Democratizarea vieții politice.

Constituția Republicii Moldova

Elaborat de: Garbuz Dorin
Profesor de Istorie a Românilor, Educație pentru Societate
garbuz.dorin@ialoveni.edu.md
 Începutul procesului de democratizare are loc la alegerile libere în Sovietul
Suprem a RSSM din 25 februarie și 10 martie 1990, care este considerată o
îmbunătățire comparativ cu alegerile anterioare unde nu erau opțiuni, aceasta
constituind prima fază de democratizare a societății.
Singurii oponenți a comuniștilor la moment fusese Frontul Popular din
Moldova care au strâns 130 de mandate din totalul de 380.
 La 23 iunie 1990, RSSM este proclamat ca stat suveran de către Sovietul
Suprem. Astfel, sunt stabilite principiile fundamentale a procesului
constituțional: poporul poartă suveranitatea statului, drepturile fundamentale
ale omului, cetățenia RM, pluralismul și pluripartidismul etc.
Separarea puterilor în Stat avea să fie declarată principiu de bază pentru
funcționarea statului democratic de drept.
 A doua etapă are loc după puciul de la Moscova din 19-21 august 1991, și
anume, data de 27 august 1991 când este proclamată Declarația de
Independență a Republicii Moldova care conținea concomitent și noua
denumire a statului, Republica Moldova.
Declarația de Independență a semnificat totodată o miniconstituție a RM.
Urmează o perioadă anevoioasă pentru RM, care este caracterizată atât prin
succese cât și prin eșecuri politice, economice, sociale.
 A treia etapă începe cu adoptarea Constituției în 26 iulie 1994. Aceasta va
intra în vigoare la data de 27 august 1994, zi istorică pentru deja creatul stat.
Aceasta stabilea forma pluralismului instituțional prin următoarele categorii de
instituții: 1. populare (alegerile și referendumul); 2. legislative (parlamentul);
3. executive (în principal guvernul, dar și președintele); 4. judecătorești (Curtea
Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătorii).
 Nicio doctrină ideologică nu poate fi instituită ca ideologie oficială a
statului. Libertatea exprimării nu poate prejudeca onoarea, demnitatea sau
dreptul altei persoane la viziune proprie. Au fost interzise și sunt pedepsite prin
lege contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de
agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, precum și alte manifestări ce
atentează la regimul constituțional.
 Autoritățile publice a Republicii Moldova
Parlamentul Președintele
1. Organ reprezentativ suprem, autoritatea 1. Este garantul suveranității, independenței
legislativă; naționale, al unității și integrității
2. Mandatul parlamentului durează 4 ani, poate fi teritoriale a țării;
prelungit în cazuri excepționale;
2. Acesta are un mandat de 4 ani, până în
3. Elaborează legi, legitimează și susține
2004 fiind ales de popor prin vot
instituțiile puterii executive;
universal, după modificarea Constituției
4. Adoptă legi, declară referendumuri,
acesta este ales de parlament prin vot
interpretează legile și asigură integritatea lor pe
secret;
tot spațiul, aprobă direcțiile principale a politicii
externe și interne, aprobă doctrina militară a 3. Președintele emite decrete obligatorii pe
statului, exercită controlul parlamentar asupra tot teritoriul statului, poartă trative și ia
puterii executive, drepturi depline asupra
parte la negocieri, încheie tratate
tratatelor internaționale semnate de RM, aprobă
internaționale în numele RM și le
bugetul statului și exercită controlul asupra lui,
declară starea de urgență, de război etc. prezintă spre ratificare Parlamentului.
 Guvernul Curtea Constituțională
1. Asigură realizarea politicii interne și externe 1. Unica autoritate de jurisdicție
a statului și conducerea generală a
constituțională din RM;
administrației publice;
2. Programul îi este aprobat de către parlament; 2. Ea este independentă de orice altă
3. Funcționează din ziua depunerii jurământului autoritate publică și se supune
până la validarea noului guvern; numai Constituției.
4. Președintele desemnează prim-ministrul iar
în termen de 15 zile, acesta solicită votul de
încredere al parlamentului;
5. Guvernul este responsabil în fața
Parlamentului, prin propunerea a un sfert din
deputați și votul majorității, acesta capătă
neîncrederea Parlamentului.
 Organizarea administrativ-teritorială și
autoritățilepublice locale

Între 1918-2002, RM era divizată în sate (comune), orașe (municipii) și

raioane (județe). Din 2002 teritoriul este organizat din punct de vedere
administrativ în sate, orașe și raioane.
Satele și orașele constituie primul nivel de organizare, raioanele – al doilea.
Toate unitățile teritorial-administrative au statut de persoană juridică,
dispun de patrimoniu, au dreptul de soluționa și gestiona, în cadrul legii, în
interesele locale, o parte importantă a treburilor publice.
 Autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în
sate și orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși. Consiliile locale și
primarii activează ca autorități administrative autonome și rezolvă problemele
publice din sate și orașe.
Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor sătești și orășenești în
vederea realizării serviciilor publice de interes raional.
Nume, prenume Mandat Partid Metoda alegerii Guvern

Mircea Snegur 23 septembrie 1990 - 15 Independent Popor Druc, Muravschi, Sangheli

ianuarie 1997 I
Sangheli II

Petru Lucinschi 15 ianuarie 1997 - 7 Part Democrat Agrar Popor Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza
aprilie 2001 din Mold Braghiș

Vladimir Voronin 7 aprilie 2001 - 11 PCRM Parlament Braghiș, Tarlev I, Tarlev II,
septembrie 2009 Greceanîi I, Greceanîi II

Mihai Ghimpu 11 septembrie 2009 – PL Interimar Greceanîi II

28 decembrie 2010 Filat I
Vlad Filat 28 – 30 decembrie 2010 PLDM Interimar Filat I
Marian Lupu 30 decembrie 2010 – 23 PD Interimar Filat I
martie 2012 Filat II
Nicolae Timofti 23 martie 2012 – 23 Independent Parlament Filat II, Leancă, Gaburici,
decembrie 2016 Streleț, Filip
Igor Dodon 23 decembrie 2016 – 24 PSRM Popor Filip, Sandu, Chicu
decembrie 2020
Maia Sandu Din 24 decembrie 2020 PAS Popor Chicu, Gavriliță