Profesia de avocat

1) Principiile avocaturii. Principii structurale și funcționale.

Avocatura:
-profesie liberală
-profesie structurată, organizare specifică

1.1. Principiul profesionalismului

-avocatura este practicată de specialiști, profesioniști, care se dedică acestei
funcții

1.2. Monopolul asupra activității de asistență juridică

-singura profesie care are prerogativa de a oferi asistență juridică
-în alte profesii doar în mod limitat
-magistraților le este interzis să acorde asistență juridică
-actele specifice profesiei de avocat efectuate în mod public de o persoană care
nu are aceste prerogative sunt nule.

1.3 Principiul autonomiei și descentralizării

-autonomie= profesia nu este încadrată în niciuna dintre structurile statului
-nu este subordonată niciunei structuri publice sau private
-amestecarea lor nu este permisă

1.4. Principiul organizării și funcț. în mod democratic al avocaturii

-profesia se autoguvernează
-fiecare avocat participă prin vot la adoptarea măsurilor pentru exercitarea
profesiei în cadrul Adunării Generale
-fiecare avocat poate fi ales și poate participa la alegerea organelor de
conducere

1.5. Principiul colegialității

-hotărârile privitoare la organizarea profesiei sunt luate în mod colectiv, prin
votul membrilor organelor de conducere

2) Organizarea profesiei de avocat

-structura descentralizată funcțională= Baroul
-structura la nivel național: UNBR

A. Baroul

A.1. Baroul
-elementul organizatoric de bază
-în fiecare județ există și funcționează un singur barou
 -este constituit din toți avocații înscriși în Tabloul avocaților care au sediul
principal în raza acestuia
-patrimoniu propriu
-organizare de sine-stătătoare
-sediul este în orașul de reședință al județului
-contribuția avocaților la buget este stabilită în consiliu
-organele de conducere: adunarea generală, consiliul, decanul
- +comisie de cenzori și comisie de disciplină

A.2. Adunarea Generală

-toți avocații înscriși în tabloul baroului cu drept de executare a profesiei
-poate fi ordinară și extraordinară
-se întâlnește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului
-data se stabilește în prima ședință din ianuarie a consiliului
-adunarea extraordinară e convocată de consiliu sau cenzori
-la cererea a peste 1/3 din totalul de membrii, consiliul e obligat să convoace
AG extraordinară în cel mul 15 zile de la cerere

A.3. Consiliul baroului

-format din 5 până la 15 membrii, aleși pe un termen de 4 ani
-se întrunește în ședințe cel puțin o dată/lună la sediu
-lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese verbale
-se semnează de toți consilierii prezenți
-poate fi consultat de avocați și organele UNBR

A.4. Decanul baroului

-atribuții administrative și de reprezentare
-ales de AG dintre avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de
cel puțin 8 ani
-trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani
-emite decizii ce se consemnează într-un registru special ținut la sediu
-poate fi consultat de către orice avocat și organele UNBR
-deciziile pot fi atacate la consiliul baroului în termen de 15 zile
-prodecanul îl înlocuiește pe decan la cerere/absență
-dacă decanul și prodecanul sunt indisponibili, consiliul alege un consilier

B. Uniunea Națională a Barourilor din România

-totalitatea barourilor din România

-are sediul în București
-persoană juridică de interes public
-patrimoniu și buget propriu
-organizare de sine stătătoare
-toate barourile înființate potrivit legii sunt membre de drept
-nu poate funcționa barou în afara UNBR

-organele de conducere: -congresul avocaților

-consiliul UNBR
-comisia permanentă a UNBR
-președintele UNBR
-funcționează și:-comisia centrală de cenzori
-comisia centrală de disciplină
-aparatul tehnic-administrativ
-în organele de conducere sunt avocați definitivi, vechime minimum 8 ani

B.1. Congresul avocaților

-organul suprem de conducere al profesiei de avocat
-hotărârile sunt definitive și obligatorii pentru toate organele și avocații
-se convocă anual de consiliul UNBR, prin președintele UNBR
-Congresul extraordinar se convocă de președinte la nevoie sau la cererea a cel
puțin 1/3 numărul total de barouri
-decanii barourilor și membrii consiliului UNBR sunt membrii de drept
-fac parte și delegați aleși de AG-urile barourilor (1 delegat la 200 avocați)

B.2. Consiliul UNBR

-format din decanii barourilor și reprezentanți ai barourilor aleși de congres
-mandatul de membru este de 4 ani
-în caz de încetare a mandatului, înlocuitorul execută diferența
-se convoacă trimestrial în ședințe ordinare
-excepțional, în ședințe extraordinare de președintele UNBR la cererea a cel
puțin 1/3 din membrii consiliului UNBR
-adoptă decizii și hotărâri obligatorii
-pot fi atacate la cererea majorității barourilor la congresul avocaților

B.3. Comisia permanentă a UNBR

-se întrunește înaintea ședințelor consiliului UNBR
-la nevoie, la convocarea președintelui UNBR
-asigură activitatea permanentă a UNBR
-ședințele conduse de președinte
-decizii cu caracter obligatoriu
-se pot atacat prin plângere în termen de 15 zile la Consiliul UNBR
-compusă din 15 membrii: 5 reprezentanți ai baroului București, iar 10 din
celelalte barouri din țară
-președintele și vicepreședinții sunt membrii permanenți și se includ în cei 5
-mandatul membrilor este de 4 ani
-unul dintre membrii este secretarul comisiei și este desemnat prin vot
-președintele UNBR este și președintele comisiei
B.4. Președintele UNBR
-ales de consiliul UNBR
-atribuții de reprezentare și administrative

3) Principiile activității avocațiale

3.1. Principiul legalității

-principiul respectării normelor legale
-avocatul se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic

3.2. Principiul independenței, autonomiei și descentralizării

-avocatul nu este subordonat statului sau autorităților publice, nici chiar
organelor profesiei
-autonomia și descentralizarea transpar în formele de organizare a activității
(cabinete și societăți profesionale)

3.3 Principiul libertății

-statutul de profesie liberală rezidă în independența și autonomia ei
-libertatea de a-și alege, schimba și dispune de forma exercitării
-libertatea de a-și alege clienții

3.4. Principiul păstrării secretului profesional

-fundamentează încrederea clientului în avocatul său

4) Activitatea avocatului

4.1. Consultații și cereri cu caracter juridic

-opinii juridice și informații cu privire la problema solicitată a fi analizată
-elaborare opinii legale
-elaborare proiecte acte juridice și normative
-participare în calitate de consultant la organele deliberative ale persoanelor
juridice
-orice consultație în domeniul juridic

4.2. Asistență și reprezentare juridică

-pentru apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor,
libertăților și intereselor legitime ale persoanelor

4.3. Redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a

conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare
 -un act juridic semnat în fața avocatului, cu un mijloc verificabil de atestare a
identității părților, a consimțământului și a datei actului poate fi prezentat
notarului spre autentificare
4.4. Apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a
drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice
în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu
orice persoană română sau străină

4.5. Activități de mediere

4.6. Activități fiduciare

4.7. Stabilirea temporară a sediului pentru societăți comerciale la

sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora în numele
și pe seama clientului, a părților de interes, etc.

4.8. Orice mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare, în

limitele legii

5) Asistența în cadrul procesului

-asistența prin avocat în procesul civil (în sistemul nostru) este facultativă
-în procesul penal este obligatorie în anumite cazuri
În procesul civil:
-reprezentarea părților în judecată
-asistența judiciară
-procedura (facultativă) a administrării probelor prin avocați
-poate redacta toate cererile în justiție
-poate asista sau reprezenta partea în instanță
-poate formula concluzii
În procesul penal:
-asistare și reprezentare
-plângerea penală și cererile prin care sunt declarate căile de atac

6) Formele și modalitățile de exercitare a profesiei de avocat

-cabinetele individuale (statut-avocat titular)

-își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau cu avocați colaboratori
-se pot asocia și cu societățile civile profesionale
-se pot grupa pentru facilități tehnico-economice
-cabinetele asociate (avocat asociat)
-cabinetele individuale se pot asocia
-exercitarea comună a profesiei
-societățile civile profesionale (avocat asociat)
-se constituie din doi sau mai mulți avocați definitivi
-își pot exercita profesia și avocații colaboratori sau salariați
-nu pot acorda asistență juridică persoanelor cu interese contrare
-avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei cu înștiințarea
baroului din care face parte
-societățile profesionale cu răspundere limitată (avocat asociat)
-societate civilă cu personalitate juridică
-asocierea a cel puțin 2 avocați definitivi
-indiferent dacă aparțin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei

7) Raportul juridic dintre avocat și client

-orice prestație avocațială se realizează în temeiul unui acord de voință

=>contract de asistență juridică
-avocatul poate acționa doar în limitele contractului încheiat cu clientul
-părților le revin obligații:
-clientul de a plăti itinerariul
-avocatul diligență profesională, confidențialitate, etc.
-contractul este încheiat în formă scrisă (ad probationem)
-poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanță
-în acest caz, data încheierii e data la care avocatul a luat la cunoștință
semnarea contractului de către client
-contractul poate lua forma unei scrisori de angajament
-poate fi încheiat în formă verbală în situații excepționale de față cu un martor
cu condiția ca acesta să fie încheiat în scris în cel mai scurt timp
-în cazul în car avocatul și clientul convin, o terță persoană poate beneficia de
serviciile avocatului dacă aceasta acceptă chiar și tacit
-avocatul va ține evidența contractelor încheiate în arhiva sa
-părțile pot modifica contractul

8) Asistența juridică din oficiu și gratuită

-asistența de specialitate pentru persoanele care nu și-o permit

-apărare din oficiu în procesele penale
-ajutor public judiciar în procesele civile
-raportul juridic dintre avocat și client nu este creat prin contract
-excepție de la principiul libertății profesiei
-nici avocatul, nici clientul nu sunt liberi să aleagă cu cine vor lucra
-avocatul desemnat nu poate refuza cauza decât în caz de conflict de interese
-avocatul nu are voie să primească de la client niciun fel de renumerație
-asistența juridică gratuită poate fi retrasă dacă se constată că părțile au fost
nesincere cu privire la situația lor materială sau dacă aceasta se ameliorează
 9) Organizarea activității de acordare a asistenței juridice

-prin Departamentul de coordonare a asistenți judiciare din cadrul UNBR

-organ cu activitate permanentă coordonat de vicepreședintele UNBR
-emite decizii și norme metodologice
-procedura prevăzută în practicarea profesiei
-baroul organizează servicii de asistență judiciară la sediile tuturor instanțelor
judecătorești din județ
-conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului și coordonate de
un membru al consiliului
-fiecare barou are un registru de asistență judiciară în care sunt înscriși
avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței
-registrul național de asistență e constituit din registrele tuturor barourilor
-pentru înscrierea în registru, avocatul depune o cerere la barou
-pentru acordarea asistenței, avocatul are dreptul la un onorariu stabilit de
UNBR și Ministerul Justiției

10) Statutul avocatului

10.1. Înscrierea și primirea în avocatură

->condiții preliminare (de fond)

-membrul baroului trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
-are exercițiul drepturilor civile și politice
-este licențiat al unei facultăți de drept cu durata legală
-nu se găsește în cazuri de nedemnitate prevăzute de lege
-este apt din punct de vedere medical
->formalități procedurale
-persoana care urmărește admiterea trebuie să formuleze o cerere
-aceasta va fi adresată decanului baroului respectiv
-cererea de primire în profesie se va afișa în cel mult trei zile de la
înregistrarea la sediul baroului
-în termen de 10 zile oricine poate face opoziție, aducând probe
->primirea în profesie
-se obține pe baza unui examen național organizat de UNBR
-după examen, consiliul va dispune primirea candidaților admiși
->contractul de formare profesională inițială
-avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională
pentru a fi înscris în tabloul avocaților stagiari
-la înscrierea în barou avocatul depune în fața consiliului un jurământ solemn
10.2. Avocatul stagiar
-pregătire în vederea obținerii titlului de avocat definitiv
-stagiul este obligatoriu și efectiv
-durată de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tablou
-avocatul stagiar este îndrumat de avocatul îndrumător (avocat definitiv cu
vechime de cel puțin 6 ani, reputație profesională neștirbită, titulari de
cabinete individuale)
-avocatul stagiar are îndatoriri suplimentare:
-perfecționare teoretică și practică
-să participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul
baroului
-să efectueze lucrările avocațiale repartizate de îndrumător
-să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat
-să desfășoare o activitate eficientă
-la sfârșitul perioadei de stagiu urmează examenul de definitivare
-avocatul respins este înscris din oficiu la următoarea sesiune
-avocatul respins care nu s-a prezentat la 3 sesiuni va fi exclus
-examenul e organizat de UNBR

10.3. Tabloul avocaților

-profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul avocaților
-baroul are obligația să întocmească anual tabloul avocaților definitivi și
stagiari
-avocații stagiari pot pune concluzii numai la judecătorie
-avocatul definitiv poate pune de a pune concluzii în fața tuturor instanțelor,
în afară de curtea Înalta Curte și curtea Constituțională, unde va putea pune
concluzii dacă are o vechime neîntreruptă de cel puțin 5 ani de la definitivare
-înscrierea în tablou se face pe baza licenței de exercițiu a profesiei

10.4. Cazuri de nedemnitate și incompatibilități

-calitatea de avocat implică un statut social și profesional impecabil
-membrii profesiei trebuie să aibă o carieră și conduită exemplară
=> a fost instituit conceptul de demnitate a profesiei
 Nu este demn de a fi avocat:
o Cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu
închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate
o Cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi
fundamentale ale omului sau a săvârșit abuzuri împotriva profesiei de
avocat
o Cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia
o Falitul fraudulos, chiar reabilitat
  Incompatibilități:
-situații ori stări în care avocatului nu îi este permis să se afle
-acestea sunt în contradicție cu principiile ori prestigiul profesiei
o Activitatea salariată în cadrul altei profesii decât cea de avocat
o Ocupații care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat
sau bunele moravuri
o Exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț
 Activitatea de avocat este compatibilă cu:
o Calitatea de deputat, senator, consilier în consiliile locale sau județene
o Activități și funcții didactice
o Activitate literară și publicistică
o Calitate de arbitru, negociator, mediator, etc.

10.5. Drepturile avocatului

 Dreptul la ocrotire legală:

-actul avocațial și independența avocatului trebuie ocrotite de ordinea legală
-în exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, avocatul este protejat de lege
-legiuitorul recurge și la incriminarea penală și sancționarea mai aspră a unor
fapte săvârșite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei sau în
legătură cu aceasta

 Dreptul de a acorda asistență juridică

-scopul profesiei este acordarea asistenței de specialitate oricui solicită acest
lucru
-ordinea noastră juridică instituie și ocrotește această îndrituire

 Dreptul la păstrarea secretului profesional

-constituie în egală măsură un principiu fundamental al activității avocațiale și
o obligație esențială a avocatului
-avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanță și de către nicio persoană să
divulge secretul profesional

 Dreptul la contactul cu clientul

-contactul dintre avocat și clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat,
direct sau indirect de niciun organ al statului
-avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezența
reprezentantului organului de urmărire penală ori a oricărei autorități publice
  Dreptul la onorariu și la acoperirea cheltuielilor făcute în interesul clientului
-onorariul este echivalentul activității desfășurate de avocat
-contraprestația clientului în raportul juridic stabilit între ei
-onorariile se stabilesc liber între avocat și client
-este interzisă fixarea de onorarii minime sau maxime de către organele
profesiei

 Dreptul la sediu profesional și la spații în sediile instanțelor judecătorești

 Dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei

-caracterul democratic al profesiei constituie fundamentul acestor drepturi
-membrii consiliului baroului și organelor de conducere UNBR trebuie să fie
avocați definitivi cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 8 ani
-decanul trebuie să fie membru definitiv cu vechime neîntreruptă de cel puțin
8 ani și membru al baroului de cel puțin 5

 Dreptul la asigurări sociale

10.6. Îndatoririle avocatului

 Obligații în raport cu clientul

o Obligația de independență
-activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului,
apreciat în limitele legii
o Obligația de diligență profesională
o Obligația de competență profesională
o Obligația de bună credință
o Obligația de loialitate
o Obligația de a ține sub control gradul de ocupare profesională și
extraprofesională
-fiecărei sarcini să i se consacre timpul și efortul adecvat
-avocatul va refuza un nou client ori de câte ori este conștient că nu îi
poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat
o Obligația de a se consulta cu clientul și de a respecta opțiunile acestuia
-avocatul nu este dator să dea curs opțiunilor clientului necondiționat,
ci doar în măsura în care acestea corespund cu principiile exercitării
profesiei
o Obligația de a informa clientul cu privire la consecințele oricărui
demers
o Obligația de informare
o Obligația în legătură cu bunurile și fondurile clientului
o Obligația în caz de încetare a mandatului
 o Obligația de a restitui actele încredințate
o Obligația de confidențialitate

 Obligații în raport cu instanțele, ale autorități ori persoane

-avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat și loial
-principiul general ce guvernează conduita avocatului în raport cu partenerii
 Obligații în raport cu profesia și ceilalți avocați
-când avocatul este solicitat într-o cauză în cur de rezolvare, acesta trebuie să
verifice dacă unul sau mai mulți confrați au fost în prealabil angajați
-avocatul care angajează să succeadă unui frate trebuie să îi aducă la
cunoștință această împrejurare înainte de a se angaja
-ipoteza în care un avocat este solicitat să intervină alături de un confrate nu
este prohibită
-în cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, nu se pot
demara discuții cu acesta fără acordul prealabil al confratelui

 Obligația de participare la activitățile organizate de profesie

 Obligația de acordare a asistenței juridice din oficiu

-această sarcină revine avocaților care și-au manifestat dorința de a se înscrie
în registrul de asistență juridică
-avocatul este angajat la îndeplinirea unei importante misiuni în beneficiul
general al societății

 Obligația de a purta însemnele profesiei

-roba îi insigna
-purtarea lor în fața instanțelor judecătorești

 Obligația în legătură cu metodele de dobândire a clientelei

10.7 Litigii și conflicte profesionale

-în cazul desfășurării profesiei pot apărea conflicte ori litigii între avocați și parteneri
profesionali ori confrați
-conflictele se aduc de îndată la cunoștința decanului baroului, care va decide asupra
măsurilor aferente
-în cazul conflictelor între avocații din barouri diferite care nu au putut fi soluționate
de decanii acestora, se desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluționat prin
acordul comun al celor trei decani

11 Răspunderea juridică a avocaților

11.1 Răspunderea penală

-în cazul săvârșirii unor infracțiuni
-infracțiuni în legătură cu exercitarea profesiei: divulgarea secretului
profesional/economic, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, înșelăciune, dare
de mită, traficul de influență, etc.

11.2 Răspunderea civilă

-producerea unui prejudiciu dă naștere unei obligații de despăgubire

-dezdăunarea este în totdeauna de ordin patrimonial
-în principiu, obligația avocatului este una de diligență și nu una d rezultat
=>depunerea întregii diligențe profesionale
-răspunderea nu poate fi bazată pe simplul fapt al necâștigării unui proces

11.3 Răspunderea disciplinară

-are ca temei încălcarea unor îndatoriri profesionale

-poartă numele de abatere disciplinară
-în cazul avocaților, poate apărea ca urmare a nerespectării Legii sau Statutului
-instituțiile abilitate să cerceteze abaterile:
o Comisia de disciplină a baroului
o Comisia centrală de disciplină
o Consiliul UNBR
-sancțiunile disciplinare sunt:
o Mustrarea
o Avertismentul
o Amenda de la 500.000 de lei la 5.000.000
o Interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an
o Excluderea din profesie