Civilizatia industriala al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului

maxim a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungndu-se la o contradictie

puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre.
Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi
abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce
att la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, ct si la aparitia altora noi.
Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea
asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune
se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor
deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului.
In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume ct mai
multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gndi la urmari. Asa se face
ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in
intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie
si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru multe dintre
dificultatile noastre. Aceasta deoarece:
nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in
procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar
un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa,
atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului
si a pnzei freatice;
consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a
determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de
resurse;
agricultura datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a
pesticidelor si ingrasamintelor chimice a devenit, pe lnga consumatoare de
resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de
suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate
paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de
teren sau inundatii;
industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari
aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de
agenti poluanti.
Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai
multe aspecte:
biologic infestarea cu substante nocive s.a.;
estetic degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.;

 functional afectarea factorilor de mediu.

In aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia
dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si
asupra calitatii vietii.
Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor
neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea
atitudinii si gndirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura
integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamnt.
Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile si
constrngerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica
economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei.
Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile ecologice este aceeasi pe
plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic
industrializate, tarile Lumii a III-a si tarile foste comuniste. In tarile puternic
industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta
este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor
ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile
subdezvoltate care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme
sociale nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii.
Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la
intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure
existenta prin:
defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de
cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si
preparat hrana);
utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai
bogate;
activitati industriale puternic poluante s.a.
Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducnd att la masiva poluare a factorilor
de mediu, ct si la disparitia unor specii de plante si animale.
Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate
progres att din partea de cerere ct si din partea de oferta: in partea de cerere apare
prin beneficiile pe care le aduce cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea
mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in
tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse
financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila.
In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este
necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu

mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea

rationala a resurselor naturale (indiferent ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si
adoptarea unor decizii intelepte cnd este necesara extinderea in industrie si
agricultura . Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu natura,
genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica, progres
social si economic.