Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Educație Fizica și Sport

Facultatea: Protecție, Pază și Securitate
Specialitatea: Securitate Civilă și Publică

Referat
La disciplina: Educația interculturală

Tema: Bucatele noastre tradiționale

A elaborat studentul anului I:Pavelcu Mihail

A verificat :Lesco Victoria ,lector universitar

Chișinău, 2021

1
 Cuprins
1. Introducere …………………………………………………………………3
2. Mămăliga………………………………………………………….3
3. Plăcinte și învârtite ………………………………………………....4
4. Brânza de oi ………………………………………………………………..4
5. Ghiveciul …………………………………………………...5
6. Sarmale ……………………………….........................................…5
7. Zeama………………………………………………………..…….5
8. Murăturile..................................................................................................6
9. Baba neagră……………………………………………………………6
10. Concluzie……………………………………………………………7
11. Bibliografie ……………………………………………………………8

2
 1. Introducere

Bucătăria moldovenească este denumirea sub care este cunoscută de străini totalitatea
tradițiilor, obiceiurilor și gusturilor gastronomice din Republica Moldova. Sintagma
„bucătăria moldovenească” ar putea defini și ansamblul de tradiții culinare din spațiul regiunii
geografico-istorice Moldova. Alimentaţia tradiţională la moldoveni impune o clasificare a
mîncărurilor în funcţie de anumite sărbători, posturi sau ocazii, cînd acestea se prepară în mod
special şi în cantităţi mai mari. La evenimentele importante din viaţa omului, cum sînt
botezul, nunta, înmormîntarea şi sărbătorile calendaristice se pregătesc mîncăruri speciale,
gustoase, apetisante şi variate, care corespund tradiţiilor poporului. Multe din bucatele din
cadrul ceremonialului de familie se deosebesc de cele pregătite în fiece zi prin numărul,
calitatea, tehnica pregătirii, dar şi funcţia bucatelor. Unele bucate şi produse alimentare sînt
folosite ca atribute la realizarea unor ritualuri. Cu toate acestea bucatele tradiţionale sînt
pregătite întotdeauna respectîndu-se tradiţiile şi obiceiurile. Bucatele calde au la mesele de
sărbătoare un rol important, majoritatea sînt pregătite din carne. Din timpuri străvechi pîinea
la sărbători a stat întotdeauna în capul mesei, avînd un rol foarte important în cadrul
ceremonialului de familie dar şi la sărbătorile calendaristice. Pîinea de ritual – colacii au
forme şi mărimi diferite. Colacii de nuntă a mirilor, a nunilor, cuscrilor sînt mari, împletiţi în
4, 6, 8 şi împlinesc funcţii diferite. Se deosebesc şi colacii sărbătorilor de iarnă, cei de Paşti.
La sfîrşitul secolului al XX-lea au fost înregistrate diferite reţete culinare ce se pregătesc la
ceremonialele de familie ajungînd pînă la 30, iar astăzi depășesc acest număr. Se
pregătesc:mîncăruri reci: răcituri, pastramă, jambon, saltison, rulade, mititei, salate, icre de
vînătă, ardei copţi, diferite coșuleţe cu brînză şi usturoi, peşte umplut etc.; mîncăruri calde:
sarmale, pîrjoale, fripturi, cighiri, găini umplute, plăcinte, „baba neagră”, „baba albă” etc.; un
număr mare şi variat de prăjituri de casă şi torte, prune fierte umplute cu nucă, mere coapte
etc.

2. Mămăliga

Mămăliga (FIG.1), cea mai cunoscută mâncare din bucătăria națională, care aduce cu sine
gustul câmpurilor de porumb, încălzite sub soarele din sudul țării. Ea poate fi numită sora
mezină a polentei italienești. Ca și polenta, este o mâncare din făină de porumb, care se
servește cu carne, brânză și smântână, și se taie în felii, după tradiție, numai cu un fir de ață.
Cel mai îndepărtat strămoș al mămăligii — este pulmentum, o mâncare gătită de romani din
mei. Astfel că într-o anumită măsură și acest fel de mâncare este o moștenire parvenită de la

3
Pax Romana. În Europa, porumbul a fost adus târziu, abia în secolul al XVI-lea, așa că atât
polenta, cât și mămăliga în accepțiunea contemporană – sunt feluri de mâncare cu o istorie
relativ tânără. Fapt divers: în Europa de Est, porumbul apare în izvoarele scrise în anul 1692
în Ungaria, pe teritoriul or. Timișoara de azi, care intra atunci în componența Regatului
Ungariei. Din Timișoara, porumbul a ajuns în Serbia, iar de acolo – în celelalte teritorii de la
sud de Dunăre. În Moldova, această plantă ajunge în timpul domniei lui Constantin Duca
(1693-1703), așadar putem afirma că mămăliga a apărut pe meleagurile noastre undeva la
începutul secolului al XVIII-lea. Mămăliga este un fel de mâncare popular nu doar în
Moldova, feluri similare de mâncare sunt și în Italia, Elveția, Slovenia, Croația, Brasilia, în
Caucaz, dar anume aici ea a căpătat, într-o oarecare măsură, statutul de simbol național. Așa
că Moldova la gust se asemuiește cu acest terci aromat din făină de porumb.

3. Plăcinte și învârtite

Iar dacă veți avea într-o mână o lingură cu mămăligă, în cealaltă neapărat trebuie să aveți o
plăcintă la fel de aromată, încă un fel de mâncare emblematic a bucătăriei naționale, care este
musai s-o încercați. Însăși denumirea de «plăcintă» este, de asemenea, de origine romană. În
timpurile străvechi, avea o răspândire largă un fel de mâncare numită ”placenta”, un fel de
plăcintă din aluat foietaj cu foi de dafin, miere și brânză. Plăcinta moldovenească, cea gătită în
zilele noastre, a parcurs un lung drum de la ”placenta”, străbunica sa latină. Aspectul ei actual
a fost influențat și de bucătăria turcească. Anume în ea putem găsi o varietate de prăjitură
neîndulcită numită ”bourekas”. Această prăjitură a apărut în regiunea Anatolia, iar apoi s-a
răspândit în multe alte regiuni, aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, inclusiv și în
Balcani. Așa că plăcinta moldovenească, prăjitura din aluat nedospit întins cu umplutură este
un hibrid interesant între ”placenta” romană și ”bourekas” anatolian. Bucătăria
moldovenească este uimitoare, la gust poate fi simultan occidentală și orientală. Dacă, cel mai
adesea, plăcintele se prăjesc pe tigaie, atunci învârtitele sunt întotdeauna coapte la cuptor.

4. Brânza de oi

În limba română, cuvântul «brânză» înseamnă «cașcaval». Dar se utilizează acest cuvânt
nu pentru toate varietățile de cașcavaluri, dar pentru o varietate anumită, brânza tradițională
moldovenească este preparată din lapte de oi și la gust este foarte sărată. Se asociază armonios
cu pastă groasă de tomate. Brânza sărată de oi este un „topping” obligatoriu pentru
mămăligă.Când veți gusta din brânza moldovenească, aceasta neapărat vă va impresiona,
sperăm că va lăsa o impresie pozitivă. Brânza — una din cele mai tipice feluri de mâncare din

4
regiune, care duce gândul spre lanuri verzi, oi bârsane, care pasc pașnic iarba verde. Toată
idila pastorală a acestor meleaguri este redată printr-un singur fel de mâncare. Însăși cuvântul
«brânză», după cum consideră specialiștii lingviști, provine din limba dacilor, așa că este mai
veche decât însăși munții.

5. Ghiveciul

Ghiveciul este popular în Moldova, România și Bulgaria, dar a fost conceput de turci.
Chiar și numele este de origine turcă. În original, cuvântul este «güveç» și înseamnă ulcioare
de lut, în care acest fel de mâncare se gătește. Drept vorbind, bucătăria moldovenească este
parte a gastronomiei balcanice, care, la rândul său, s-a format sub influența puternică a
tradițiilor culinare ale Imperiului Otoman. Astfel că acesta nu este nici primul, nici ultimul
lucru pe care Moldova l-a moștenit de la țara unde pescărușii zboară deasupra trecătoarei
Bosfor. Trăsătura deosebită a variantei moldovenești a ghiveciului constă în faptul că, spre
deosebire de celelalte țări, în el se adaugă și carne.

6. Sarmale

Sarmalele(FIG.2) — de asemenea sunt, în același timp, o mâncare moldovenească, dar și

internațională, care unește diferite influențe gastronomice. Sarmalele sunt cunoscute nu doar
în Moldova, dar aici au căpătat un statut aparte de patrimoniu național. Sarmalele sunt rude
apropiate ale găluștelor ucraienești și a dolmei balcanice, preparate din frunze de varză sau
viță-de-vie cu adăugare de carne tocată și orez. Denumirea de „sarmale” provine de la
turcescul „sarmak”, însemnând „a rostogoli”. O astfel de mâncare se gătește și în Balcani, în
regiunea Caucazului de Sud, în Asia Centrală și chiar în India. Din acest motiv, acest fel de
mâncare din gastronomia moldovenească ne poate duce departe spre est, acolo, unde răsună
zurna. Este în gustul mâncărurilor moldovenești și ceva deosebit, oriental, de culoare aprinsă
și florală.

7. Zeama

Un fel de mâncare din bucătăria moldovenească și română. Se consideră a fi o varietate a

ciorbei (cuvântul «ciorba» — ați ghicit corect, la fel are origine turcească). În tradiția culinară
a României, zeama moldovenească este asemuită cu ciorba de potroace, adică din măruntaie.
După cum dictează tradițiile culinare, se folosesc în ea măruntaie de găină. Se adaugă, la
carnea de pasăre, tocmagi de casă, legume și rădăcini, kvas-ul. Se primește o mâncare

5
sățioasă, gustoasă și fierbinte. Nu vă feriți de plăcerea să încercați supele moldovenești, toate
varietățile de zeamă și ciorbe. Au un gust absolut inegalabil, care dăinuie multă vreme.

8. Murăturile

Gastronomia moldovenească nu poate fi închipuită fără tot felul de murături(FIG.3).

Castraveți murați, roșii necoapte murate și multe altele. Murăturile constituie o parte
importantă din patrimoniul culinar al țării.

9. Baba neagră

Cel mai uimitor desert din bucătăria moldovenească, cu care neapărat trebuie să finalizați
masa dvs. În traducere înseamnă „baba neagră”(FIG.4), doar că aici cuvântul „baba” nu are
nicio conotație sexistă, nu atentează la viața niciunei bunici. Cuvântul „Baba” a fost preluat
din limba poloneză. Acolo este folosit pentru a descrie o coptură de Paște din aluat dospit.
Așa că bucătăria moldovenească are și împrumuturi din tradițiile culinare poloneze, și din cea
a slavilor occidentali. Există o ipoteză precum că desertul ”baba” este legat de tradițiile
evreiești de Paști. Oricum ar fi, această prăjitură fină, pline de arome și puțin alcoolică
neapărat nu vă va lăsa indiferent. Veți dori să rămâneți în Moldova, pentru a gusta din
prăjitură, iarăși și iarăși. Pe lângă Baba Neagră în bucătăria moldovenească mai gătesc și Baba
Albă. Iar pentru a află prin ce se deosebesc pe lângă culoare, va trebui să gustați din ambele
feluri de desert.

6
 FIG.1 FIG.3

FIG.4
FIG.2

10.Concluzie
În concluzie, pot spune că bucătăria moldovenească este uimitoare, la gust poate fi
simultan occidentală și orientală. Este alcătuită din mai multe categorii de feluri de mâncare,
precum gustări calde și reci, supe și ciorbe, un număr mare de feluri principale bazate pe
carne, pește sau legume, și deserturi, multe având la bază un aluat din făină de grâu.

Bucătăria moldovenească a fost influențată, în mod istoric, de bucătăriile vecine, de cea

turcească, bulgară, greacă, poloneză, ucraineană și cea asiatică, dar a fost adaptată după
tradițiile din Moldova.

Consider că, majoritatea bucatelor noastre tradiționale au un gust deosebit și iși merită
locul pe mesele oamenilor. Mirosul fiecarui fel de mâncare mă duce cu gândul la copilărie și
la bunici. Când ne adunăm cu familia neapărat gătim toate bunătațurile pentru a le savura din
plin. Sper ca aceste tradiții să fie transmise si mai departe pentru ca și generațiile care
urmează să simtă gustul bucatelor.

7
 Bucătăria moldovenească nu poate să nu placă: este atât de bogată şi variată încât nu va fi
deloc uşor să gustaţi cel puţin o treime dintre toate specialităţile cunoscute. Multitudinea de
fructe şi legume, pământurile mănoase care favorizează creşterea animalelor şi păsărilor
domestice, tradiţiile străvechi de fabricare a produselor lactate, toate acestea, dar şi multe
altele au făcut ca bucătăria moldovenească să fie de-a dreptul unică.

În bucătăria moldovenească sunt servite o gamă variată de băuturi tradiţionale: compoturi,

sucuri din fructe, dar şi băuturi tari, cum ar fi vinuri, divinuri, brendi, ţuică, etc. Viticultura în
Moldova are tradiţii multiseculare. Celebrele vinuri moldoveneşti sunt cunoscute şi apreciate
departe peste hotarele ţării. Ele pot fi seci, de desert sau tari, pot avea un buchet variat de
arome şi nuanţe cromatice. La pregătirea vinurilor sunt folosite soiuri europene, dar și cele
moldoveneşti: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca neagră, Rara Neagră.

11.Bibliografie
https://m.moldovenii.md/md/section/22
https://agora.md/stiri/61373/bucatele-traditionale-moldovenesti-prin-care-
poti-uimi-turistii-in-campania-hailamineacasa-foto
https://winetours.md/rom/blog/bucataria-din-moldova
https://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_moldoveneasc
%C4%83