Buc t ria moldoveneasc

Moldova este o ar mbelugat cu sol fertil i nsorit, cu oameni harnici i grijulii. Solurile bogate n cernoziom, dar i tehnologiile agricole tradiionale, favorizeaz cultivarea unei mari diversiti de produse primare pure. Buctria din Moldova a influenat mult buctriile tradiionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, i n acelai timp s a completat cu elemente din cea ucrainean, bulgar, gguz, rus, iar n secolele trecute din buctriile greceasc i turceasc. !ele mai cunoscute n Moldova sunt" mmliga un terci din fina de porumb cu gust fin i delicios# zeam de pui# tocan i altele. $radiionale pentru buctria autohton sunt bucatele pregtite din cele mai variate legume" roii, ardei, vinete, varz alb, fasole, ceap, usturoi, praz etc. %egumele sunt folosite la pregtirea salatelor i sosurilor, ele sunt coapte, nbuite, murate, srate sau marinate, obin&ndu se astfel adevrate opere de art culinar. 'n colorit specific red buctriei tradiionale o diversitate mare de bucate din porumb i fain de porumb" crupe, copturi, supe, fulgi, buturi nealcoolice, etc. Mmliga este servit cu jumri, fripturi, bronza, sm&nt&n etc. (n buctria moldoveneasc un rol aparte le revine produselor din carne, n special la pregtirea bucatelor calde, dar i aperitivelor. )ste popular zeama de pui, bor, tocan, friptura i costia din carne de porc, mici din carne de vit, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne i pete sunt preparate la grtar deasupra crbunelui de lemn ncins. *rodusele astfel pregtite sunt de obicei anterior marinate. +ici o srbtoare tradiional nu se petrece fr sarmale, rcituri, tiei cu carne de pasre etc. Masa de srbtoare n Moldova este cu gust mpodobit cu bucate delicioase din fina de gr&u" prjitei, copturi, nv&rtite, plcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc. (n diferite zone ale Moldovei predomin buctria local" n zonele de est ucrainenii prefer renumitele boruri, la sud bulgarii v pot servi cu un sos tradiional mangea din pui, iar gguzii cu sorp, o sup din carne de berbec, pregtit cu multe mirodenii, in comunitile de rui sunt populare pelmenii un soi de colunai cu carne, etc.

B uturile . (n buctria moldoveneasc sunt servite o gam

variat de buturi tradiionale" compoturi, sucuri din fructe, dar i buturi tari" vinuri, divinuri, brendi, uica, etc.

,iticultura n Moldova are tradiii multiseculare. !elebrele vinuri moldoveneti sunt cunoscute i apreciate departe peste hotarele rii. )le pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome i nuane cromatice. %a pregtirea vinurilor sunt folosite soiuri europene" Sovignon, !abernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti" -eteasca, .ara neagra, Moldova etc. (n vinriile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor. Buturile tari" rachiurile, brend/ i divinurile sunt pregtite dup tehnologiile tradiionale.

Vinurile spumante au un rol aparte. !ele mai celebre sunt spumantele de la !ricova - ora
subteran, cu zeci de 0ilometri de hrube, galerii si nise, este leagnul vinurilor efervescente albe, roze i roii. Moldova a fost, de altfel, una dintre primele ri din lume care a lansat producerea spumantului rou. 1n prezent aceast butur av&nd arome de muscat i de petale de trandafir, concureaz cu succes pe piaa mondial. 2ctualmente Moldova produce n cantiti mari spumant clasic, dar mai ales cel de rezervuar 34!uve close45.

M rcile de spumante moldave" Moldova, !hiinu, !ricova, Muscat spumant, +aional,

+isporeni i altele ne duc faima vinurilor efervescente n ntreaga lume, fiind nalt apreciate la concursurile internaionale de la *aris, Bordeau6, San -rancisco, Buenos 2ires, Budapesta, Bucuresti, (alta, !hiinu, Moscova, Sofia, Miculov, Bratislava, ,erona, Madrid, 2tena s.a.

Fascinanta calitate a spumantului nostru ii comunic

aroma soiurilor nobile !hardonna/, *inot blanc, *inot gris, *inot menie, Sauvignion, 2ligote, $raminer roz, Muscat blanc, !abernet Sauvignion, *inot noir. 7 finee rar ii acorda spumantului moldav vinul din soiul autohton -eteasca alb, cultivat din moi stramoi pe aceste meleaguri.

Viticultura are vechi tradi ii n Republica Moldova

Principalii produc tori sunt" uzinele de vin din !ricova, !hiinau 34,(SM7S4, (nstitutul
+aional al ,itei i ,inului5, Miletii Mici, +isporeni, Stauceni 3!olegiul +aional de ,iticultur i ,inificaie5, Slcua, 8inceti, !hirsova i alte localiti. 2ceast butur trebuie servit la ea acas, afirm cei care ne au vizitat plaiul.

2ltfel, parc s ar pierde ceva din farmecul ei dumnezeiesc. 9i cu adevrat, la gustul ei unic contribuie nu numai muzica i dansurile poporului moldav, dar i anturajul specific pe care tiu s l creeze degustorii spumantelor oamenii harnici ai acestui plai strmoesc. :ragi prieteni; !elora care au savurat mcar o singur dat, intre vii sau n sli amenajate special, cu un c&ntec de vioar la ureche, spumantele moldave, le va fi foarte greu s le dea vreodat uitrii. Moldova v ofer amintiri de neuitatat.

Tradi ii.
Moldova este o tara europeana cu o bogata istorie, o tara populata, preponderent, de moldoveni 3romani5, cat si de multe minoritati nationale" ucraineni, bulgari, gagauzi, rusi, evrei, tigani, nemti, cehi etc. (n acelasi timp, aici s au pastrat multe traditii multiseculare. +eobisnuit poate parea faptul ca mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s a sters din traditiile populare, ba din contra le a imbogatit cu noi calitati, dandu le un nou colorit si formand un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente in satele Moldovei. 7ricit insa de pestrita nu ar fi populatia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. (n Moldova fiecare oaspete este primit cu o deosebita caldura. <ospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina = cele mai alese bucate. 7aspetii sunt, de obicei, invitati in >!asa Mare?, o odaie traditionala in fiecare casa de la noi, unde se petrec toate sarbatorile. Sarbatori in Moldova sunt multe si variate. %a ele poate participa oricine. Sarbatorile de iarna, de e6emplu, sunt insotite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la casa, vestind cu bucurie sosirea unui 2n +ou. $oti asteapta cu nerabdare venirea lui Mos !raciun cu sania sa plina de daruri. :e obicei, copiii se pregatesc minutios pentru aceasta intilnire" isi pregatesc diferite costume, masti, monteaza scenete teatralizate ... :e fapt, in aceasta perioada sarbatorile calendarului agricol traditional se suprapun cu cele crestine, legate de +asterea lui 8ristos = !raciunul. 7 sarbatoare traditionala moldoveneasca este 4Martisorul4 = simbolul primaverii. (n luna martie toata lumea de la noi isi pune la piept doua fire impletite = rosii si albe, care semnifica renasterea naturii. %a fel, primavara este serbat *astele = o sarbatoare religioasa populara in Moldova. 7amenii se pregatesc din timp pentru a impodobi masa cu cele mai bogate bucate si vinuri, oua incondeiate traditionale si cozonaci. (n timp ouale de *asti incondeiate au devenit drept opere artizanale departe peste hotarele Moldovei. Multe evenimente traditionale, la noi, reprezinta amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, pastoresc, religios si civil, amestec, care Moldova s a transformat intr un permanent izvor de bunavointa, caldura si ospitalitate. un in

7aspetii Moldovei in timpul sarbatorilor pot participa la un sir de evenimente culturale" concerte 3>Martisor?, >!iresar?, >,a invita Maria Biesu? etc.5, teatre 3>Bitei? etc.5, parade si manifestari de masa de @iua (ndependentei, >%imba +oastra?, hramurile oraselor si satelor etc. @ilele roadei

sunt marcate in orasele si satele noastre prin iarmaroace traditionale. (n timpul acestor evenimente turistii straini pot cunoaste indeaproape folclorul , costumele traditionale, piesele de artizanat, etc. ,om aminti de traditiile cu caracter familiar" cumatriile, nuntile, petrecerile etc., care in satele noastre s au transformat in adevarate spectacole cu multi oaspeti si multe daruri. $raditionale in Moldova sunt sezatorile in zilele de iarna cu cintece de lautari si dansuri. *e buna dreptate se zice ca orice oaspete in Moldova este si prieten.