CURS 5

MERCANTILISMUL

Contex istoric, conditii premergatoare si cauze:

 Marile descoperiri geografice

 Renasterea

 Reforma

 Apusul feudalismului si stabilitatea politica

Consecinte:

 extinderea orizontului comercial

 apariţia unui aflux de produse exotice

 deplasarea centrului de gravitaţie economică a lumii

 bulversare completă a averilor şi a ierarhiilor sociale

 stimulare a spiritului de aventură şi de câştig

 lumea rurală şi artizanală este înlocuită de lumea comercianţilor şi manufacturierilor

 Renaşterea şi Reforma au provocat o zdruncinare a spiritelor care tindeau spre amoralizarea

economiei şi spre abandonul progresiv al regulii medievale de moderare a câştigului.

 Pentru prima dată în istoria gândirii economice se face abstracţie de considerentele etice.

 Toate aceste fapte au permis apariţia mercantilismului care va domina în Europa de la

mijlocul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Caracteristicile generale ale mercantilismului

 Credinţa în superioritatea bogăţiei monetare Achiziţionarea aurului şi argintului,

prin edict regal, constituia, în acelaşi timp, calea de îmbogăţire a statului şi scopul
esenţial al activităţii economice;

 Mijoacele de acţiune erau adecvate celor două situaţii posibile:

 conservarea, atunci când ţara are metale preţioase,

 achiziţionarea, atunci când ţara nu dispune de metale preţioase.

Pentru a împiedica ieşirea şi pentru a încuraja intrarea aurului şi argintului trebuia să se

acţioneze în sens invers circulaţiei mărfurilor, adică reducerea importurilor şi creşterea
exporturilor, altfel spus, o balanţă comercială excedentară.

 Realizarea ţelului mercantilist presupunea organizarea industriei şi comerţului:

  reglementarea industriei, astfel încât, să asigure produse ieftine(măsuri populare,
salarii legale mari, regim de muncă obligatorie, crearea de manufacturi regale,
încurajarea capitalismului etc.);

 reglementarea comerţului trebuia să restrângă importurile şi să favorizeze exporturile

de mărfuri şi să favorizeze importurile şi să restrângă exporturile de materii prime; atât
pentru industrie, cât şi pentru comerţ se impunea cucerirea pieţelor cele mai
avantajoase, prin colonizarea de noi ţări;

 Generalizarea politicii mercantiliste a agravat opoziţia dintre interesele ţărilor aflate în plină
expansiune economică.

Deşi au existat unele diferenţe între, ţări totuşi politicile economice inspirate de
mercantilism s-au caracterizat prin:

 chrysohedonism,

 etatism,

 reglementarea balanţei comerciale,

 organizarea industriei şi a comerţului,

 protecţionism,

 exclusivism maritim şi colonial,

 invidii internaţionale,

 naţionalism,

 intervenţionism.

Tipuri de politici mercantiliste

 Mercantilismul metalist (spaniol şi italian),

 Mercantilismul industrialist (francez),

 Mercantilismul comercial (britanic şi olandez).

Merantilismul metalist

 forma iniţială şi primitivă a mercantilismului (Spania si Italia)

 impunea prohibirea exportului de metale preţioase şi favorizarea importului prin sistemul

balanţei comerciale
  exportatorii spanioli erau obligaţi să exporte mărfuri spaniole şi să repatrieze sumele încasate
din vânzări, iar importatorii de produse străine erau obligaţi să le plătească cu produse
spaniole

 Între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea s-a format o doctrină specific spaniolă cunoscută sub
numele de bullionism şi caracterizată de ideea apărării directe (prin procedee autoritare de
reglementare) a metalelor preţioase descoperite în minele din Indiile Occidentale

 Reprezentanţi:analistul politic iezuit Juan de Mariana(1536-1623), Antonio Serra

Mariana (1536-1623)

 Scrierile sale despre bani şi preţuri conţin idei economice liberale.

 Enunţă principiul după care regele nu avea nici un drept să modifice valoarea banilor fără
consimţământul supuşilor.

 Moneda are o dublă valoare: naturală sau intrinsecă şi legală sau extrinsecă

 Rolul banilor ca instrument de schimb

 Propune un plan de reformă financiară care să revigoreze bugetul, asigurându-i resursele

necesare prin:

 reducerea cheltuielilor casei regale,

 verificarea averilor de funcţionari,

 restrângerea generozităţii regelui,

 impozite asupra luxului şi consumului clasei bogate.

Antonio Serra

 susţine cu tărie abundenţa monetară

 căile atingerii acestui scop sunt:

 naturale

 accidentale

 dezvoltarea industriei este o sursă mai sigură de îmbogăţire decât agricultura - profitul
industrial este mai puţin întâmplător şi mai extensibil decât profitul agricol.

 circulaţia comercială apare ca o sursă destul de sigură de îmbogăţire, dar pentru a fi cu

adevărat profitabilă trebuia cucerită supremaţia maritimă.

 condamnă procedeele bullioniste şi se pronunţă pentru abundenţa metalelor preţioase şi

pentru conservarea monedei la un preţ ridicat.

 critică fixarea cursului de schimb de autorităţi, argumentând că, de fapt, cursul de schimb
este un efect al comerţului, iar intervenţia asupra sa este inutilă.
Mercantilismul industrialist

 Perfecţioneza sistemul acţionând indirect asupra stocului de metale preţioase prin intermediul
industriei.

 Statul trebuia să încurajeze sistematic manufacturile, cu scopul dezvoltării vânzărilor

în străinătate ale căror încasări în aur să crească stocul de metale preţioase.

 Cei mai de seama reprezentanti: Jean-Baptiste Colbert , Jean Bodin (bazele teoriei
cantitative a monedei ), Antoine de Montchretien

Jean-Baptiste Colbert

 Pentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru produsele fabricate în străinătate
care concurau produsele naţionale, în timp ce materiile prime erau scutite de taxe pentru a
alimenta industria franceză

 Pentru export,vânzarea mărfurilor naţionale era încurajată de primele acordate armatorilor şi

companiilor de comerţ. De asemenea, exportul cerealelor era interzis, pentru a evita
foametea şi pentru a permite menţinerea salariilor scăzute, ceea ce însemna şi păstrarea
şanselor în comerţul internaţional

 Privilegii fiscale şi subvenţii pentru manufacturile susceptibile de a alimenta exportul bine

cotat

Mercantilismul comercial

 orientat prioritar spre dezvoltarea comerţului şi navigaţiei

 se forţa asigurarea unei balanţe de plăţi externe pozitive al cărei sold era reglat în aur şi în
argint, nu numai pentru importul şi exportul de mărfuri, ci şi pentru toate obligaţiile angajate
cu străinătatea

 Oliver Cromwell, Navy Act,1651

 Reprezentanţi: Th. Mun, J. Child, W. Petty

 La mercantilism pot fi adăugaţi şi cameraliştii germani, care apărau o doctrină industrialistă,

protecţionistă, naţionalistă şi intervenţionistă, precum şi bancherul scoţian J. Law, autor al
primei experienţe franceze (nefericite) cu bilete de bancă.

 În concluzie, mercantilismul reprezintă un amalgam între teoria şi practică economică,

mercantilismul s-a impus ca o doctrină economică etatistă, reglementatoare şi protecţionistă;
mercantiliştii defineau economia ca o ramură a artei de-a guverna, având ca obiectiv găsirea
mijloacelor cele mai eficiente de a îmbogăţi statul.