Colegiu National de Comert al ASEM

Catedra:Mergiologie,Tehnologie,Comert

Creatie
proprie
Disciplina: Bucataria Nationala
Tema:Bucataria Franceza

Efectuat:Cirja
Cristina
Grupa:TAP-21
Verificat:Druta Taisea

Chisinau,2015

Plan
1. Introducere
2. Caracteristica tarii(asezarea
gegrafica,clima,vegetatia)
3. Caracteristica materii prime utilizate
4. Elemente gastronimice
specifice(influenti istorici al altor
popare,regiunile culinare al tarii
date)
5. Preparate si bauturi ai tarii date cu
imagini
6. Preparate si bauturi propuse
turistilor din tara respectiva
7. Meniu
8. Curiozitati
9. Legenda bucatariei franceze
10.Sursa istorica
11.Bibliografie

Introducere
Bucataria franceza a fixat standardele internationale
pentru gastronomia fina. Nu exista bucatarie
regionala occidentala care sa nu fi adoptat o serie de
modalitati frantuzesti de a prepara mancarea, precum
si tehnologia adecvata. Cu cat restaurantul este mai
rafinat, cu atat mai multe sunt preparatele frantuzesti
incluse in meniu. Francezii au o maniera complet
diferita de a aborda gastronomia fata de toate
celelalte popoare. Ei mananca in oras nu numai
pentru a savura preparata gustoase, ci si din spirit de
aventura si din dorinta de a afla lucruri noi,
imbunatatindu-si astfel educatia. Pentru a-i intelege
pe francezi este esential sa intelegem felul in care se
intrepatrund aceste doua aspecte. Daca privesti o
masa in oras ca pe o aventura, este evident ca
noutatea este o calitate in sine. Francezii sunt mereu
in cautarea celor mai noi tendinte in domeniul
gatitului si servirii unei mese. In consecinta, nicaieri in
lume nu exista atat de multi oameni care sa se duca
la restaurant de lux din pura curiozitate in Franta.

Vegetaia i fauna Franei

Datorit ntinderii sale considerabile, n Frana se
ntlnete o vegetaie variat. Situate mai ales
n munii Alpi, Jura i Vosgi, pdurile de foioase
(fag, stejar) i de conifere, ocup peste un sfert
din teritoriul Franei. n landele nisipoase din S-V
se dezvolt pduri de pin, iar n insula Corsica
este dominant maquisul mediteranean. Fauna
este relativ bogat : psri (flamingo, egrete,
fluierari - n Camargue ), uri (n Pirinei), vulturi,
marmote, ibex. n afara faunei autohtone mai
ntlnim capra neagr, cerbul sika (japonez),
muflonul corsican. Acestea triesc n pdurile
Franei, dar i n parcuri i rezervaii naturale
cum ar fi : Parcul La Vanoise, Parcul Pyrenees
Orientales i Port Cros. n Frana exist 21 de
rezervaii naionale de vntoare ( Chambord,
Burrus, Les Bauget), 9 rezervaii cinegetice de
interes naional i 25 de rezervaii speciale sau
particulare, ntre care Camargue si Les Sept Isles
si 32 de rezervaii forestiere de stat.

Relieful Franei
Situat n Europa Occidental, Frana are o larg ieire
att la Oceanul Atlantic, ct i la Marea Mediteran.
rmurile sale sunt puin crestate i, n unele locuri, joase
i nisipoase.
Relieful Franei este dezvoltat pe structuri hercinice, unde
exist podiuri, muni joi, cmpii i alpine (Alpii i Pirinei).

Treapta podiurilor i cmpiilor situat n jumtatea

nordic a Franei, cuprinde, printre altele : Masivul Central
(Massif Central) cu nlimi vulcanice (Puy de Sanch 1.886 m, Plomb du Cantal - 1.858 m, Puy de Dome - 1.485
m), nconjurat de suprafee mai joase, sub 1.000 m, larg
vlurite i continuate spre S-E de culmile Cevennes)
(altitudine maxima 1.702 m).Treapta muntoas include :
Munii Alpi (altitudinea maxim de 4810 m pe vrful Mont
Blanc, aflat pe grania cu Italia), cu vi adnci i relief
glaciar tipic (gheari, lacuri, vi), situai n partea de S-E a
rii. Aceasta este cea mai mare nlime de pe
continentul european, cu exceptia Munilor Caucaz, de la
grania cu Asia.

Caracteristica tarii
Asezarea geografica
Este situat n partea central-nordic a rii, pe fluviul
Sena , n aval de confluena acestuia cu Marna.
Suprafaa sa este de 1450 de km ptrai.

Parisestecapitalai cel mai mare ora dinFrana.

Oraul este traversat de fluviulSena, n nordul Franei,
n mijlocul regiuniile-de-France(cunoscut i
caregiunea Paris). Oraul n limitele sale
administrative (cele20 de arondismente) este n mare
parte neschimbat din anul 1860, avnd o populaie de
2.211.297 locuitori (ianuarie 2008), iar zona
metropolitan Paris are o populaie de 12.089.098
locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele mai
populatezone metropolitanedinEuropa. Parisul a fost
unul dintre cele mai mari orae ale lumii occidentale
pentru aproape 1000 de ani, nainte de secolul al XIXlea i cel mai mare ora din lume ntre secolele XVI-XIX.

Caracteristica materii prime utilizate

Bucataria frantuzeasca este considerata un
punct de referinta pentru arta culinara si este
mentionata deseori ca "haute cuisine" bucatarie la nivel inalt.
Arta culinara a Frantei a capatat identitate la
curtea regilor francezi, in special la inceputul
secolului al saisprezecelea, in perioada
Catherinei de Medici, si a fost perfectionata de
Auguste Escoffier, (1846-1935), considerat
parintele bucatariei franceze.
Noile tendinte, care s-au extins in anii '70, sint
usor in opozitie cu stilul bogat, luxos promovat
de perioada clasica a bucatariei frantuzesti.
Noua arta culinara promoveaza o filosofie mai
sanatoasa: legume usor gatite, sosuri pe baza
de fructe, in comparatie cu sosuri cu faina si
smintina.

Preparatele specifice Frantei pot fi impartite in

subcategorii, astfel:
1. specialitati clasice: se regasesc, in pregatire,
elemente traditionale. Astfel, sunt preparatele: canard
al'orange (rata cu portocale) sau velout Dubarry, un
preparat pe baza de conopida
2. bistro: antreuri ca poireau vinaigrette (praz cu sos
vinaigrette), cervelle de veau aux capres (creier de vita
si capere)
3. preparate cu influente internationale: sint la moda
astazi astfel de specialitati, intrucit combina
traditionalul cu elemente moderne. Un astfel de
exemplu este alade aux ptoncles avec algues
japonaises marines (salata de melci cu alge japoneze
marinate) sau filet d'agneau farcie aux igues (file de
miel cu smochine)
4. specialitati gastronomice: este vorba de arta
culinara la nivel inalt, despre delicatese. Astfel de
preparate sunt foie gras avec une reduction de vin
(pate de gasca gatit in vin de struguri de Juras) sau
filet mignon aux morilles (carne cu ciuperci).
Bucataria franceza variaza in functie de regiuni si
reflecta caracterul, relieful zonei. Cea mai generoasa
regiune este a Burgundiei. Beef Bourguignon este una
dintre cele mai renumite specialitati din zona.
Regiunea Provence este limitata de Marea Mediterana
si, de aceea, predomina preparatele pe baza de fructe
de mare. Aflata la granita cu Elevetia si Germania,
regiunea Alsacia a fost influentata de stilul culinar al
vecinilor, predominind carnea de porc si cartofii.

Zone si alimente

1.Alsacia: carne de porc si varza murata

2.Basque: sunca si rosii
3. Bourguignonne: vin rosu, bacon, ceapa
4.Normande: sosuri pe baza de smantana
5.Provencal: ulei de masline, usturoi, rosii
De-a lungul Frantei, bucataria frantuzeasca a
impus o varietate de tehnici, unele foarte
complicate, dar de baza pentru arta culinara.
Chiar si cele mai simple preparate sint pregatite
foarte serios, cu migala; timpul este elementul cu
cea mai mica importanta in selectarea unei
retete, spre deosebire de alte tari occidentale,
unde acest aspect este foarte important la gatit.
Ingredientele trebuie sa fie de calitate. Multe
alimente sint cunoscute prin numele zonei care
le-au facut celebre: capsunile de Pessac,
mazarea din Saint-Germaine, anghinare de
Macau, unt din Isigny.

In Franta, servirea preparatelor la masa se face

in stilul "a la russe": aceasta metoda provine
din secolul 19 si presupune servirea separata,
pe rand, a felurilor de mancare. O masa
frantuzeasca incepe cu un aperitiv cald sau
rece, urmat de supa, felul principal, salata,
brinza si, in final, desert.
Brinza este un tip de mancare cu identitate
proprie in Franta. Orice fermier din Franta
produce branza, astfel ca sint mii de
sortimente: de capra, de vaca, de oaie, luind
numele regiunii sau in functie de ingrediente.
Si, la fel ca si vinul, branza devine mai buna cu
timpul. Branza este servita cel mai adesea
spre sfirsitul mesei.
Francezii sint de parere ca exista o bautura
potrivita pentru fiecare fel de mincare si
ocazie. Vinul este servit la carne. Bauturile
aperitiv, mai slabe in alcool, preced masa si
cele cu un continut mai mare de alcool, numite
digestiv (cum e coniacul), sint servite la scurt
timp dupa inceperea mesei. Sampania, ca
bautura, este apreciata doar la ocazii speciale.

Sosuri frantuzesti
Sosuri celebre, venite din Franta, au cucerit
intreaga lume. Majoritatea sosurilor frantuzesti
sint pe baza de vin, folosit in combinatie cu
smintina sau condimente. Iata citeva sosuri de
baza in bucataria francezilor:
1.Bearnaise: ou, unt, vin alb
2.Bechamel: faina, lapte, unt, ceapa
3.Bordelaise: ceapa rosie, vin rosu
4.Hollandaise: unt, galbenus de ou, zeama de
lamiie
5.Rouille: ardei iute, rosii, ulei de masline, usturoi

Celebre tehnici de gatire si denumiri de

preparate s-au impus in lume cu denumirea
originala.
1. Confit: carne pastrata in untura
2.Florentine: desemneaza mincaruri cu spanac
3.Gratine: cu brinza topita
4.Brule: prajit bine
5.Fume: afumat
6. Coq au vin: pui gatit in sos de vin
7.Cuisses de Grenouille: picioare de broasca
8.Jambon: tip de sunca
9. Tornedos: file de vita
10.Glace: inghetata

Buctaria franceza foloseste o gama mult mai vasta

de feluri de carne decat orice alta bucatarie
europeana. Ea include carne de pasari, precum rata,
gasca si curcanul, carnea de miel (dar este mai
putin folosita decat in Marea Britanie) si foarte
multe soiuri de vanat, precum iepure de camp,
mistret, caprioara, dar si iepure domestic. Pestele si
fructele de mare ocupa un loc mai putin important
in gastronomia franceza decat in cea italiana si
spaniola. Totusi, francezii au inventat una dintre cele
mai celebre retete cu peste din lume, bouillabaisse.
De fapt, reteta pentru aceasta supa din peste este
uluitor de simpla. Este nevoie doar de o supa groasa
de peste (obtinuta din fierberea indelungata a
oaselor de peste), mai multe feluri de peste taiat in
bucati, cateva rosii si cepe si niste zarzavaturi.
Culoarea portocalie aprinsa a acestui fel de
mancare si gustul sau special, floral, provin de la
sofran. Sofranul, de departe cea mai scumpa
mirodenie din lume, provine din Asia, dar este
cultivat si produs pe scara larga in sudul Frantei.
Mirodenia se extrage din floarea plantei si este
nevoie de sute de flori pentru a produce un singur
gram de sofran. Sofranul este folosit in bucataria
franceza de astazi in principal pentru aromatizarea
supei bouillabaisse. O reteta extrem de originala de
preparat pescaresc este cea de homar a la
Thermidor. Pentru a prepara astfel un homar, mai
intai se scoate carnea, care este amestecata cu sos
de branza si introdusa la loc in homar.

Elemente gastronomice specifice

Gastronomia franceza este celebra pentru
ordinea servirii felurilor caci imparte o masa
in cinci pana la zece feluri, cu pauze lungi
intre ele. Ca sa mananci ai nevoie de timp. O
masa relativ usor preparata si ieftina, intr-un
restaurant din Franta, va dura cel putin doua
ore, iar o cina luxoasa ocupa o seara intreaga.
O cina rafinata incepe cu un hors d`oeuvre
rece (o gustare). Cel mai adesea, aceasta
consta din charcuterie (un anume fel de
carnat). Gustarea este urmata de o supa,
probabil un consomm, adica o fiertura din
carne de vita preparata cu numeroase
ingrediente, care se indeparteaza inainte ca
supa sa fie servita. Daca se adauga mai tarziu
niste legume (dar nu cele care si-au sacrificat
gustul pentru pregatirea consomme-ului),
rezultatul se numeste supa julienne. Pentru
un consomm dublu se foloseste o
cantitate dubla de carne de vita; uneori se
adauga si maduva osoasa.

Celebrasupa franceza de ceapaeste rareori servita

ca parte a unui meniu. Ea este consumata mai
degraba ca o masa de sine statatoare in timpul
zilei, caci, fiind atat de groasa, este prea satioasa
pentru a fi consumata la o cina cu mai multe feluri.
In loc de supa mai poate fi servit un preparat din
peste sau un sufleu. Un sufleu este alcatuit in cea
mai mare parte din aer. Ceea ce se serveste intr-un
vas incapator este, de fapt, o portie normala de
spanac sau branza cu albus de ou batut si intins
dedesubt.
Ceea ce urmeaza in ordinea servirii pare destul de
ciudat pentru un strain: este un entremet, un fel de
dulce care se consuma inainte sa fie adus la masa
principalul preparat din carne. Totusi, exista
anumite limite in care trebuie sa se incadreze acest
dulce. Sunt premise serbeturile, inghetatele de
fructe si variatiile acestora. In loc de serbeturi mai
poate fi servita si o salata. Cel mai definitoriu sos
de salata este, desigur, sosul frantuzesc, preparat
cu ou si diferite mirodenii.Salata Nicoise(denumita
dupa orasul Nisa, de pe coasta Mediteranei) este,
de fapt, mai degraba in stil italian decat francez.
Contine salata verde (marole), rosii, masline, ton si
ansoa, cu sos de otet si ulei de masline, adica
ingredientele sosului italian pentru salate. O data
cu principalul fel din carne, dar nu pe aceeasi
frafurie, se serveste un paltou cu legume, de obicei
cu unt topit turnat peste ele.

dupa felul principal si inainte de desert. De

remarcat ca la o masa frantuzeasca in stil
britanic branza se serveste dupa desert.
Totusi succesiunea corecta a felurilor
constituie un permanent subiect pentru
discutii aprinse in contradictoriu.
Dupa o perioada de timp in care felul
principal si branza sunt lasate sa se aseze
bine in stomac, se serveste desertul. Cele
mei tipice deserturi franceze suntmousse
(spuma) si crepes. Ca si sufleul, spuma este
mai mult aer, caci rezulta din incorporarea
intr-o crema de ciocolata sau fructe a unor
albusuri de ou batute spuma.Crepessunt
clatite foarte subtiri, rulate si umplute cu
ciocolata sau fructe, peste care se toarna
un sos crema. Dupa desert, masa inca nu sa terminat, caci mai urmeaza cafeaua si
coniacul (French brandy).

Preparate si bauturi ai Frantei

RATATOUILLE
INGREDIENTE
2 vinete
2 dovlecei
2 ardei
1 kg rosii
1 ceapa
3-4 fire patrunjel
3 frunzulie busuioc
5 catei usturoi
5 linguri ulei masline
sare
piper
PREPARARE
Una dintre cele mai celebre reete ale gastronomiei franuzeti,
devenit i mai popular dup ce a ieit simpaticul film cu acelai
nume. S facem mpreun un ratatouille,tocana de legume a
Provence-ului!
Tiai ardeii, dovleceii, vinetele, ceapa i roiile (fr coaj acestea din urm) n
cubulee i le punei n vase separate. Turnai ulei cam ct un deget grosime
ntr-o tigaie mare care nu lipete. Clii legumele, pe rnd, n ordinea aceasta:
ardeiul pn ncepe s se rumeneasc, apoi l scoatei pe o farfurie. Dovleceii
urmeaz la clit, n aceeai tigaie. Cnd li se schimb culoarea, i scoatei lng
ardei. Apoi clii i vinetele, fr a mai aduga ulei n tigaie, deoarece ele absorb
mult ulei i dac mai turnai vor deveni greoase. Le scoatei, turnai puin ulein
tigaie i clii ceapa 5 minute. Punei peste roiile tiate cubulee, asezonai cu
sare i clii-le cu capacul pus, pn se formeaz un sos mai gros.
Punei n tigaie vinetele, ardeii i dovleceii i clii totul 5 minute. ntre timp,
tiai mrunt usturoiul i adugai-l peste legume, asezonnd cu sare, piper (sau
alte condimente la alegere). Dup ce d n clocot mncarea, dai focul mic,
astupai cu un capac i lsai s se ptrund aromele 20-30 minute. Tiai
frunzuliele de busuioc i exact nainte s luai tigaia de pe foc, amestecai-le n
compoziie. Decorai cu ptrunjel tocat fiecare porie n parte.

CLAFOUTIS CU CIREE
INGREDIENTE
3-4 ou
550 g ciree
125-130 g fin
1 plic zahr vanilat
1 vrf de linguri de sare
1 fiol esen de vanilie
250 ml lapte dulce
100 g zahr
unt pentru uns tava
pesmet pentru tapetat tava (dac folosii una care lipete)
PREPARARE
Dac eti n cutarea umui desert uor de var nu mai
cuta! L-ai gsit! Se face uor i, n afar de ciree,
probabil restul ingredientelor necesare se afl deja n
cmara ta.
Pune ntr-un blender zahrul, laptele, esena de vanilie, fina,
sarea i oule i amestecaproximativ un minut, pn se
omogenizeaz. Sau, dac nu ai blender, poi folosi fr probleme
un tel i un bol mediu pentru a face aluatul.
Va iei un aluat asemntor celui pentru cltite.
Prenclzete cuptorul la treapt mare. Unge o tav mai nalt
(prjitura va crete destul de mult n timpul coacerii apoi se va
lsa) cu unt, tapeteaz-o cu fin. Acoper fundul tvii cu cireele
crora le-ai scos n prealabil smburii. Toarn aluatul deasupra,
presar deasupra nite zahr vanilat (opional). Dai la cupor, la
160 de grade, timp de 35-40 de minute sau pn cnd observi c
s-a copt i a cptat o nuan aurie.

TRUFE DE CIOCOLAT NEAGR CU

AVOCADO
INGREDIENTE
2 linguri pudra de cacao
1 praf sare
1/2 lingurita esenta de vanilie
1 avocado copt
170 g ciocolata amaruie

PREPARARE
nva s prepari chiar tu nite trufe de ciocolat neagr
cu un ingredient surpriz, care le va face mai sntoase i
dietetice: avocado.
Mod de preparare:
Amestec ciocolata, esena de vanilie i un praf de sare ntr-o
crati pus pe bain marie i amestec ncet, pn la topirea
complet.
Paseaz fructul de avocado cu furculia i amestec n ciocolata
topit pn la omogenizare. D amestecul de ciocolat neagr i
avocado la frigider circa 20 de minute, sau pn se ntrete
puin.
Folosete o lingur pentru a forma circa 12 bilue din amestec i
pune-le pe o tav tapetat cu hrtie de copt. Rostogolete-le prin
palm dac vrei s arate mai rotunde i frumoase.
Pune cteva linguri de cacao ntr-un castronel i rostogolete
trufele prin pudra de cacao. Trufele din ciocolat neagr i
avocado se pstreaz la frigider, dar se servesc la temperatura
camerei.

PUI CU GLAZUR DE MUTAR I MIERE

INGREDIENTE
1 praf sare si piper, dupa gust
1 lingura ulei de masline
1 lingura mustar cu boabe
2 linguri miere de albine
1/4 ceasca sos de soia
6 bucati ciocanele de pui sau pulpe
1/2 lingurita fulgi de chilli

PREPARARE
nva s prepari nite pulpe de pui cu o glazur deosebit,
crocant i aromat, din miere i mutar franuzesc. Vezi
reeta simpl cu care vei vrji toi invitaii, mai ales dac
serveti alturi de orez sau legume.
Mod de preparare:
ncinge cuptorul la 180 de grade, foc mediu.
Amestec ntr-un castron mic sosul de soia, fulgii de ardei iute,
mierea, mutarul, uleiul de msline i sarea i piperul i freac
energic, pn se emulsific grsimile.
Pune copanele de pui ntr-un vas de yena sau tav de copt
carne i toarn sosul de soia cu miere i mutar deasupra. Poi
unge bine pulpele de pui cu sosul din tav, ca s te asiguri c
au un strat gros peste carne.
D la cuptor circa o or, sau pn ce carnea de pe ciocnelele
de pui s-a copt bine.
Servete puiul cu glazur de mutar i miere alturi de o
garnitur de orez fiert, legume trase la tigaie sau pe grtar.

PRJITURA MTASE FRANUZEASC

INGREDIENTE
250 ml frisca lichida
Pentru topping
4 oua mari
1 praf sare
1/2 lingurita cafea instant
1 1/2 ceasca zahar fin
1 ceasca unt nesarat
170 g ciocolata amaruie
Pentru crema matase frantuzeasca
3 linguri unt moale
20 bucati biscuiti oreo pisati
Pentru crusta
1 lingurita esenta de vanilie
100 g ciocolata razuita, fulgi de ciocolata, etc

PREPARARE
nva s prepari o prjitur cu crem delicioas i fin ca
mtasea franuzeasc.
Mod de preparare:
Pentru crust, ncinge cuptorul la 180 de grade i unge o tav cu unt.
Piseaz biscuiii Oreo i topete untul ntr-un castron, apoi amestec cele
dou ingrediente cu mixerul. Preseaz aluatul de biscuii n tava pentru
tart i asigur-te c ai presat aluat i pe marginile ondulate ale tvii. D
la cuptor circa 10 minute i las la rcit blatul de prjitur.
Pentru crem, topete ciocolata pe foc mic sau la microunde, apoi d
deoparte i las s se rceasc puin.
Mixeaz untul cu zahrul fin pn devine pufos, adaug vanilia, cafeaua,
sarea, ciocolata rcit. Adaug un ou i bate 5 minute la vitez mare.
Cur marginile vasului i adaug al doilea ou, bate din nou cu mixerul 5
minute la vitez mare. Dup fiecare 5 minute, oprete mixerul i adaug
oul urmtor dup ce ai curat cu o spatul marginile vasului. Continu
s amesteci pn ce crema are textura i gustul dorit. Toarn crema de
ciocolat peste crusta rcit, acoper cu folie de plastic i las la frigider
minim 4 ore (cel mai bine este peste noapte).
Pentru topping, bate frica lichid cu mixerul, adaug deasupra cremei
fric btut bine i orneaz cu ciocolat rzuit sau decoraiuni la
alegere.

Bauturi
Francezii stiu cum sa-si rasfete papilele gustative. Ei
nu ne cuceresc doar cu mancarurile care nu ingrasa,
ci si cu bauturile lor specifice, care uimesc prin finete
si rafinament.

Chartreuse
In anul 1605, intr-o manastire din regiunea
Grenoble, calugarii Cartuzieni au primit cadou de
la Francois-Annibal d Estrees (maresalul de artilerie
al regelui Henri IV) un manuscris ce continea reteta
unui elixir al unei vieti lungi. Reteta a fost creata
de un calugar al secolului al XVI-lea, foarte bun
cunoscator al ierburilor si amestecurilor de ierburi,
al proceselor de infuzie si macerare. La inceput,
calugarii intentionau sa foloseasca bautura in
scopuri medicinale. Astazi, Chartreuse este produs
de aceiasi calugari, de la mnstirea Grande
Chartreuse, din oraselul francez Voiron, numai trei
dintre ei stiind reteta secreta a acestei bauturi.
Exemple de cocktail-uri preparate cu Chartreuse:
Brigadier, Pago Pago, Bijou.

Benedictine
Unul dintre cele mai
cunoscute lichioruri
frantuzesti, Benedictine, a
fost inventat in secolul al
19-lea de catre Alexandre
le Grand. Reteta acestuia
a fost dezvoltata de
calugarii de la Manastirea
Benedictine din
Normandia, fiind utilizat in
scopuri medicinale, pana
in perioada Revolutiei
Franceze, cand manastirea
a fost distrusa. Abia dupa
aceea a fost adus in forma
lui de astazi, reteta lui
fiind pastrata secreta:
poate fi cunoscuta doar de
3 persoane in acelasi
timp. Benedictine este
folosit in prepararea unor
cocktail-uri renumite, ca
Singapore Sling, Frisco,
Derby, Monte Carlo.

Chambord
Se spune ca in timpul
unei vizite a RegeluiSoare - Louis XIV la
castelul Chambord de
pe Valea Loire, acesta
a fost servit cu un
lichior unic de zmeura
neagra. Astfel, cu o
traditie de peste 300
de ani, Chambord este
astazi o mostenire
regala, calitate
sugerata chiar de
coroana prezenta in
designul sticlei. Intre
cocktail-urile care
beneficiaza de aroma
unica a acestui lichior
francez se numara
French Manhattan,
Raspberry Margarita,
French Martini,
Chambord Daiquiri.

Cointreau
Desemnat nu doar
o data cel mai bun
lichior de fructe din
lume, Cointreau
este un lichior
triplu sec produs in
Saint-BarthlemzdAnjou, in Franta.
Acest lichior de
portocale a fost
creat la mijlocul
secolului al 19-lea,
reteta fiind
pastrata secreta si
astazi. Cointreau
este baza multor
cocktail-uri
renumite, intre care
Margarita,
Cosmopolitan,
White Lady,
Daiquiri.

Absintul
Stiai sau nu, absintul este o bautura tot de
origine franceza. La sfarsitul secolului al 19lea, in Franta, ora cinci devenise Ora Verde
(Lheure verte), deoarece consumarea
absintului era un adevarat obicei in toate
barurile, bistro-urile si cafenelele. Acum,
absintul ocupa un loc special in cultura de bar
franceza si nu numai.

Tot francezii sunt producatorii celor mai savurate bauturi din

lume:Sampania si Coniacul.
Numele "Champagne" este protejat legal de Uniunea
Europeana prin Tratatul de la Madrid (1981). Potrivit
documentului, doar vinul spumant produs in regiunea
Champagne din Franta poate fi numit "sampanie". Desi
initial bulele erau considerate un defect al vinului, aceasta
si-a castigat renumele inca din secolul al 17-lea, fiind
asociata cu momente diverse de celebrare, sarbatori sau
aniversari.
O situatie similara este intalnita si in cazulconiacului.
Metoda de producere a renumitei bauturi a fost descoperita
in secolul al 16-lea de catre cavalerul francez Jacques de la
Croix-Maron. Coniacul se obtine prin dubla distilare a vinului
produs din strugurii din regiunea Cognac, si invechirea
acestuia timp de cativa ani in butoaie speciale de stejar.
Astfel, denumirea de cognac este atribuita exclusiv
produsului invechit obtinut prin distilarea vinurilor din
regiunea viticola cu acelasi nume din Franta.

Preparate si bauturi propuse turistilor in

tara respectiva
Preferintele culinare ale turistolor francezi
Francezii sunt fini cunoscatori culinari, ceea ce le da dreptul
sa fie foarte exigenti. Ei prefera mesele complete, un serviciu
prompt, preparate de calitate si bauturi fine. Micul dejun
contine o bautura calda, nealcoolica (ciocolata sau cafea cu
lapte, cacao), unt, miere, gem, dulceata, preparate din oua,
fripturi reci, cornuri, paine prajita. Solicita si diferite sucuri de
fructe sau legume, ape minerale. Dejunul incepe cu o
gustare asortata calda sau rece, continua cu un preparat din
peste sau antreu. Preparatul de baza poate fi din carne de
miel sau berbec, vaca, vanat, porc sau pasare, fiind preferata
aceasta ordine. Turnedouri, medalioane, blanchet, soteuri, la
gratar, la frigare, la tava sunt preparatele si modalitatile de
pregatire cele mai solicitate. Salatele sunt nelipsite si sunt
servite in asociere sau ca serviciu distinct. De asemenea,
francezii doresc multe legume si sosuri.
Din multitudinea de branzeturi care exista, francezii isi aleg
1-2 sortimente, insotite de paine prajita si unt. Desertul
poate fi un dulce de bucatarie sau cofetarie-patiserie, fructe
sau inghetata.
Cina este mai lejera, fiind compusa dintr-o supa-crema sau
consomme la primul serviciu. Urmeaza friptura, de regula la
tava, cu legume si salate si un desert de cofetarie, fructe sau
inghetata.
Ca bauturi, se prefera aperitivele pe baza de vermuturi,
bitter-uri, apoi vinuri de calitate superioara, albe sau rosii. La
cafea se adauga bauturi digestive, coniacuri si lichioruri de
marca. De asemenea, francezii consuma cu placere
sampanie.

Meniu
Micul dejun
Cafea cu lapte
15.00
Ciocolata ferbinte
18.00
Lapte prospat
13.00
Gem de caese
8.00
Piine prajita
Suc proaspat din fructe
21.00

1/150
1/200
1/250
1.200

1/250

Dejunul
Salata cu fileu de pui
46.00
Peste copt cu legume
54.00
Langhet cu rosii
63.00
Iahne de cartofi
20.00
Papricas
30.00
Sos cu prune uscate
10.0
Sos de smintina
5.00

1/150
1/260
1/180
1/150
1/150
1/50
1/50

Desert
Panna Cotta
36.00
Briosi
20.00
Tiramisu
35.00

Cina
Supa-crema din legume
48.00
Consome de carne
39.00
Friptura de vita cu legume
30.00

1/100
1/100
1/100

1/200
1/200
1/200

Bauturi alcoolice
Vermutt
43.00
Vin rosu ,,Cricova
45.00
Sampanie spumanta
43.00

Bauturi nealcoolice
Cafea neagra
34.00
Cafea cu lapte
42.00

1/180
1/140
1/140

1/100
1/100

Curiozitati
Trei curioziti la franais
1. Masa de prnz dureaz dou ore.Francezii
consider c mncarea trebuie consumat cu aceaai
grij cu care este preparat. n oraele mari, pauza de
prnz dureaz dou ore, n timp ce n oraele mai mici se
poate prelungi. Aperitivele sunt servite mpreun
cu...aperitivele. Aperitivul (butura alcoolica), de obicei
martini sau gin, este servit alturi de aperitive precum
tart cu somon sau foie gras.
2. Vinul este la fel de important ca orice alt fel.n
timpul mesei francezii pun dou pahare n dreptul fiecrei
persoane, unul fiind pentru ap, cellalt fiind pentru vin.
Francezii au un respect deosebit pentru vin, considerndul parte esenial a unei mese, astfel c nu abdic deloc de
la regula conform creia vinul alb este pentru fructe de
mare i pui, iar vinul rou este pentru carne roie.
3. Francezii sunt cei mai mari consumatori de
brnz din lume, cu 25 kilograme de persoan pe an. De
asemenea, ei produc peste 300 de feluri diferite de
brnz. Ei mai consum n cantiti mari i foie gras.
Originile acestei delicatese se regsesc n Egiptul Antic
acum peste 4500. De acolo acesta s-a rspndit n Grecia
i apoi n Imperiul Roman de unde a fost ulterior preluat
de ctre francezi.

Sursa istorica
Buctria francez are o istorie ndelungat care se ntinde de-a
lungul mai multor secole ncepnd cu Evul Mediu, atunci cnd
era accesibil doar unei anumite pturi sociale, artistocraia.
Influenat de diversele micri sociale i politice ale vremii i
suferind transformri mari de-a lungul istoriei buctria
francez a rmas fidel totui vinului, brnzei i a sosurilor
bazate pe smntn sau mutar, acestea rmnnd i astzi
adevrate simboluri ale eleganei i rafinamentului francez.
Dezvoltat mai ales n jurul Parisului i apoi i n celelalte orae
ale Franei, n pturile sociale superioare care puneau foarte
mult pre pe partea estetic, buctria francez este una dintre
cele mai colorate din lume. Francezii considerau i nc
consider c nu doar gustul este ingredientul principal al unei
mese desvrite ci i cum arat aceasta. Pe vremuri verdele
era obinut din sucul de spanac sau praz, n timp ce culoarea
galben provenea de la ofran sau glbenuul de ou. Mai
departe, roul provenea de la floarea soarelui, iar violetul de la
floarea de turnesol.
Ca urmare a evoluiei buctriei franceze, n 1652 aprea
primacartede bucate francez, intitulat simplu Buctria
Francez". Scris de celebrul buctar de la vremea respectiv
La Varenne, cartea practic arta faptul c buctria francez
devenise deja o parte esenial a gastronomiei europene.
Cartea oferea multe reete, inclusiv reeta pentru faimosul sos
gros roux", obinut la vremea respectiv prin amestecarea
finei albe cu untul i folosit la ngroarea supelor sau sosurilor.
nainte de inventarea acestui sos, francezii nmuiau pur i
simplu pinea n sup pentru a o ngroa. Schimbri ca acestea
au pus definitiv buctria francez pe harta gastronomic a
lumii, impunnd-o ca una dintre cele mai importante coli de
gtit din Europa i din lume.

Legenda
Bucatariei franceze
Legenda spune c buctria francez s-ar fi
nscut n Evul Mediu atunci cnd regele Franei,
Henri al II-lea s-a cstorit cu Caterina de Medici,
fiica unor nobili italieni. Mare amatoare de
petreceri i ospuri, se spune c viitoarea regin
a Franei ar fi adus cu ea la curtea regal cei mai
buni buctari i patisieri italieni care s o ajute la
organizarea meniurilor din cadrul petrecerilor
extravagante, devenite ntre timp o obinuin
regal.
Chiar dac aceast legend, nu foarte popular
n rndul francezilor din motive lesne de nteles,
are sau nu un smbure de adevr, un lucru este
cert: n momentul de fa buctria francez este
un lider gastronomic la nivel mondial. Ea este
recunoscut inclusiv la nivel oficial pentru aportul
su, astfel c n noiembrie 2010 UNESCO
(Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie,
tiin i Cultur) a introdus buctria francez n
patrimoniul cultural mondial, alturi de buctria
mexican.

Bibliografie
1.

2.
3.

4.

5.
6.
7.
8.

http
://www.romanialibera.ro/stil-de-viata
/alimentatie/bucataria-franceza--rafi
nament--eleganta-dichis-270724
https://
www.nutrichef.ro/ghid-culinar/geograf
ie-culinara/bucataria-franceza
http://
retete.unica.ro/recipe-categories/rete
te-franta
/
http://
foodstory.stirileprotv.ro/bauturi-alcoo
lice/gusturile-fine-ale-francezilor-sementin-cu-bauturi-alese-top-7-bauturi-p
e-care-trebuie-sa-le-incerci
http://
gastronomie.rfi.ro/mancaruri-traditiona
le-franta.html/raclette-grill
http://www.tuktuk.ro/2011/09/top-10tari-din-punct-de-vedere-gastronomic
/
https://
sites.google.com/site/turismulvirtualx
i/home/relieful-frantei
https://