Franaise cuisine

Cuprins

Bucataria Franceza
Legend
Istoric
Preparate tradiionale/specifice
Franei
Bucatari chefi
Retete culinare

Buctria
francez

BUCTRIA FRANCEZ

Buctria francez sau buctria franuzeasc (fr. Cuisine

franaise) reprezint totalitatea stilurilor culinare dezvoltate de-a lungul
timpului pe teritoriul Franei, urmnd tradiia local, dar acceptnd i
influene din coloniile fostului Imperiu. Acesta a evoluat de-a lungul
secolelor, n urma schimbrilor sociale i politice din ar. Evul Mediu a
vzut dezvoltarea unor banchete somptuoase cu alimente extrem de
condimentate i bogat decorate de ctre buctarii naltei aristocraii, unul
dintre cei mai celebrii fiind Guillaume Tirel. Odat cu Revoluia Francez,
obiceiurile culinare s-au modificat prin viziunea unor maetri buctari ca
Pierre Franois La Varenne i a buctarului lui Napoleon Bonaparte, MarieAntoine Carme care au nceput utilizarea sistematic a mirodeniilor i a
ierburilor aromatice. Buctria francez a fost codificat n secolul al XX-lea
de ctre Auguste Escoffier aceast culegere devenind un punct de referin
n buctria modern, ceea ce este cunoscut astzi ca haute cuisine (n fr.
grande cuisine), reprezentnd azi nu numai un obicei alimentar, dar i un
model cultural. Escoffier nu a reuit ns s cuprind toate aspectele i
complexitatea preparatelor de pe ntreg teritoriul Franei o mare parte din
caracterul regional, care poate fi gsit n provinciile franceze rmnnd n
afara codului su.

Buctria Franei, a la carte!

Cand ne gandim la bucataria Frantei ne vin in minte imagini
legate de sampania servita la temperaturi ideale, un mic-dejun
cu croissant si cafea cu lapte si platouri de branzeturi asortate
cu felii de mar sau nuci pralinate. Nu exista gurmand care sa
nu considere Franta un adevarat paradis culinar. Nu atat pentru
savoarea mancarurilor, cat pentru diversitatea imensa a
aromelor, pentru virtuozitatea bucatarilor si pentru
rafinamentul ingredientelor. Pe drept cuvant, Franta este cea
mai nobila dintre artele culinare ale lumii. Fiind o adevarata
scoala de gatit pentru alti europeni si nu numai, bucataria
franceza devine remarcabila prin capodoperele cu care iese pe
scena: consomme-uri, terine, tarte de legume, specialitati
precum coq au vin sau pot au feu, mousse-uri sau celebrele
crepes suzettes.

Noua gastronomie
francez

De-a lungul vremii s-au conturat dou

curente majore n ceea ce privete buctria
din Hexagon. nainte de a porni n explorarea
lor, trebuie s amintim c indiferent de tipul
de gtit, francezii au n cadrul unei mese,
patru feluri de mncare: antreul care de obicei
const ntr-o sup, felul principal, brnz i
desert, iar uneori o mic salat nainte de
brnz sau desert. Desigur la toate acestea
nu lipsete clasicul vin rou, alb sau roze.

Modul de servire
In Franta, servirea preparatelor la masa se face in stilul a
la russe: aceasta metoda provine din secolul 19 si
presupune servirea separata, pe rand, a felurilor de
mancare. O masa frantuzeasca incepe cu un aperitiv cald
sau rece, urmat de supa, felul principal, salata, branza si, in
final, desert. Branza este un tip de mancare cu identitate
proprie in Franta. Orice fermier din Franta produce branza,
astfel ca sunt mii de sortimente: de capra, de vaca, de
oaie, luand numele regiunii sau denumita in functie de
ingredientele de baza. Si, la fel ca si vinul, branza devine
mai buna cu timpul. O branza veche, dospita este
considerata mult mai nobila decat un preparat proaspat,
chiar daca au aceleasi ingrediente si acelasi mod de
fabricare.

Trei curiozitati la franaise

1. Masa de prnz dureaz dou ore. Francezii consider c mncarea trebuie
consumat cu aceaai grij cu care este preparat. n oraele mari, pauza de
prnz dureaz dou ore, n timp ce n oraele mai mici se poate prelungi.
Aperitivele sunt servite mpreun cu...aperitivele. Aperitivul (butura
alcoolica), de obicei martini sau gin, este servit alturi de aperitive precum
tart cu somon sau foie gras.
2. Vinul este la fel de important ca orice alt fel. n timpul mesei francezii pun
dou pahare n dreptul fiecrei persoane, unul fiind pentru ap, cellalt fiind
pentru vin. Francezii au un respect deosebit pentru vin, considerndu-l parte
esenial a unei mese, astfel c nu abdic deloc de la regula conform creia
vinul alb este pentru fructe de mare i pui, iar vinul rou este pentru carne
roie.
3. Francezii sunt cei mai mari consumatori de brnz din lume, cu 25
kilograme de persoan pe an. De asemenea, ei produc peste 300 de feluri
diferite de brnz. Ei mai consum n cantiti mari i foie gras. Originile
acestei delicatese se regsesc n Egiptul Antic acum peste 4500 ani. De acolo
acesta s-a rspndit n Grecia i apoi n Imperiul Roman de unde a fost ulterior
preluat de ctre francezi.

Legend

Legenda spune c buctria francez s-ar fi nscut n Evul

Mediu atunci cnd regele Franei, Henri al II-lea s-a cstorit cu
Caterina de Medici, fiica unor nobili italieni. Mare amatoare de
petreceri i ospuri, se spune c viitoarea regin a Franei ar fi adus
cu ea la curtea regal cei mai buni buctari i patisieri italieni care
s o ajute la organizarea meniurilor din cadrul petrecerilor
extravagante, devenite ntre timp o obinuin regal. Chiar dac
aceast legend, nu foarte popular n rndul francezilor din motive
lesne de nteles, are sau nu un smbure de adevr, un lucru este
cert: n momentul de fa buctria francez este un lider
gastronomic la nivel mondial. Ea este recunoscut inclusiv la nivel
oficial pentru aportul su, astfel c n noiembrie 2010 UNESCO
(Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur) a
introdus buctria francez n patrimoniul cultural mondial, alturi
de buctria mexican.

Istoric

Buctria francez are o istorie ndelungat care se ntinde de-a lungul mai
multor secole ncepnd cu Evul Mediu, atunci cnd era accesibil doar unei anumite
pturi sociale, artistocraia. Influenat de diversele micri sociale i politice ale
vremii i suferind transformri mari. De-a lungul istoriei buctria francez a rmas
fidel totui vinului, brnzei i a sosurilor bazate pe smntn sau mutar, acestea
rmnnd i astzi adevrate simboluri ale eleganei i rafinamentului francez.
Dezvoltat mai ales n jurul Parisului i apoi i n celelalte orae ale Franei, n
pturile sociale superioare care puneau foarte mult pre pe partea estetic,
buctria francez este una dintre cele mai colorate din lume. Francezii considerau
i nc consider c nu doar gustul este ingredientul principal al unei mese
desvrite ci i cum arat aceasta. Pe vremuri verdele era obinut din sucul de
spanac sau praz, n timp ce culoarea galben provenea de la ofran sau glbenuul
de ou. Mai departe, roul provenea de la floarea soarelui, iar violetul de la floarea de
turnesol. Ca urmare a evoluiei buctriei franceze, n 1652 aprea prima carte de
bucate francez, intitulat simplu Buctria Francez". Scris de celebrul buctar
de la vremea respectiv La Varenne, cartea practic arta faptul c buctria
francez devenise deja o parte esenial a gastronomiei europene. Cartea oferea
multe reete, inclusiv reeta pentru faimosul sos gros roux", obinut la vremea
respectiv prin amestecarea finei albe cu untul i folosit la ngroarea supelor sau
sosurilor. nainte de inventarea acestui sos, francezii nmuiau pur i simplu pinea n
sup pentru a o ngroa. Schimbri ca acestea au pus definitiv buctria francez
pe harta gastronomic a lumii, impunnd-o ca una dintre cele mai importante coli

Preparate
tradiionale/specifice
Franei

 Brnzeturi

Branzeturile fac parte din lucrurile de care

francezii sunt foarte mandrii. In aceasta tara se produc mai
mult de 400 de feluri de branza. In afara de acestea, se
produc si diverse feluri de branza in fiecare regiune. Modul
de preparare a unor tipuri de branzeturi nu s-a schimbat
deja de sute u chiar mii de ani, motiv pentru care sunt cu
adevarat interente si speciale. Mai multe tipuri de branza
din Franta este protejata de lege. Despre Franta trebuie stiti
ca este tara care exporta cea mai mare cantitate de
branzeturi. Totusi, trebuie mentionat si faptul ca francezii
nu se ocupa foarte atent numai de prepararea acestor
produse, ci si de pastrarea si servirea acestuia. In Franta
branzeturile se servesc alaturi de fructe dupa mesele
principale. Francezii sunt atenti si la temperatura
branzeturilor la care o fie servita, precum si la asortarea
acestora, deoarece deodata se servesc cel putin 3 produse
diverse. Dintre cele mai renumite branzeturi frantuzesti
amintim urmatoarele:
Camembert
Roquefort
Brie

Brnza Camembert
Branza Camembert este, fara doar si poate, una dintre cele mai cunoscute
tipuri de branzeturi frantuzesti. Aceasta provine din Normandia, chiar din satul
Camembert. Istoria veritabilei branze Camembert de Normandie debuteaza la
finele secolului al XVII-lea, in timpul revolutiei franceze, la ferma Beaumoncel,
intr-un satuc din Pays dAuge. In 1791, Marie Harel, o fermiera originara din
Crouttes si care traia in Camembert, ii ofera adapost Parintelui Charles-Jean
Bouvoust, un preot refractar venit din Brie, care, pentru a-si arata recunostinta, iar fi impartasit secretul fabricarii unei branzeturi din regiunea sa astfel s-a
nascut Camembert.
Mai intai comercializat in pietele din regiunea Vimoutiers, Camembert de
Normandie cunoaste imediat un destin exceptional gratie fiicei lui Marie Harel,
Marie Peynel. La succesul sau a contribuit si Victor Peynel, fiul cel mic al Mariei
Peynel, care, aflat in Surdon cu ocazia unei calatorii inaugurale la linia cailor de
fier Paris-Caen, ii da sa guste din minunatul sau produs si lui Napoleon al III-lea.
Cuvintele de lauda nu se mai opreau si uite asa, branza Camembert capata si
mai multa valoare.
Desi au trecut multi ani de atunci, Camembert-ul ramane un ingredient
vedeta pe mesele noastre. Acest produs cu traditie, natural si rasat, are o
savoare inconfundabila, extrem de apreciata de gurmanzi si connaisseuri. Pe
langa gustul sau exceptional, Camembert-ul, obtinut exclusiv din lapte de vaca,

Brnza Roquefort

Celebru sortiment cu renume internaional, Roquefort se

produce n Aveyron, n sudul Masivului Central, exclusiv din lapte de
oaie, crud i integral!

Brnz cu mucegai albastruRoquefort abeneficiat de prima

denumire de origine din Frana (AO) nc din 1925. Conine cel puin
52% materie gras i se prezint ntr-un ambalaj de folie de aluminiu
pe care apare denumirea Roquefort, nsoit de sigla AOC
(denumire de origine controlat i eticheta Brebis Rouge (atestnd
alimentaia oilor).

Se distinge printr-un miez cremos i bine nchegat, un gust fin i

pronunat i un parfum special, cu un iz uor de mucegai. Maturarea
se face cu cea mai mare grij, n celebrele pivnie de Roquefort.
Brnza Roquefort trebuie ntotdeauna bine izolat, fie n ambalajul de
origine, fie ntr-o folie de aluminiu, pentru a se evita uscarea i a se
pstra caracterul cremos.

Brnza Brie

Brie-ul este o brnz moale, din lapte de vac. Ea

provine din regiunea Seine-et-Marne, aflat n nordul
Franei, ce mai poart i denumirea istoric de Brie.
Brnza are o culoare pal-glbuie, uneori cu o uoar
tent de gri, i este acoperit de un strat de mucegai
alb. Perioada sa de maturare este de aproximativ 5-6
sptmni. Brie-ul se consum ca atare dar i puin
topit sau copt la cuptor ntr-un vas ceramic i merge de
minune cu diferite soiuri de nuci sau fructe. Mucegaiul
alb este comestibil, se poate deci consuma. n materie
de vinuri, se recomand asocierea cu un vin alb, sec
sau demisec, de exemplu Chardonnay.

Brnza Bethmale

Crusta sa usor portocalie

ascunde o branza de o consistenta
cremoasa cu un gust usor
dulce,acrisor.

Brnza Bleu
dAuvergne
Acest tip de branza din lapte de vaca se
fabrica relativ de putina vreme, de pe la
mijlocul secolului trecut. Mucegaiul
albastru care brazdeaza branza este
dezvoltat din painea de secara, dandu-i
totodata un miros si un gust pregnant de
fan si flori.

Buturi

Buturi

In Franta branzeturile si mancarurile sunt asociate cu vin, care este ce

mai nobila bautura cu alcool. In Franta consumul de vin este foarte ridicat,
deoarece la fiecare masa se consuma aceasta bautura. Tara poate se
mandreasca cu foarte multe regiuni viticole mai mari sau mici, astfel se produc
vinuri rosii si albe de inalta calitate. Soiuri renumite de struguri din care se
produce vin in Franta sunt: Merlot, Pinot Noir, Cabernet uvignon, uvignon blanc
si Chardonnay.

Dupa vin, cea mai cunoscuta batura in Franta este

Champagne, adica sampanie, care este consumata la evenimente
importante sau srbatori. O alta bautura renumita in aceasta tara este
Chartreuse, care este podus din diferite ierburi. Aceasta bautura este
speciala deoarece reteta este tinuta secreta si este preparata de catre
calugari. Un lichior foarte renumit si care este considerat cel mai bun
din lume, este Cointreau, din portocale. Alte bauturi importante mai
sunt: Chambord, Absint, Cognac (coniacul franuzesc)
In afara de aceste bauturi desigur exista si alte optiuni pentru
care puteti optati. Nu uitati in ca in Franta se prepara cocktail-uri
foarte gustoase, pe care merita le gustati.

Chartreuse

In anul 1605, intr-o manastire din regiunea Grenoble,

calugarii Cartuzieni au primit cadou de la Francois-Annibal d
Estrees (maresalul de artilerie al regelui Henri IV) un manuscris
ce continea reteta unui elixir al unei vieti lungi. Reteta a fost
creata de un calugar al secolului al XVI-lea, foarte bun
cunoscator al ierburilor si amestecurilor de ierburi, al proceselor
de infuzie si macerare. La inceput, calugarii intentionau sa
foloseasca bautura in scopuri medicinale. Astazi, Chartreuse
este produs de aceiasi calugari, de la mnstirea Grande
Chartreuse, din oraselul francez Voiron, numai trei dintre ei
stiind reteta secreta a acestei bauturi. Exemple de cocktail-uri
preparate cu Chartreuse: Brigadier, Pago Pago, Bijou.

Benedictine

Unul dintre cele mai cunoscute lichioruri frantuzesti,

Benedictine, a fost inventat in secolul al 19-lea de catre
Alexandre le Grand. Reteta acestuia a fost dezvoltata
de calugarii de la Manastirea Benedictine din
Normandia, fiind utilizat in scopuri medicinale, pana in
perioada Revolutiei Franceze, cand manastirea a fost
distrusa. Abia dupa aceea a fost adus in forma lui de
astazi, reteta lui fiind pastrata secreta: poate fi
cunoscuta doar de 3 persoane in acelasi timp.
Benedictine este folosit in prepararea unor cocktail-uri
renumite, ca Singapore Sling, Frisco, Derby, Monte
Carlo.

Chambord

Se spune ca in timpul unei vizite a Regelui-Soare Louis XIV la castelul Chambord de pe Valea Loire, acesta
a fost servit cu un lichior unic de zmeura neagra. Astfel,
cu o traditie de peste 300 de ani, Chambord este astazi
o mostenire regala, calitate sugerata chiar de coroana
prezenta in designul sticlei. Intre cocktail-urile care
beneficiaza de aroma unica a acestui lichior francez se
numara French Manhattan, Raspberry Margarita, French
Martini, Chambord Daiquiri.

Cointreau

Desemnat nu doar o data cel

mai bun lichior de fructe din lume,
Cointreau este un lichior triplu sec
produs in Saint-Barthlemz-dAnjou,
in Franta. Acest lichior de portocale
a fost creat la mijlocul secolului al
19-lea, reteta fiind pastrata secreta
si astazi. Cointreau este baza multor
cocktail-uri renumite, intre care
Margarita, Cosmopolitan, White
Lady, Daiquiri.

Champagne

Numele "Champagne" este protejat legal de Uniunea

Europeana prin Tratatul de la Madrid (1981). Potrivit
documentului, doar vinul spumant produs in regiunea
Champagne din Franta poate fi numit "sampanie". Desi initial
bulele erau considerate un defect al vinului, aceasta si-a
castigat renumele inca din secolul al 17-lea, fiind asociata cu
momente diverse de celebrare, sarbatori sau aniversari.

COGNAC

O situatie similara este intalnita si in cazul

coniacului. Metoda de producere a renumitei bauturi
a fost descoperita in secolul al 16-lea de catre
cavalerul francez Jacques de la Croix-Maron. Coniacul
se obtine prin dubla distilare a vinului produs din
strugurii din regiunea Cognac, si invechirea acestuia
timp de cativa ani in butoaie speciale de stejar.
Astfel, denumirea de cognac este atribuita
exclusiv produsului invechit obtinut prin distilarea
vinurilor din regiunea viticola cu acelasi nume din
Franta.

Sosuri

Franta, ara sosurilor

Sosuri celebre, venite din Franta, au cucerit
intreaga lume. Majoritatea sosurilor frantuzesti
sunt pe baza de vin, folosite in combinatie cu
smantana sau condimente.
Bearnaise: ou, unt, vin alb
Bechamel: faina, lapte, unt, ceapa
Bordelaise: ceapa rosie, vin rosu
Hollandaise: unt, galbenus de ou, zeama de
lamaie
Rouille: ardei iute, rosii, ulei de masline, usturoi

Barnaise
Sauce

Sosul bearnez este un sos

franuzesc inventat de buctarul ef
francez Collinet i servit prima dat n
1837. El este o variant de sos
olandez, pe baza unei emulsii de unt
i glbenu de ou, completat cu
verdeuri asortate.

Bechamel Sauce
Bechamel sauce, de asemenea, cunoscut
sub numele de sos alb, este realizat dintr-un Roux
(unt i fin) i lapte. Este unul dintre sosurile
specifice buctriei franceze . Este folosit ca baza
pentru alte sosuri (cum ar fi sosul Mornay , care
este bechamel cu branza ).

Bordelais
e Sauce
Sosul Bordelaise este un sos clasic din Franta,
numit dupa regiunea Bordeaux.
Sosul se face cu vin rosu , maduva osoasa
, unt, ceap ealot i sos demi-glace . Sauce
Marchand de vins este o denumire similar. n mod
tradiional, sosul bordelaise este servit cu carne de
vita la gratar sau friptur, dei poate fi, de
asemenea, servit cu alte tipuri de carne.

Hollaindai
se Sauce
Sosul olandez este o emulsie de glbenu de
ou i unt lichid , de obicei, asezonate cu suc de
lamaie , sare , i un pic de piper sau ardei iute .
Are culoarea galben deschis i este neted i
cremos. Gustul este gras si untos, cu un uor gust
acidulat de la sucul de lamaie, dar nu att de
puternic nct s copleeasc alimente uor
aromate. De obicei se mananca alaturi de legume,
cum ar fi sparanghelul.

Rouille Sauce

Rouille este un sos alcatuit din

ulei de msline cu pesmet , usturoi , ofran
i ardei iute . Se serveste ca garnitura de
pete, in special, bouillabaisse . Rouille este
cel mai des folosit n buctria Provence .

Mncruri tradiionale

Cassoulet Toulousain
Cassoulet toulousaineste o mncare tradiional
franuzeasc pe baz de fasole, crnai de
Toulouse, carne de ra sau gsc, carne de porc.
Denumirea provine de la cassole, vasul de
ceramic folosit la prepararea mncrii.

Confit de canard
Confit de canardeste un preparat ce const n
pulp de ra, conservat n propria grsime
rezultata din prjirea acesteia. Este o metod
folosit de secole pentru pstrarea ndelungat a
bucilor de carne de ra, gsc sau chiar porc.

Couscous
Couscous-uleste asemntor cu orezul i
coninegranule din fin de gru. Se
servete ca baz pentru carne sau
mpreun cu legume i sos, avnd un
aspect pufos i uor.

Foie gras
Foie graseste obinut din ficat de ra
sau gsc ngrate forat. Foie gras sau
ficat gras reprezint una din cele mai
cunoscute delicatese ale buctriei
franuzeti i poate fi consumat ca atare
sau preparat sub form: parfait, pate i de
obicei nsoete alte feluri de mncare.

Megret de canard
Magret de canardeste un preparat bine
cunoscut i foarte apreciat de ctre gurmanzi.
Este alctuit dintr-un file de piept de ra,
mpnat cu grsime. Se servete prjit alturi de
o mare varietate de sosuri.

Quiche
Quicheeste o tart srat, umplut cu carne
tocat, brnz sau legume, cu sos pregtit din
lapte, ou i smntn i mirodenii. Se servete
rece. Cea mai cunoscut este :Quiche
Lorraine(regiune din nord-estul Franei), care pe
lng binecunoscutul amestec de lapte, ou i
smntn conine unc sau costi afumat de
porc.

Ratatouille
Acest fel de mancare atat de delicios, Ratatouille, este
faimos in intreaga lume si are rude la fel de gustoase prin
intreaga zona meditereaneana. Chiar daca multi oameni sustin
ca Ratatouille este un fel de mancare tipic din Provence, Franta,
el nu apare in lista de 1.123 de retete din cartea de bucate a lui
J.B. Reboul, de la sfarsitul secolului al 19-lea, La cuisiniere
Provencale. De fapt, Ratatouille este o reteta destul de
moderna, una care nu ar fi putut fi facuta inainte ca rosiile sa
vina in Europa din Lumea Noua. De fapt, autorul Marimar Torres
sustine ca Ratatouille are o legatura cu samfaina, un fel de
tocana cu legume prajite, din Catalonia, datand din vremurile in
care Provence era legata politic de Catalonia si Aragon.
In orice caz, in toata zona mediteraneana, cand un tip de
bucatarie incearca sa descrie propriul tip de tocanita, i se spune
ratatouille.

Dulciuri

Macarons
Un macaron este o bezea dulce originara din
Franta, pe baz de albus de ou , zahr pudr ,
zahr tos , praf de migdale sau migdale sol i
colorant alimentar . Macaronul este de obicei
umplut cu Ganache , crema de unt sau gem si
arata ca un sandwich in forma de biscuiti
(cookies). Numele este derivat din italian de la
cuvantul maccherone si se traduce prin bezea
italiana.

Chouz la
crme
Profiterole
Profiterolul sau choux la crme
este o minge de patiserie cu o
umplutur de obicei din frisca dulce ,
crema de patiserie , crema , sau (mai
ales n SUA) inghetata . Poate fi
decorat cu o garnitura din sos de
ciocolat , caramel , sau praf de zahr

Reete

Ratatouille
Ingrediente:
500 g vinete, 500 g dovlecei, 500 g ardei gras (rosu, verde, galben), 3 linguri
ulei. Pentru sos: 3 linguri ulei, 4 cepe tocate, 1 kg rosii oparite si curatate de
pielita, 4 catei de usturoi (zdrobiti), sare, piper, o foaie de dafin, nucsoara,
patrunjel verde tocat.
Mod de preparare:
Se taie vinetele si dovleceii (cu coaja) cuburi mai mari, iar ardeii - fasii. Se
calesc toate - pe rand - intr-o tigaie, dupa care se pun intr-o cratita si se
amesteca.
Sosul: Se pune la-ncins uleiul si se rumeneste ceapa. Se adauga rosiile taiate,
nucsoara, usturoiul, foaia de dafin, sarea si piperul.
Se lasa sa dea intr-un clocot, apoi se introduc vinetele, dovleceii si ardeii, se
presara deasupra patrunjelul tocat si se serveste imediat.

Mousse au chocolat

Ingrediente
170g de ciocolata amaruie, 80 g de lapte, 1 galbenus, 4 albusuri, 2
linguri de zahar.

Mod de preparare
Taiati ciocolata in bucati mici si puneti la incalzit laptele.
Retrageti-l de pe foc cand devine fierbinte si adaugati ciocolata.
Amestecati cu o lingura de lemn pana cand se topeste ciocolata.
Adaugati galbenusurile iar albusurile bateti-le spuma. Cand
albusurile incep sa se intareasca, adaugati zaharul. Adaugati un
sfert din albusurile batute spuma in amestecul de ciocolata si
lapte si amestecati usor. Adaugati usor si restul de albusuri.
Incercati sa amestecati cat mai usor astfel incat spuma sa nu se
lase. Ea trebuie sa devina omogena si nu trebuie sa mai vedeti nici
o urma de albus. Varsati spuma in pahare. Puneti paharele la rece
cel putin o ora, eu le-am lasat o noapte intreaga.

Bucatari Chefi

Paul Bocuse

Originar din Lyon, Chef Paul este respectat

pentru standardele sale incredibile si
contributiile sale mari in ceea ce priveste
bucataria franceza. Este unul dintre fondatorii
curentului Nouvelle cuisine, care celebreaza
folosirea ingredientelor cat mai fresh. El a fost si
mentor pentru multi chefi care astazi sunt
faimosi si a fondat competitia Bocuse DOr,
considerata drept una din cele mai respectabile
si prestigioase competitii pentru bucatari.

Jean-Christophe Novelli

Provine din orasul istoric Arras din nordul

Frantei si gateste de la varsta de 14 ani. Dupa ce
a urmat o scoala de gatit, a devenit personal
chef pentru Elie Robert de Rothschild, membru al
celei mai renumite si mai complexe dinastii
europene si unul din marii bancheri ai Frantei. In
prezent, este un chef renumit in intreaga lume si
si-a lansat Academia Novelli, o scoala de gatit
care la 3 luni de la lansare a fost votata drept
una din cele mai bune 25 scoli culinare din lume.

Anne-Sophie Pic

Fiica lui chef Jacques Pic, Anne- Sophie a

crescut intr-o familie in care gatitul insemna totul.
Desi nu a avut nicio pregatire formala, gatitul a fost
intotdeauna o parte constanta din viata ei, iar de la
varsta de 23 de ani, a inceput sa gateasca alaturi de
tatal sau, de la care a invatat arta culinara la cel mai
inalt nivel. Intr-o lume a gastronomiei condusa de
barbati, ea este cea de-a patra femeie care a
castigat trei stele Michelin, iar in 2011 a primit titlul
de cea mai buna femeie-bucatar din lume.

Hlne
Darroze

Reprezinta a patra generatie a unei familii de

chefi. A fost nascuta in Villeneuve-de-Marsan din
regiunea Aquitania din sud-vestul Frantei si a renuntat la
specializarea obtinuta la facultate (comert) ca sa-si
urmeze visul de a fi chef. Primii pasi intr-o bucatarie
profesionista i-a facut in prestigiosul restaurant Louis XV
a lui Alain Ducasse din Monaco. Dupa 3 ani, celebrul
chef a fost cel care a incurajat-o sa se dedice bucatariei.
La 32 de ani, Helene si-a deschis primul restaurant in
Paris, iar in anul 2008 a deschis un restaurant si in
Londra. In prezent, ea se imparte intre aceste doua
adrese si intre cele doua fiice si tocmai ce a fost numita
cea mai buna femeie-bucatar din lume in 2015.

Pierre Herm
Daca esti fan macarons, cu siguranta i-ai auzit
numele. Considerat un Picasso al patiseriei, Pierre
Herme face cele mai bune deserturi, pe care le
reinventeaza si le cauta mereu alte arome. El a
invatat sa le prepare de la 14 ani, cand a inceput sa
se antreneze sub tutela unui alt pastry-chef celebru:
Gaston Lentre. Daca ajungi in Paris, trebuie sa calci
pragul patiseriei sale legendare, unde gasesti cele
mai bune croissante si macarons din oras.

Fin