasta prevedea: respectarea regulamentului organic, adunare reprezentativa, raspundere ministeriala, imbunatatirea situatiei locuitorilor sateni, reforma scolara, drepturi si libertati cetatenesti, infiintarea garzii nationale. Doc. a fost inmanat domnitorului Mihail Sturdza, care a refuzat sa-l adopte din cauza a 2 prevederi (care se refereau la adunarea reprez si la inf. garzii nationale) si a trecut la arestarea si exilarea revolutionarilor. Sase dintre acestia au scapat, printre care si viitorul domn Al.Ioan Cuza si s-au refugiat in Transilvania si Bucovina, continuand activitatea revolutionara. La Brasov, revolutionarii moldoveni, Alecu Russo, Costache Negri, Al I.Cuza, au redactat programul Printipiile noastre pentru reformarea patriei, cel mai radical dintre programe, care avea un caracter neoficial si circula sub forma de juramant. Acesta prevedea clar unirea Moldovei cu Tara Rom, independenta statului, institutii liberale, emanciparea taranilor fara despagubire. De asemenea, Mihail Kogalniceanu a redactat la Cernauti, in august 1848, ,,Dorintele partidei nationale, document care preveda clar Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca (,,cheia de bolta fara de care s-ar prabusi edificiul national), improprietata taranilor fara despagubire, responsabilitate ministeriala, drepturi si libertati cetatenesti etc. In Tara Romaneasca, revolutia a fost pregatita de societatea secreta Fratia si bine organizata de un Comitet Revolutionar. A izbucnit la 9 iunie, la Islaz, unde a fost lansat programul Proclamatia de la Islaz, redactata de I.H.Radulescu si N.Balcescu, ce prevedea: abolirea protectoratului rusesc respectarea autonomiei, adoptarea unei constitutii democratice, adunare reprezentativa, alegerea unui domnitor pe cinci ani, emanciparea si improprietarirea taranilor(clacasi), inf garzii nationale, drepturi si libertati cetatenesti. La 11 iunie, la Bucuresti, programul a fost sanctionat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, sub presiunea revolutionarilor, dupa care a abdicat. Puterea a fost preluata de un guvern revolutionar(provizoriu) in frunte cu mitropolitul Neofit, din care faceau parte I.H.Radulescu, Nicolae si Stefan Golescu, C.A.Rosetti, Christian Tell. Au fost infiintate o Comisie de propaganda, condusa de Nicolae Balcescu si o Comisie a proprietatii, care treb sa rezolve problema agrara, condusa de Ion Ionescu de la Brad. In 19 si 20 iunie au existat 2 tentative esuate de rasturnare a guvernului. Ca urmare s-a decis formarea unei armate revolutionare sub conducerea generalului Gh.Magheru. Guvernul revolutionar a condus tara timp de doua luni, in baza Proclamatiei care a capatat rol de constitutie, si a avut cateva realizari: desfiintarea rangurilor boieresti, instituirea tricolorului ca drapel national, trecerea la formarea garzilor civice si infiintarea unei comisii de proprietate in incercarea de rezolvare a problemei agrare, fara succes.

Pentru recunoasterea guvernului provizoriu au fost trimisi reprezentanti la Constantinopol (Ion Ghica) si la Frankfurt (Ion Maiorescu). Sub amploarea evenimentelor, Turcia intervine in Tara Romaneasca, mai intai pe cale diplomatica, prin Sinan Pasa, inlocuind guvernul revolutionar cu o locotenenta domneasca(Ion Heliade Rdulescu, Cristian Tell i Nicolae Golescu). Ulterior, sub presiunea Rusiei are loc interventia militara sub misiunea lui Faud Efendi, care infrange revolutia. In Transilvania, revolutia romana s-a desfasurat in paralel si in conflict cu revolutia maghiara. La 15 martie, rev.maghiari proclamau anexarea Transilvaniei la Ungaria si refuzau sa acorde drepturi egale romanilor. Pentru a-i dezbina pe revolutionari, imparatul a fost de acord cu hotararea Dietei maghiare, anuland-o insa in 1849.Romanii au protestat prin organizarea a trei adunari nationale,care au avut loc la Blaj, cea mai importanta fiind cea din 3-5 mai la care au participat peste 40.000 de oameni din toate categoriile sociale (inclusiv sasi,care s-au alaturat romanilor). Aici Simion Barnutiu a rostit un discurs national si a fost adoptat programul ,,Petitia Nationala prin care se cerea : independenta natiunii romane in baza drepturilor ei politice, oficializarea limbii romane, autonomia bisericii ortodoxe, desfiintarea iobagiei si improprietarirea taranilor fara despagubire, drepturi si libertati, invatamant romanesc. Pentru consolidarea revolutiei a fost constituit un Comitet National Roman la Sibiu sub cond mitropolitului Andrei Saguna si a fost formata o garda romaneasca. Maghiarii au refuzat cererile romanilor si au trecut la anexarea Transilvaniei (prin actiunea gen. Iosif Bem). In aceste conditii, Avram Iancu a trecut la organizarea administrativa si militara a romanilor aparand zona muntilor Apuseni. Nicolae Balcescu incearca o mediere intre Avram Iancu si cond rev maghiare Lajos Kossuth, ajungandu-se la un acord, in iunie 1849 (acordul de pacificatie). Actiunea este tardiva, intrucat la 1 august armata revolutionara maghiara este infranta la Siria, langa Arad de catre armata imperiala sprijinita de trupele tariste(ruse). In scurta vreme a fost infranta si revolutia romana. Actiuni revolutionate au avut loc si in Banat si Bucovina, dar de mai mica intensitate. In Bucovina care era parte a Imperiului Habsburgic a avut loc o Adunare Naional la Cernui la 20 mai 1848. Romnii erau condui de Eudoxiu Hurmuzaki care n iunie 1848 a sintetizat cererile revoluionarilor n programul Petiia rii. El cerea autonomia Bucovinei n Imperiul Habsburgic, oficializarea limbii romne, autonomia Bisericii Ortodoxe, drepturi i liberti ceteneti. Banatul fcea parte i el din Imperiul Habsburgic. La 15 iunie 1848 romnii au organizat o Adunare Naional la Lugoj la care au venit 15000 de oameni. Ei au adoptat un program numit Petiia neamului romnesc din Banat i Ungaria n care cereau autonomia Banatului, oficializarea limbii romne, drepturi i liberti ceteneti i narmarea poporului. Revolutia romana a fost infranta prin interventia militara a celor trei puteri- Rusia, Turcia si Austria, dar obiectivele ei (unire, indep, reforme) vor fi infaptuite in etape ulterioare de generatia de oameni politici de la 1848. Dupa infrangerea revolutiei, tarile romane revin la regimul politic anterior, noabsolutist in Transilvania, regulamentar in PR (cf Conventiei de la Balta Liman dintre Rusia si Turcia).