Universitatea OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ

DREPT

DISCIPLINA:

DREPT CONSTITUȚIONAL

TEMA DE CERCETARE:

CONSTITUȚIILE COMUNISTE

PROFESOR COORDONATOR,

STUDENT,

CONSTANȚA

2021/2022
 1. CONSTITUȚIA DIN ANUL 1948

Adoptată în urma abdicării forţate a regelui Mihai (30 decembrie 1947) şi a proclamării
Republicii Populare Române, o „democraţie populară” impusă, Constitutia din 1948 evidenţiază
instituţionalizarea comunismului prin transformarea treptată a societăţii româneşti după modelul
stalinist. n Republica Populară Română organul suprem al puterii se stat este Marea Adunare
Naţională (M.A.N.), organul legislativ. Prezidiul M.A.N. este răspunzător faţă de M.A.N.
Guvernul este organul executiv şi administrativ şi dă seama în faţa M.A.N. şi a Prezidiului
M.A.N. în perioada dintre sesiuni. Instanţele judecătoreşti sunt Curtea Supremă, tribunalele şi
judecătoriile populare; se suprimă inamovibilitatea (calitate a unui demnitar de a nu putea fi
transferat, înlocuit sau destituit din funcţia pe care o ocupă) judecătorilor1.

Aceasta prezintă următoarele titluri2:

 Titlul I: Republica Populară România;

 Titlu II: Structura Social – Economică;
 Titlul III: Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor;
 Titlul IV: Organul suprem al puterii de Stat;
 Titlul V: Organele Administrației de Stat: Consiliul de Miniștrii și ministerele;
 Tilul VI: Organele locale ale puterii de Stat;
 Tilul VII: Organele judecătorești și Parchetul;
 Titlul VIII: Stema, Sigiliu și Capitala
 Titlul IX: Modificarea Constituției;
 Titlul X: Dispozițiuni tranzitorii.

Potrivit acestei constituții, în art. 5, era prevăzut că mijloacele de producție aparțin Statului
ca bunuri ale întregului popor sau organizațiilor cooperative, persoanelor fizice sau juridice. În
art. 37 este prevăzut că Organul Suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este
Marea Adunare Națională a Republica Populară România fiid singurul organ legislativ ce are în
competența directă:

 Alegerea Prezidiului Marii Adunării Naționale a Republicii Populare România;

1
http://legislatie.just.ro/public/detaliidocument/14931
2
Publicată în M. Of al României, partea I, nr. 87 bis din 13.04.1948.
  Formarea Guvernului;
 Modificarea Constituției;
 Stabilirea număruli și atribuțiilor denumirii ministerilor precum și desfiinșarea,
contopirea sau noua denumire a celor exsitente;
 Votarea bugetului Statului;
 Chestinui despre război și pace;
 Organizarea referendumului;
 Acordarea amnistiei3.

Marea Adunare Națională alegea Prezidului Adunării Naționale ce era compus dintr-un președinte,
trei vice președinți, un secretar și 14 membri aleși direct de către aceasta.

II. CONSTITUȚIA DIN ANUL 1952

După adoptarea Constituției din anul 1948, în țară se accentua construcția comunistă fiind
dezvoltate și concepte staliniste. Organul executiv suprem al R.P.R. este Consiliul de Miniştri.
Justiţia este realizată de către Tribunalul Suprem al R.P.R., tribunalele regionale şi tribunalele
populare, şi de către tribunalele judecătoreşti, înfiinţate prin lege.

Unicul organ legiuitor este Marea Adunare Naţională (M.A.N .), aleasă pe o perioadă de
4 ani. M.A.N. alege Tribunalul Suprem pe o perioadă de 5 ani. Aceasta cuprindea următoarele
capitole:

 Titlul I: Orânduirea socială;

 Titlu II: Orânduirea de stat;
 Titlul III: Organul suprem al Puterii de Stat a Republicii Române;
 Titlul IV: Organele administraţiei de Stat ale Republicii Populare Române;
 Titlul V: Organele locale ale puterii de stat;
 Tilul VI: Instanţele judecătoreşti şi procuratura;
 Tilul VII: Drepturile şi datoriile fundamentale ale cetăţenilor;
 Titlul VIII: Sistemul electora;
 Titlul IX: Stema, Drapelul şi Capitala Republicii Populare Române;

3
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1574
  Procedura de modificare a Constituţiei Republicii Populare Române4.

Secretar general al PMR și Prim – Ministrul era Gheorghe Gheorghiu Dej iar președintele
partidului era Petru Groza. Nu au fost aduse mari modificări față de cea din 1948 doar că în
cuprinsul constituției din 1952, se punea mare accent pe prietenia dintre statul român și U.R.S.S,
statul român neavând o politică externă proprie. Constituția este schimbată în anul 1965. Tot în
cadrul acestei constituții au avut loc unele din cele mai mari terori din românia, terori ce aveau
loc în lagărele de concentrare.

III CONSTITUȚIA DIN ANUL 1965

Constituția Republicii Socialiste România confere rolulul conducător Partidului

Comunist, organul supreme în stat era Marea Adunare Națională fiind singurul organ legiuitor.
După moartea lui Gheorghe – Gheorghiu Dej, noul șef al Partidului Comunist este numit Nicolae
Ceaușescu care afirma în mod deschis independeța țării față de U.R.S.S, modificând astfel
constituția. Art. 1 din Constituție menționa că numele țării este Republica Socialistă România și
este un stat unitar, suveran și independent cu teritoriu inalienabil. În anul 1974 se creează funcția
de președinte al republicii fapt ce duce la modificarea constituției pentru a include prerogativele
președintelui. Astfel, se introduce partidul unic, forța politică conducătoare a întregii țări fiind
Partidul Comunist român, economia fiind un socialistă 5 adica bazată pe propria de stat și
cooperatistă asupra mijloacelor de producție. Proprietatea personală era limitată la casa de locuit
și construcțiile gospodărești anexe, terenul pe care se afla și animalele de producție. Se introduc
limitări ale libertăților cetățenești deoarece se menționa faptul că libertatea cuvântului, e presei,
întrunirilor, mitingurilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice „orânduirii socialiste și
intereselor celor ce muncesc”, orice organizație fiind controlată de partid.

Marea Adunare este condusă de un organism numit Consiliul de Stat care înlocuiește
Prezidiul Marii Adunări. Consiliul de stat a fost înființat în anul 1961 și ulterior a fost prezidat de
președintele statului care era ales de de Marea Adunarea Națională și are funcția de comandat
superem al forțelor armate. Cele mai importante atribuții ale sale erau:

 Numea și revoca miniștri și alți funcționari publici;

4
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1454
5
https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/constituc5a3ia-republicii-socialiste-romc3a2nia-1965.pdf
  Acorda gradele militare;
 Confera decorațiile și titlurile de onoare;
 Acorda gratierea;
 Acorda cetățenia româna;
 Încheia tratate internaționale.

Prin intermediul acestei constituții se conferea statului un caracter totalitat comunist și

puteri dictatoriale. Are loc o reorganizare teritoriale și revenirea la județe și calitatea de
municipii pentru orașele mari ( conform art. 15 din Constituție). Se introduce funcția de
președinte în anul 1974 iar guvernul își păstra numele de Consiliul de Miniștri.

Toate cele trei constituții adoptate în perioada regimului comunist, prezintă o serie de
caracteristici proprii: abolirea principiul separației puterilor în stat, instituirea monopolului poltic
al partidului, subordonarea organelor etatice către partidul unic, restrângerea drepturilor și
libertăților cetățenești și un control riguros al statului. Astfel acestea au avut un impact major
asupra liberătăților cetățenești și a principiul separației puterilor în stat și reprezintă un moment
trist în istoria țării întrucât au avut loc și evenimente tragice ce au avut un impact nefast.

BIBLIOGRAFIE
1. http://legislatie.just.ro/public/detaliidocument/14931

2. https://constitutii.files.wordpress.com

3. http://www.cdep.ro