MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
FACULTATEA: PROTECŢIE, PAZĂ ŞI SECURITATE
SPECIALITATEA: SECURITATE CIVILĂ ŞI ORDINE PUBLICĂ

LUCRU LA DOMICILIU

La disciplina: TEORIA GENERALĂ A STATULUI ȘI DREPTULUI

A realizat:Pavelcu Mihail
Stundent gr.104
A vefiricat: Baltag Dumitru
Dr. hab. în drept

CHIȘINĂU,2021
 Tema 10
A. Întrebări
1. Care este diferenţa între noţiunea de „izvor de drept în sens material” şi noţiunea de
„izvor de drept în sens formal”?
Izvoarele materiale ale dreptului, sînt concepute ca adevărate ,,DAT’’-uri ale
dreptului, realități exterioare acestuia care determină acțiunea legiuitorului: ele dau
naștere unor reguli invorîte din necesitațile practice. Cealaltă accepțiune a noțiunii
de izvor de drept se deosebește prin faptul că normele juridice nu se prezintă în
forma nudă, lor fiindu-le caracteristică o anumită formă exterioară, care poartă
denumirea de izvoare formale.
2. Este obiceiul izvor în sistemul nostru de drept? Explicaţi poziţia obiceiului raportat la
diferite ramuri de drept.
Obiceiul este cel mai vechi izvor de drept .
3. În ce constă mecanismul trecerii unui obicei din sistemul general al normelor sociale în
sistemul izvoarelor dreptului?
Mecanismul trecerii unei cutume din sistemul general al normelor sociale în
sistemul izvoarelor de dreptului pozitiv este marcat de două momente:
-fie ca statul, prin organele sale legislative ,recunoaște oficial un obicei si îl
încorporează într-o normă a sa ,așa cum s-a întâmplat în Codul civil al R.Moldova
(art.4);
-fie cutuma este invocata de părți ca normă de conduită în fața unei instanțe de
judecată și aceasta o validează prin hotărârea sa ,așa cum se întâmplă in instanțele
din India și China.
4. Care sunt condiţiile cerute pentru ca un obicei să devină izvor de drept?

5. Poate judecătorul să ia în considerare o regulă stabilită de obicei ,la care însă legea nu face
trimitere? Argumentaţi şi exemplificaţi.
6. Este doctrina izvor în sistemul de drept românesc? Argumentaţi.
Doctrina juridică este foarte importantă din punctul de vedere al formării dreptuluiCu
timpul ,rolul ei este diminuat ,iar în R.Moldova ,în ultimile 3-4 decenii ,și-a pierdut
orice influență ,fiind menționata doar în sens de ,,școală de gândire juridică “ sau
,,curent de opinie juridică “ cu privire la diverse instituții juridice ,dar nu ca izvor
formal al dreptului.
7. Ce este jurisprudenţa?
Jurisprudența-denumirea dată practicii judiciare ,considerată in trecut izvor de drept cu
sens specific ,strict juridic ,prin care se i-a in vedere forma de exprimare a normei juridice.
8. Constituie jurisprudenţa izvor în sistemul de drept românesc? Argumentaţi.

9. Ce reprezintă denegarea de dreptate?

Denegararea de dreptate- reprezintă refuzul judecătorului de-a soluționa o cauză pe
motiv că nu ar exista o normă juridică aplicabilă.
10. Cum se explică rolul creator al judecătorului?
11. Care sunt cazurile în care precedentul este izvor în sistemul de drept românesc? Explicaţi
fiecare caz în parte.
12. Ce este contractul normativ şi în ce ramuri constituie izvor de drept?
Contractul normativ este un acord încheiat între două sau mai multe persoane fizice ori
juridice ,din care decurg anumite drepturi si norme juridice obligatorii.
Contractele normative constituie izvor de drept in ramurile :
-dreptului constituțional privind materia organizării si funcționarii structurii federatice
a statelor.
-dreptului muncii și securității sociale (contractul colectiv de muncă este unul
normativ ,deoarece stabilește prin conținutul său reguli de conduită generală si
obligatorie .
-dreptului internațional public.
13. Ce este actul normativ?
Act normativ-act juridic adoptat ,aprobat sau emis de o autoritate publică ,care are
caracter public ,obligatoriu ,general si impersonal și care stabilește ,modifică ori abrogă
norme juridice care reglementează nașterea ,modificarea sau stingerea raporturilor
juridice și care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.
14. Cum se explică poziţia predominantă a actului normativ în sistemul izvoarelor dreptului?

15. Din ce elemente se compune sistemul actelor normative?

Sistemul actelor normative se compune din :
-Constituția R.Moldova.
-legile și hotărârile Parlamentului .
-decretele Președintelui R.Moldova.
-hotărârile si ordonanțele Guvernului.
-actele normative ale autoritaților administrației publice centrale de specialitate.
-actele normative ale autoritaților publice autonome.
 -actele normative ale autoritaților unitaților teritoriale autonome cu statut juridic
special.
-actele normative ale autoritaților publice locale.

16. Cum se clasifică izvoarele dreptului Uniunii Europene?

Izvoarele dreptului Uniunii Europene se clasifică în :
-izvoare primare .
-izvoare secundare .
-izvoare ale legislației complementare.

Exerciţii
I. Completaţi punctele din afirmaţiile de mai jos cu informaţiile obţinute din acest
capitol:
a) Modalităţile specifice de exprimare a conţinutului dreptului poartă denumirea de izvor
sau ............... surse ale dreptului.
b) Izvoarele materiale ale dreptului, denumite şi izvoare reale, sunt conceputeca adevărate
„dat”-uri ale dreptului.
c) Sunt socotite izvoare materiale ale dreptului: factorii de configurare a dreptului,dreptul
natural şi raţiunea umană,conștiința umană.
d) Izvoarele materiale reprezintă factorii ce dau conţinut concret dreptului pozitiv
,concentrând nevoile reale ale vieţii şi relevându-se legiuitorului sub forma unor
comandamente sociale.
e) Forma exterioară a normelor juridice poartă şi denumirea de izvoare formale sau forme
de exprimare a normei de drept.
f) Sensul juridic al noţiunii de izvor formal al dreptului surprinde o multitudine de aspecte,
de modalităţi prin care conţinutul preceptiv al normei de drept devine regulă de
conduită, se impune ca model de urmat în relaţiile dintre oameni.
g) Obiceiul sau normele elaborate de organizaţii nestatale sunt izvoare mediate(indirecte)
ele trebuind să fie „validate” de o autoritate statală pentru a deveni izvoare de drept.
h) Romanii numeau obiceiurile juridice cutume (moravurile bătrânilor).
i) Cutuma se întemeiază pe cazuri concrete la care se face apoi referire, fiind evocate ca
cazuri precedente
j) Nu se recunoaşte calitatea de izvor de drept obiceiului care ar conţine o regulă contrară
ordinii publice şi bunelor moravurilor şi nici cutumei care ar o lege în vigoare.
k) Sistemul actual al izvoarelor dreptului nu mai poate reţine însă doctrina ca sursă
creatoare nemijlocită de drept. Unii autori vorbesc despre rolul indispensabil creator al
doctrinei.
l) Rolul jurisprudenţei este acela de a interpreta şi aplica la cazuri concretelegea.
m) Precedentul este autoritatea pe care o poate avea o decizie judiciară faţă de cauzele
analoge.
n) Deciziile date în interesul legii se impun prin forţa interpretativă şi calitatea motivaţiei.
Aceste soluţii interpretative, constante şi unitare sunt invocate uneori ca în activitatea
judecătorească.
o) Deciziile de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională au efecte
…………………………….. ……………………….şi nu inter partes litigantes.
p) În dreptul internaţional public, contractul normativ apare sub forma unei norme de
conduită şi reprezintă izvorul principal de drept.
q) Poziţia predominantă a actului normativ în sistemul izvoarelor dreptului, în sistemele
moderne de drept, este determinată de necesitatea de a se asigura …………….. şi
……………. stabilitatea comerţului juridic.
r) Spre deosebire de celelalte acte ale organelor executive, care pot avea atât caracter
normativ, cât şi individual, legea are totdeauna caracter general .De asemenea, tot `ca
trăsătură specifică, menţionăm că legea are competenţă de reglementare
……………………….şi …………………………………
s) Potrivit art. 115 alin. (4) şi (5) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţede
urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.
t) Deciziile generale şi dispozițiile din dreptul Uniunii se publică în JurnalulOficial al
Uniunii Europene şi se impun în totalitatea dispoziţiilor lor instituţiilor Uniunii,
autorităţilor şi cetăţenilor acestora.

П. Comentaţi afirmaţiile:
a) Hegel nota că dreptul „trece în existenţa faptică mai întâi prin formă, prin faptul că este
pus ca lege”.
b) Izvoarele materiale ale dreptului sunt cauzele ultime ale dreptului, „forţele crea- юаге”
ale dreptului, aşa cum le numea Ripert.
c) Kelsen consideră că, în sensul său material şi istoric, conceptul de sursă a dreptului
priveşte simpla cauză de ordin istoric ce a condus la apariţia sau care explică existenţa
unei norme (condiţiile de timp şi loc).
 d) Hegel nota că „prin faptul că obiceiurile sunt strânse şi adunate, legile în vigoare ale unei
naţiuni nu încetează prin aceasta să fie obiceiuri. Când cutumele ajung sa fie adunate şi
strânse la un loc, atunci culegerea acestora constituie Codul de legi”
e) Emil Molcuţ afirma că, întrucât ideile şi instituţiile juridice romane au evoluai într-o
permanentă confruntare cu cerinţele practicii, grandoarea dreptului roman nu poate fi
cuprinsă fără înţelegerea caracterului său esenţialmente experimental.
f) Judecătorul este, după cum spunea Montesquieu, „vocea prin care se rosteşte dreptul”.
g) În opinia lui Duguit, „Constituţia formulează valorile fundamentale într-o formă
normativă şi creează convingerea că există o regulă de drept superioară a puterii publice
pe care o limitează şi căreia îi impune sarcini”.

III. Completaţi tabelul de mai jos cu A(devărat)” sau „F(als)”după caz, pentn
flecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Sunt socotite izvoare materiale ale dreptului: factorii de configurare a dreptului, dreptul
natural şi raţiunea umană, conştiinţa juridică.
2. Bazinul de civilizaţie juridică de tip romano-germanic a influenţat numeroase sisteme
legale naţionale, printre care şi sistemul juridic englez.
3. Izvoarele potenţiale exprimă posibilitatea de a elabora, de a modifica sau de a abroga
norme juridice.
4. Obiceiul şi doctrina sunt considerate surse neoficiale, spre deosebire de lege sau
jurisprudenţă care sunt surse oficiale.
5. Jurisprudenţă şi doctrina sunt izvoare creatoare, întrucât creează norme noi, pe când legea
şi cutuma, necreând norme noi, ci doar interpretându-le pe cele existente, nu au caracter
novator, ci doar interpretativ.
6. Legiuitorul nu poate ca, la apariţia unei legi noi, să înlăture obiceiuri existente, însă poate
opri formarea de noi cutume şi uzuri.
7. În dreptul internaţional public, s-a vorbit uneori de aşa-numitele obiceiuri spontane
(instant custom), când o anumită practică este imediat adoptată ca normă în relaţii dintre
state, fără să se aştepte validarea sa în timp.
8. În dreptul penal, rolul obiceiului este exclus, în această materie funcţionând principiul
legalităţii pedepsei şi al incriminării.
9. În general, rolul jurisprudenţei este teoretic-explicativ, interpretările ştiinţifice făcute
materialului normativ ajutând pe legiuitor în procesul de creare a dreptului.
10. Practica judecătorească, denumită şi jurisprudenţă, este alcătuită din totalitatea hotărârilor
judecătoreşti pronunţate de judecătoriile din întreaga ţară.
11. Potrivit regulilor de organizare judecătorească din ţara noastră, judecătorul este, în
general, legat de hotărârea pronunţată într-o cauză similară de un alt judecător.
12. Sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu un recurs în interesul legii se face atunci
când se constată că în practica diverselor instanţe judecătoreşti un anumit text de lege este
interpretat şi aplicat în mod diferit.
13. Potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor
de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor
judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată
direct şi de către Avocatul Poporului.
14. Excepţia de neconstituţionalitate a unui text de lege sau ordonanţă se ridică doar în faţa
înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde părţile îşi apără sau îşi valorifică un interes
legitim.
15. Unul dintre principiile dreptului Uniunii Europene este principiul efectului direct al
dreptului naţional asupra dreptului Uniunii Europene.
16. Deciziile de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională au efecte inter
partes litigantes, iar nu erga omnes
17. În dreptul constituţional, contractul normativ reprezintă izvor de drept în materia
organizării şi a funcţionării structurii federative a statelor.
18. În ramura dreptului muncii şi al securităţii sociale, contractul normativ este izvor de
drept, sub forma contractelor colective de muncă, în care se prevăd condiţiile generale ale
organizării procesului muncii într-o ramură determinată şi pe baza cărora sunt încheiate
apoi contracte individuale de muncă.
19. Deciziile I.C.C.J. privind hotărârile prealabile în soluţionarea chestiunilor de drept sunt
obligatorii pentru toate instanţele din ţară. Această forţă obligatorie nu este condiţionată
de nicio formă de publicitate.
20. Atunci când se utilizează formula: „legea, ca izvor de drept”, trebuie avut în vedere
sensul restrâns al noţiunii de lege, iar nu sensul său larg.
21. Pe calea delegării legislative, Guvernul poate reglementa primar relaţii sociale prin
ordonanţe.
22. Decretul dezvoltă o reglementare stabilită prin lege, asigurând punerea în executare a
legii.
23. Recomandările U.E. sunt obligatorii pentru atingerea scopurilor pe care le desemnează,
dar lasă destinatarilor alegerea mijloacelor proprii de atingere a acestor scopuri
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A F A A A A F A A F F A

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

A A A F A A A F F A F

IV. Completaţi tabelul de mai jos cu varianta care este corectă în întregime:
1. Sunt izvoare directe:
a) legea şi doctrina; .
b) legea şi contractul normativ;
c) cutuma şi actul normativ.
2. Constituie izvoare materiale ale dreptului:
a) forme de exprimare a normei de drept;
b) acele documente care atestă o formă suprapusă de drept;
c) factorii de configurare a dreptului.
3. Una dintre metodele trecerii unui obicei din sistemul general al normelor sociale în sistemul
izvoarelor dreptului este:
a) publicarea acestuia în Monitorul Oficial;
b) încorporarea acestuia de către organele legislative într-o normă oficială;
c) folosirea acestuia pentru un timp îndelungat.
4. Romanii numeau obiceiurile juridice:
a) opinio necessitatis;
b) erga omnes
c) mores majorum.
5. Nu se recunoaşte calitatea de izvor de drept unei cutume care:
a) ar abroga un act normativ în vigoare;
b) ar modifica un contract între două părţi;
c) este în acord cu Constituţia.
6. Statutul Curții internaţionale de Justiţie menţionează expres cutuma ca:
a) mores majorum;
b) legea ţării ilex terrae) sau obiceiul pământului;
c) dovadă a unei practici generale, acceptate ca drept.
7. În dreptul constituţional, obiceiul este prezent în mod deosebit sub forma:
a) tradiţiilor;
b) legilor;
c) uzanţelor.
8. În ţara noastră, poziţia dreptului obişnuielnic s-a păstrat puternică până la începutul
secolului:
a) al XIII-Iea;
b) al XVI-lea;
c) al XIX-lea.
9. În dreptul penal, rolul obiceiului este exclus, aici funcţionând principiul:
a) ius est ars boni et aequi;
b) nulla poena sine lege;
c) longa diutuma inveterata consuetude.
10. Consultaţiile pe care le dădeau jurisconsulţii romani se numeau:
a) responsa prudentium;
b) communi opinio doctorum;
c) opinio necessitatis.
11. La Roma, părerile următorilor jurisconsulţi au fost observate întocmai ca o lege:
a) Papinian, Paul, Ulpian şi Modestin;
b) Solon, Cicero, Paul şi Justinian;
c) Claudiu, Adrian, Gaius şi Papinian.
12. Doctrina:
a) cuprinde analizele, investigaţiile, interpretările pe care oamenii de specialitate le dau
fenomenului juridic;
b) constituie izvor în sistemul de drept românesc;
c) este cel mai vechi izvor de drept.
13. Judecătorul poate pronunţa decizii cu valoare generală pe calea:
a) cutumei;
b) legii;
c) precedentului.
14. Sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recursul în interesul legii o poate face
din oficiu:
a) Preşedintele României;
b) Procurorul General al Parchetului de pe lângă I.C.C.J.;
c) Preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Bucureşti.
15. Deciziile de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională:
a) produc efecte inter partes litigantes;
b) sunt evocate ca precedente, întrucât un text de lege odată declarat neconstituţional nu mai
poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate;
c) nu sunt supuse publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
16. Federaţiile se creează, în general, ca efect al încheierii unor:
a) alianţe;
b) memorii;
c) contracte (tratate).
17. în ramura dreptului muncii şi al securităţii sociale, contractul normativ este izvor de
drept, sub forma:
a) contractului colectiv de muncă;
b) contractului individual de muncă;
c) tratatului.
18. Tratatul este întotdeauna expresia consimţământului liber al:
a) indivizilor ca subiecte de drept;
b) societăţilor comerciale;
c) statelor semnatare.
19. Legea, ca izvor de drept, apare la romani, ca un acord între:
a) patricieni şi plebei;
b) magistrat şi popor;
c) cetăţeni şi împărat.
20. Deciziile generale, izvoare ale dreptului Uniunii Europene, emană numai de la:
a) Comisie;
b) Consiliul de Miniştri;
c) Parlamentul European.
21. Recomandările, izvoare derivate ale dreptului Uniunii Europene:
a) sunt obligatorii pentru atingerea scopurilor pe care le desemnează, dar lasă destinatarilor
alegerea mijloacelor proprii de atingere a acestor scopuri;
b) sunt obligatorii şi pentru atingerea scopurilor pe care le desemnează, şi în ceea ce priveşte
mijloacele de atingere a acestor scopuri;
c) nu obligă nici destinatarul, nici autorul, scăpând controlului jurisdicţional.
22. Una dintre condiţiile promovării în faţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a hotărârii
prealabile este:
a) să existe două hotărâri contradictorii;
b) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept cu care va fi
sesizată înalta Curte de Casaţie si Justiţie;
c) înalta Curte de Casaţie si Justiţie să fi statuat deja asupra chestiunii de drept care se cere a fi
lămurită.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
B C A A C A C B A A
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
A B B B B A C A C B C

V. Studiu de caz
I. Problema de drept
O cauză civilă în care reclamanţii, fără parcurgerea procedurii succesorale notariale pentru
recunoaşterea vocaţiei lor succesorale concrete, au solicitat să se constate calitatea lor de unici
moştenitori. în această situaţie, întrucât succesiunea nu era vacantă, iar statul român sau unitatea
administrativ-teritorială nu a opus un drept propriu asupra succesiunii şi nici nu existau alţi
moştenitori legali sau testamentari în cauză cu excepţia reclamanţilor, s-a pus problema calităţii
procesuale pasive a pârâţilor chemaţi în judecată.

2. Soluţia jurisprudenţială
(...) Instanţa consideră că statul (...) Instanţa consideră că statul (...) Instanţa consideră că într-
nu are calitate procesuală are calitate procesuală pasivă, un astfel de caz caii- ' tatea
pasivă, întrucât nu este întrucât, în lipsă de moştenitori procesuală pasivă j aparţine
persoana obligată în raportul legali sau testamentari, acesta consiliului local al \ unităţii
juridic dedus judecăţii şi nici este singurul care ar putea administrativ-teri- j toriale în a
persoana faţă de care contesta dreptul reclamantului, cărei circumscripţie se află
reclamantul să jfoată stabili în calitatea sa de titular al imobilele din masa succesorală
existenţa unui drept potrivnic moştenirii vacante (-) (...).
(...)

3. Întrebare
Prin ce se diferenţiază aceste extrase din trei hotărâri judecătoreşti (pronunţate de instanţe
diferite) care au la bază aceeaşi problemă juridică?
4. Soluţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis ……………………………………………………..
formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în
consecinţă a stabilit că, în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calităţii de unic
moştenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza
în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanţă succesorală.

Cazuri practice
1. Vecinul dvs. Alfonso este un torrero spaniol care s-a mutat la Bucureşti acum 4 ani de
zile. Fiind pasionat de coride, este foarte trist că astfel de evenimente nu se organizează şi în
România. Sprijinit de comunitatea latină din România, într-o zi lui Alfonso îi vine ideea de a
organiza o astfel de coridă pe terenul imens pe care tocmai l-a cumpărat lângă Bucureşti, în
localitatea Glina. în scurt timp reuşeşte să îl convingă pe primarul localităţii (care este membru în
acelaşi partid ca şi soţia lui Alfonso) să îi dea o astfel de autorizaţie, pentru a spori renumele
localităţii şi a atrage mai mulţi turişti. Astfel, prin dispoziţia primarului din data de 9 ianuarie
2014, organizarea de astfel de evenimente pe terenul respectiv, de către Alfonso, este autorizată
pentru o perioadă de 2 ani. Alfonso doreşte organizarea unor astfel de coride cu ocazia celor mai
importante sărbători din Spania, prima fiind sărbătoarea Las Fallas, care are loc în Valencia la
jumătatea lunii martie.
La jumătatea lunii martie 2014 Alfonso organizează prima corrida de torros din România,
în ciuda unei opoziţii puternice din partea apărătorilor drepturilor animalelor, care îl acuzau de
acte de cruzime împotriva animalelor, această faptă fiind infracţiune în România. în acest sens,
întreaga sa proprietate din Glina a fost „atacată” de diferite asociaţii pentru drepturile animalelor
cu fluturaşi pe care erau imprimate cu litere sângerii următoarele dispoziţii legale:

Legea nr. 205 din 26 mai 2004 privind protecţia animalelor, republicată
Articolul 4
Deţinătorii de animale au obligaţia de a avea un comportament lipsit de brutalitate faţă de
acestea, de a asigura condiţiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a nu le
abandona şi/sau izgoni.
Articolul 5
(2) Deţinătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente şi cruzimi.
Articolul 6
utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile,
precum şi neasigurarea condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1).
(2) În sensul prezentei legi, prin cruzime faţă de animale se înţelege:
omorârea animalelor, cu intenţie;
practicarea tirului pe animale domestice sau captive;
organizarea de lupte între animale sau cu animale;
 d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla
I agresivitatea;
folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de
filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice
| şi psihice, afecţiuni sau răniri;
abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea ! omului;
administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor în timpul
competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
maltratarea şi schingiuirea animalelor;
intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri
necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor,
coltilotul ciocului şi dinţilor;
j) provocarea de suferinţe fizice şi psihice prin orice mijloace;
k) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă;
1) capturarea animalelor prin alte metode decât cele prevăzute de lege;
m) folosirea armelor cu tranchilizant în alte situaţii decât pentru imobilizarea animalelor.
Articolul 25
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau со amendă:
uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept;
practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
organizarea de lupte între animale sau cu animale;
folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresi- :
vitatea;
rănirea sau schingiuirea animalelor;
intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri
necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, > ablaţia ghearelor,
coltilotul ciocului şi dinţilor.
în cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1), ; instanţa poate
dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an
la 5 ani.

După cursă, Alfonso se întoarce supărat acasă şi, întâlnindu-vă în faţa blocului, vă
întreabă ce părere aveţi despre această situaţie, mai ales că există o cutumă bine cunoscută în
toată lunjea în ceea ce priveşte cursele de tauri.
Ce îi veţi răspunde lui Alfonso?
 Într-o seară, Alexandru (12 ani) se juca împreună cu prietenii săi fotbal în faţa casei. La
un şut mai neinspirat, mingea sparge una dintre ferestrele casei. După o zi grea la birou, în care a
aflat că i se reduce salariul şi supărat că din nou trebuie să repare geamul, după nicio săptămână
de când l-au spart prietenii fiului său, tatăl lui Alexandru îl bruschează în faţa casei şi îl plesneşte
peste faţă de 2 ori, interzicându-i să se mai joace cu mingea până va împlini 18 ani. Văzând cum
îşi bate copilul, o vecină care este poliţist, îi strigă faptul că acest lucru este ilegal şi că în
conformitate cu normele penale, va plăti pentru bătaia aplicată copilului.
Articolul 197 C.pen. Relele tratamente aplicate minorului
Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale
sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se
pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Fiind coleg de serviciu cu tatăl dvs. şi ştiind că vreţi să deveniţi avocat, vă întreabă dacă
trebuie să fie îngrijorat de ameninţările vecinei. Ce îi veţi răspunde?
O lege (fictivă) adoptată de Parlament şi promulgată de Preşedintele României a fost publicată în
Monitorul Oficial al României din data de 15 septembrie 2014. Art. 3 prevede că „Persoanele
care practică o religie sunt excluse de la accesul la funcţiile publice”.
Bogdan, prietenul dvs. din copilărie, rămâne surprins de această normă juridică, deoarece
el este catolic practicant şi dintotdeauna a vrut să se înscrie la examenul de admitere în
magistratură, ca şi dvs. împreună începeţi o mică cercetare juridică şi descoperiţi texte legislative
care condamnă în mod explicit o astfel de dispoziţie:
art 9 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: „ (1)
Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include
libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia
sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ,
practici şi îndeplinirea ritualurilor”-,
art. 29 din Constituţia României republicată: „(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor,
precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi
constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale ".
art. 18 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „ Orice om are dreptul la libertatea
gândirii, de conştiinţă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau
convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună
cu alţii, atât în mod public, cât şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea
riturilor”.
În baza acestor texte, credeţi că Bogdan are vreo şansă să devină judecător, astfel cum îşi
doreşte?
 C. Teme pentru referate
1. Tăbliţele cerate din Transilvania - izvoare istorice ale dreptului românesc.
2. Obiceiul juridic, izvor de drept.
3. Rolul practicii judecătoreşti şi a precedentului judiciar.
4. Recursul în interesul legii.
5. Contractul normativ, izvor de drept.
6. Tratatul, izvor de drept internaţional public.
7. Sistemul legislaţiei în România.
8. Izvoarele dreptului Uniunii Europene.
9. Prezenţa obiceiului juridic în legislaţia română.
10. Constituţia României începând cu 1866 şi până în prezent