Anglia – de la monarhia

absolutistă la cea parlamentară.

Elaborat de: Garbuz Dorin
Profesor de Istorie a Românilor și Universală, Educație pentru Societate
dorin.garbuz.1996@gmail.com
 Definirea termenilor cheie

• Noua nobilime – pătură socială formată din burghezi;

• Biserica Anglicană – biserică istorică, despărțită de Roma în timpul Reformei protestante în Anglia, prin
ruptura regelui Henric al VIII-lea cu papa de la Roma;
• Puritani – adepții calvinismului în Anglia, care doreau să purifice biserica engleză de practicile Bisericii
Catolice;
• Independenți – puritani englezi care afirmau deplina autonomie a fiecărei comunități religioase și
respingeau orice ierarhie religioasă;
• Levelleri – puritani englezi care susțineau egalitarismul social și economic, precum și o formă
republicană de guvernare;
• Habeas Corpus Act – act legislativ adoptat de Parlamentul englez în anul 1679. El garanta libertatea
individuală și stabilea normele de arestare și de judecare;
• Gentry – mica nobilime din Anglia.
Societatea engleză la începutul sec.
XVII

• Se stabilește un echilibru dintre monarhie și parlament, parlamentul

deținând funcții fiscale, legislative și politice;
• Regele avea totuși mai multe drepturi, precum dizolvarea
Parlamentului;
• Odată cu moartea Elizabetei (1603) la tronul Angliei ajung Stuarții,
care încearcă să centreze puterea în mâinile lor (stil absolutist), fapt
ce va duce la secolul revoluționar.
 Premisele revoluției

1. Relațiile feudale de producție;

2. Interzicerea inovațiilor;
3. Drepturile de monopol.
• Noua nobilime și burghezia cereau acces mai larg la politică;
• Relațiile feudale încetineau evoluția Angliei, drepturi politice având doar aristocrația, reprezentată de
rege;
• Iacob I (1603-1625) și Carol I (1625-1649) erau de părerea că puterea lor le este dată de Dumnezeu, iar
legile pământene nu sunt în drept să-i oprească;
• Ei adoptă impozite, ridică taxele fără acordul Parlamentului, încălcând legile și marginalizând
Parlamentul;
• În 1628 deputații cer să fie semnat Petiția drepturilor (Habeas Corpus Act), Carol însă refuză, dizolvă
Parlamentul și timp de 11 ani va conduce autoritar;
• Imediat, noua nobilime, clerul și burghezii au fost înlăturați de la aspectul politic;
• Ca consecințe, se întețește cenzura, puritanii sunt reprimați, situația economică se înrăutățește;
• Populația în masă începe să emigreze în America.
 Războaiele civile. Protectoratul

• În 1640, Parlamentul este rechemat, perioada sa de viață va intra în istorie sub denumirea de Parlamentul
cel Lung (13 ani);
• În perioada Parlamentului cel Lung, sunt duse războaie civile (1642-1646, 1648 și 1649-1651) dintre
susținătorii Parlamentului și regaliștii;
• Sub conducerea lui Oliver Cromwell (1599-1658) parlamentariștii dețin succese militare majore, în 1649
regele fiind executat;
• Astfel Anglia va lua forma republicii, aceasta însă nu va face față necesităților economice interne, iar pe
plan extern, ea nu va fi recunoscută de statele europene;
• Parlamentul devine unicameral, puterea executivă aparține unui Comitet condus de Cromwell și generali
puritani;
• Independenții reușesc să-i înlăture pe levelleri, instituind în 1653 dictatura militară, Protectoratul.
• Pe parcursul anului 1649, Cromwell recucerește Irlanda;
• În 1650, este recucerită Scoția, denumirea oficială fiind Regatul Unit;
• Printre succesele Protectoratului se enumeră: dezvoltarea capitalismului, înfrângerea Olandei în războiul
naval, se pun bazele Imperiului Colonial după înfrângerea Spaniei.
 Revoluția glorioasă

• Cromwell moară în 1658, iar prin moartea sa, dinastia Stuarților este reinstituită prin persoana lui Carol
al II-lea Stuart (1660-1685);
• Acțiunile sale, precum și a lui Iacob al II-lea au dus spre o lovitură de stat, numită revoluția glorioasă;
• În 1688 rege devine Wilhelm de Orania, care semnează Declarația drepturilor (bill of rights), act
normativ care consfințea supremația Parlamentului asupra monarhiei;
• Printre prevederile acestui act se enumeră: interdicția urcării la tron a catolicilor, se interzicea păstrarea
și intreținerea armatei pe timp de pace, obligarea regelui de a primi orice petiție etc;
• Actul de toleranță din 1689 garanta drepturile protestanților;
• Declarația drepturilor consființează supremația legii, va sta la baza Declarației de Independență din SUA
și a Declarației dreptului omului și a cetățeanului din Franța.
 Tema pentru acasă

• De studiat și de povestit subiectul;

• De analizat documentul C din Manualul de Istorie a Românilor și Universală pentru clasa a 11-a de la
pagina 38 și de realizat sarcina respectivă;
• Analizați harta de la pagina 39.