Ministerul nvmntului i Educaiei din Republica Moldova

Academia de Studii Economice din Republica Moldova

Facultatea Business i Administrarea Afacerilor
Specialitatea Turism

Coordonator: AMBROS MARIANA

Chiinu 2009

1.

Evoluia dezvoltrii culturii gastronomice........................ 3 5 pag.

2.

Baza de alimente................................................................ 5 7 pag.

3.

Aezarea mesei festive (vesel, tacmuri, accesorii)........ 8 11 pag.

4.

Tradiii i obiceiuri n servirea mesei.............................. 11 12 pag.

5.

Festivaluri gastronomice....................................................... 13 pag.

6.

Reete culinare................................................................ 14 15 pag.

7.

Concluzie ............................................................................... 16 pag.

1. Evoluia dezvoltrii culturii

gastronomice.

3
Impactul socio-cultural
Actul de a gti in Mexic este considerat ca fiind una din cele mai importante activiti i
ndeplinete funcii sociale i rituale extrem de valoroase. n Mexic aceasta profesie este predominant
feminina, i acest lucru i are rdcinile nc din perioada colonial, cnd buctresele moiilor erau
numite mayoras, ceea ce in prezent, n limbajul european este echivalent cu cuvntul ef buctar.
Ora mesei n Mexic este extrem de valorat, ea fiind un mijloc de a reuni familia. De altfel mncarea
este factorul ce unete societatea, prin intermediul ei se stabilesc prietenii, se cunosc viitoarele
cupluri, se ncheie afaceri, se ntresc legturile familiale, sau pur i simplu se savureaz un moment
plcut.
Gastronomia mexican, a fost mereu calificat ca fiind o buctrie de o mare influen
baroc, datorit diversitii culinare.
Pe plan internaional, buctria mexican este cunoscut ca fiind una din gastronomiile
mncrii rapide (fast food), existnd astfel numeroase restaurante, n majoritatea capitalelor lumii.
ISTORIA.
Antecedente precolombiene i aportul colonial.
Mexic ca naiune exist din secolul XIX. ns cu toate acestea, pe teritoriul pe care acum l
ocup statul, caracteristicile, ce astzi le numim - Buctrie mexican, sunt cunoscute cu mult timp
nainte.
n timpul perioadei pre-hispanice, popoarele indigene ce ocupau teritoriul, aveau diet
bazat, n principal, pe 3 vegetale: porumb, ardei i fasole. Era cunoscut de asemenea i tactica de
preparare a mncrii pe vapori.
Gastronomia mexican mult datoreaz venirii pe acest teritoriu a europenilor, n special
spaniolii. O bun parte din ceea ce mnnc un mexican n prezent, se datoreaz ocuprii acestui
teritoriu de ctre spanioli.
La fel cum Mexicul contribuie cu noi ingrediente n mapamondul gastronomic, astfel i
restul lumii particip la schimbul reciproc de ingrediente, fr de care buctria mexican ar fi de
neconceput n prezent. Multe specii de legume si fructe care aparin astzi buctriei noastre provin
din Mexic si au ajuns in Europa prin spanioli. Acestea sunt: roiile, fasolea, dovleacul, alunele, cacao si
vanilia. Si buctria mexicana a fost mbogit cu produse din Europa. n Mexic nu se cunotea
carnea de vita, ci se consuma doar carne de porc, pasare, vnat, broate estoase si carne de iepure.
nainte de sosirea spaniolilor n Mexic nu erau cunoscute nici grsimea nici uleiul de
msline. Hrana era coapt, fiart n ap sau aburi, cteodat coacerea fiind fcut n gropi spate n
pmnt. Colonizatorii spanioli s-au americanizat foarte repede ncepnd s triasc i s se
hrneasc la fel ca indigenii.
Pn la venirea spaniolilor alimentul de baz n Mexic era
porumbul. Conform mitologiei maiae oamenii au fost creai dintrun amestec de porumb i snge de zeu, i din aceast cauz

4
porumbul era obiectul unei veneraii aproape zeieti. Porumbul a devenit elementul de baz al pinii
i plcintelor.
Odat cu sosirea spaniolilor au aprut i cereale, precum: orezul i grul; fructe n special citrice, pomuoare, prune, i chiar pepenele verde. S nu uitm nici de produse de baz, cum ar fi
pinea, ce s-a multiplicat n sute de forme, unele dintre care pot fi identificate cu localitile sale de
origine.
Buctria mexicana, cum o cunoatem noi astzi, se bazeaz pe tradiii seculare care in parte
s-au pstrat pn in zilele noastre. Deja nainte de ocuparea spaniol din secolul al XVI-lea a existat o
buctrie bogat, variat si rafinat".
Buctria mexicana este foarte variat, datorit motenirii sale precolumbiene, la care se
adaug influenele europene, africane si asiatice. Dei buctria tradiional s-a diversificat foarte
mult datorita acestor influente, la baza rmn porumbul, fasolea si fructul de avocado, care erau
alimentele tipice nainte de sosirea spaniolilor in Mexic.
Perioada colonial a reprezentat pentru buctria mexican posibilitatea unor benefice
influene culinare. De influen oriental este una din bucatele cele mai cunoscute mole poblano
este o reet ce nglobeaz peste 40 de ingrediente de pe 4 continente: specii orientale, ardeii
mexicani, uleiuri europene i fructe africane.
Mexic independent.
ncepnd cu cptarea independenei Mexicului, gastronomia mexican i-a consolidat
caracteristicile ce astzi identific. Multe din succesele istorice care au avut loc n Mexic, n sec. XIX
i-au lsat amprenta n buctria mexicanilor.
ncepnd cu ultimul deceniu al sec. XX s-a dezlnuit micarea gastronomic cunoscut sub
apelativul de nalta buctrie mexican . Noua buctrie mexican preia o parte important
din repertoriul ingredientelor buctriei mexicane tradiionale. Cu toate acestea, nu se limiteaz la
reproducerea reetelor populare preia din ele esenialul cu scopul re-elaborrii i crerii unei
vitaliti inedite gastronomiei rii, astfel rspunznd noilor gusturi i tendinelor gastronomice
moderne.
Datorita climatului variat, de la tropic la arid,
buctria mexicana prezint mai multe stiluri culinare
regionale. Cea mai sofisticat buctrie mexican se gsete
in zona centrala a Mexicului Ciudad de Mexico. Cheia
succesului sau culinar este gama variata de ingrediente.
Zona centrala a mprumutat reetele din zonele
nvecinate sau din alte tari. In general, buctarii adopta o
reeta strin, asupra creia i pun amprenta, in funcie de inspiraia lor.
Buctria mexican s-a format prin amestecul stilului de gtit maya/aztec, adic a buctriei
precolumbiene, cu a stilului de gtit adus de conchistadori din Spania. Prin urmare orezul, carnea de
porc, carnea de vita, carnea de pui, vinul, usturoiul etc. aduse de conchistadori au fost mixate cu

5
ardeiul iute, cacao, porumbul si multe alte ingrediente pe care le foloseau aztecii si mayasi. Fasolea
este un ingredient aproape nelipsit in buctria mexican.
n conformitate cu cerinele secolului XXI, n oraele mexicane, putem gsi restaurante de
cele mai diverse specialiti. Exist numeroase localuri de fast-food.
Un lucru este cert, i anume c buctria mexican continue s se bucure de o mare vitalitate
i apreciere pe plan mondial.
Buctria mexican este renumit pentru aromele sale intense i variate, decoraiile pline de
culoare i varietate condimentelor. Buctria mexican este una din cele mai exotice si mai apetisante
buctarii ale lumii.
Felurile de mncare mexicane, internaional recunoscute, sunt tacos, quesadillas, enchiladas,
burritos, tamales.
Dac ar fi s caracterizm buctria mexican n cteva cuvinte, acestea ar fi: GUSTOAS,
SNTOAS I FESTIV.

2. Baza de alimente
Buctria mexican nu ar mai fi aceeai fr nenumratele soiuri de ardei, dintre care o bun
parte sunt foarte iui. Alte condimente sunt: chimion, scorioar, cuioare, coriandru, oregano, ceap,
usturoi i sucurile de lmie si lmie verde (limes). In plus, roiile, fructele de avocado si bananele
joaca un rol important in buctria mexican. Tomatillos - cunoscute i sub numele de "tomates
verdes" - se folosesc in pregtirea sosurilor.
O delicates mexican original, autentic este mole poblano curcan in sos cu zeci de
ingrediente, printre care ardei iute si ciocolat. Un desert specific sunt fructele de nopales (smochine
indiene).

Specialiti mexicane:
Sosul salsa este la fel de prezent precum
sarea in Europa sau sosul de soia in Asia; este foarte iute si
poate fi pregtit in zeci de feluri, in funcie de ingredientele
folosite; cel mai folosit este sosul rou, pregtit din roii
coapte, ardei iuti chili, usturoi, ceap i coriandru;
Ardeii chili cei mai iuti din lume; se consuma
att proaspei, cat si uscai; sunt zeci de feluri de ardei chili, marea majoritate fiind roii sau verzi;
Orezul ingredient de baza in prepararea burrito-ului, dar si la alte mncruri; a fost
introdus in Mexic de ctre navigatorii spanioli, acum 500 de ani;

6
Porumbul fr el, buctria mexicana nu ar exista, pur si simplu; este si element
important al civilizaiei aztece; tortilla se face, in majoritatea cazurilor, din mlai, ca si nachos;
Fasolea fasolea alb, roie sau cea neagr, toate se folosesc in buctria mexican; cum
ar arta un burrito fr fasole? Pe lng porumb, ardei si roii, fasolea joac un rol important in
buctria mexican. Se servete aproape la fiecare mas, fiart in ap sau prjit in untur. Ca i
porumbul, i fasolea poate fi cultivat in aproape toate zonele climatice. Deseori este uscat si astfel
ine mai mult. Cea mai consumat este fasolea cu bob rou sau ptat. Se consuma ns i fasolea alb
sau neagr.
Fructele se ntrebuineaz n special avocado, papaya, mango, ananas i nucile de cocos.
Tortillas este pinea mexicanilor i se
servete la orice mas. De obicei se prepar dintr-o
fin de porumb special. Pentru aceasta, boabele de
porumb sunt fierte n ap cu calc, astfel nct coaja tare
se crap. Boabele fierte se macin apoi. Aceast fin
de tortilla se numete masa harina". Din fin de
porumb normal nu se poate face Tortillas deoarece
aluatul nu se leag. n Mexic se folosete o presa
Tortilla pentru a forma lipiile la fel.
In Mexic diferitele mncruri - Tortilla se numesc i antojito", mici aperitive" dei cu
tortillas se poate pregti un ntreg meniu. Tacos sunt rulate si prjite, enchiladas sunt puse in sos,
Tostadas se prjesc crocante, in afar de acestea, in Mexic se cunosc si Sopes, Gorditas, Chalupas,
Flautas, Quesa-dillas, Garmachas, Salbutes sau Sambutes si Panuchos, toate pe baza de lipie si anume
Tortilla.
Guacamole avocado mrunit, la care se adaug roii tiate i ceap. Guacamole are
numeroase utilizri: poate fi sos pentru tortilla sau un ingredient
n salatele proaspete.
Taco este o mncare tradiional mexican, compus
dintr-o tortilla de porumb, pliat, nuntrul creia se gsete o
compoziie (guacamole, salsa, ceapa, carne, etc.) Taco a devenit
foarte popular in Statele Unite, unde consta intr-o tortilla extra
large, plina cu carne (de vit, pui sau porc), brnz, salat i
roii. Deseori, taco este prjit astfel nct tortilla s se nfoare in jurul compoziiei.
Fajita (se pronun fahita) este o mncare TexMex, si este de fapt tortilla cu carne la grtar (la nceput se
fcea doar cu carne de vit).

7
Burrito compoziie de carne tocat, nvelit intr-o tortilla de gru subire. In Statele
Unite, compoziia include si orez, fasole, salat, roii, salsa, guacamole, brnza, rezultatul fiind unul
mai voluminos. In plus, tortilla este deseori fiart sau prjit, pentru a deveni mai moale i mai
pliant.
Enchilada este compus dintr-o tortilla de porumb, nmuiat n ulei fierbinte i n sos
picant i umplut cu aproape orice, dup preferin: carne, brnza, legume, fructe de mare, ou i
chiar banane.
Nacho reprezint chipsurile de baza din buctria
mexican; snt mici forme de tortilla uscate sau prjite, acoperite
cu brnz sau cu guacamole;
Quesadilla reprezint o tortilla umplut cu brnza
sau cacaval, n principal, dar i cu alte ingrediente, i apoi coapt
sau inut pe grtar, pn se prjete; la final, se taie in mai multe
porii si se servete fierbinte, cu cacavalul topit;
Churros cel mai cunoscut desert mexican, denumit i gogoaa mexican, este fcut pe
baza de cartofi fieri i fin (coc), amestecul fiind apoi turnat n forme lungi i prjit n ulei ncins; la
final se presar zahr.
Mexicul este cunoscut pentru ciocolata sa cald, amestecat cu tradiionalul molinillo (o
lingura de lemn sculptat). Aztecii au rezervat aceasta butur pentru regi, dar spaniolii i-au adugat
zahr i scorioar i au liberalizat consumul ei.

3. Aezarea mesei festive

SCHEM

Reguli de baz n aezarea mesei:

se calculeaz un spaiu de circa 75 cm ntre locuri.

Prima farfurie sau farfuria de baz se plaseaz la 2.5 cm de la marginea mesei.

Faa de mas trebuie s fie imaculat de curat i bine clcat. Pentru o ocazie formal,
faa de mas trebuie s fie foarte fin i de bun gust. Alb este culoarea cea
mai indicat, deoarece exprim clasicism, elegan, neutralitate i de
asemenea pune n valoare tacmurile. Feele de mas n tonaliti pastelate
sau colorate se folosesc la ora prnzului, iar cele albe sau crem dup orele
18:00. Este foarte important ca faa de mas s aib o mrime adecvat (este
obinuit s atrne 30 35 de cm n jos).

erveelele de mas s-au transformat n parte integral a unei mese bine amenajate.
erveelele mari i elegante trebuie s pstreze o oarecare concordan cu faa de mas n ceea ce
privete calitatea, textura, armonia culorilor.
Unde se aeaz erveelele?
Acest lucru depinde de obiceiurile fiecrei
regiuni mexicane n parte. n unele zone se plaseaz la stnga, n altele la dreapta, de asemenea se
permite s fie aezate pe mijlocul farfuriei principale.

9
Vesela - trebuie s fie n strns corelaie cu spiritul manifestaiei sau srbtorii. La
mesele formale este necesar prezena farfuriei de baz. Este cea mai mare dintre farfurii, iar utilitatea
ei este mai mult estetic dect practic. Reprezint un fel de suport pentru toate celelalte farfurii i
rmne pe mas pn la momentul final servirea desertului. Pentru astfel de ocazii este obinuit s
se ntrebuineze vesel de cea mai nalt calitate (de obicei de porelan).
Elementele de baz ale veselei:
1. Farfuria de baz sau de prezentare
2. Farfurie cu suprafaa mare
3. Farfurie cu suprafaa medie pentru salate, desert
4. Farfurie mic pentru pine
5. Farfurie adnc
6. Cup pentru mncare, cu farfurioar
7. Set pentru cafea.

Pe farfuria de baz se aeaz o alt farfurie destinat pentru felul principal. La stnga se
plaseaz farfuria pentru pine i farfuria pentru salat. Dac aceeai mncare include pete i carne,
se vor folosi farfurii diferite pentru fiecare.

Tacmuri cele mai bune tacmuri se consider cele de argint. Cerinele de baz ale
tacmurilor sunt: s nu pstreze mirosul
i savoarea alimentelor, s nu se zgrie,
s fie uor de ntrebuinat i s posede
duritatea adecvat.
Serviciul complet de tacmuri
cuprinde:

10
1. Lingur pentru consum obinuit
2. Lingur pentru supe i creme
3. Lingur pentru desert
4. Linguri pentru cafea
5. Lingur sau palet pentru ngheat
6. Furculi pentru carne
7. Furculi pentru desert, fructe
8. Furculi pentru pete
9. Furculi pentru fructe de mare
10. Cuit pentru carne
11. Cuit pentru desert, fructe
12. Cuit pentru pete
13. Cuita pentru unt.
Tacmurile se utilizeaz n aceeai ordine dup cum vor fi ntrebuinate, din exterior spre
interior. Cele ce se afl mai aproape de farfurie, vor fi ultimele ce se vor folosi. La stnga se afl locul
furculielor de pete i de carne. Excepie este furculia pentru fructe de mare, care se plaseaz n
partea dreapt, alturi de cuite i lingur pentru consum obinuit. Celelalte tacmuri se aduc n
acelai moment cu bucatele respective. La o mas formal, iniial, niciodat nu se plaseaz mai mult
de 3 cuite i 3 furculie.
Tacmurile pentru desert, se plaseaz n partea superioar a farfuriei, cu mnerul linguriei
spre dreapta i cel al furculiei spre stnga. Acestea de asemenea se plaseaz pe mas doar n
momentul servirii desertului.
Serviciul adiional de tacmuri:
1.

Furculi i cuit pentru a tia / felia

2.

Lingur i furculi pentru adaus

3.

Lingur i furculi pentru salat

11
4.

Lingur pentru sup

5.

Lingur pentru sosuri

6.

Cuit pentru tiat tortul i lopic pentru servit

7.

Cuita pentru pateu.

Articolele de cristal
Alegerea paharelor trebuie s fie fcut cu cea mai mare grij, deoarece ele confer elegan
mesei. Sunt ignorate formele sculptate, i sunt preferate paharele din sticl neted, care permite s
apreciezi caracteristicile buturilor ce vor fi degustate. Dup cum spun mexicanii, un pahar trebuie s
fie ca o fereastr in care vinul se
descoper i-i demonstreaz culoarea
n aa fel, nct ochii pot percepe cteva
din particularitile sale, prin sticla
transparent.
Cupa pentru ampanie poate fi
n mai multe stiluri, ns cea mai des
utilizat este cea n form de lalea, deoarece pstreaz butura rece un timp mai ndelungat i
permite sa apreciezi savoarea bulelor fine. Numrul de pahare ce se vor aeza pe mas va fi egal cu
numrul de buturi servite.
Paharul pentru ap va fi plasat deasupra cuitului ce se afl in apropierea farfuriei; in partea
lui dreapt, alturi, va fi paharul cu vin rou i, respectiv, cel cu vin alb. Toate trei pahare trebuie s
formeze o linie diagonal. Cupa pentru ampanie se plaseaz n spatele celei cu ap. Restul paharelor
se aeaz odat cu servirea celorlalte buturi.

4. Tradiii i obiceiuri n servirea mesei

Servirea mesei n Mexic reprezint am putea spune un eveniment social fundamental, prin
caracterul su familial i prietenesc. Ora mesei este
un moment n care familia se reunete, se stabilesc
noi prietenii, se cunosc persoane, se ncheie afaceri,
sau pur i simplu se petrece un moment plcut.

12
n gastronomia mexican nu se resimte o mare diferen ntre buctria cotidian i
buctria superioar. Cu toate c exist bucate tipic festive, acestea pot fi consumate i zilnic, att n
cadrul familiei, la un restaurant, cit i intr-un local mai mic i mai puin important.
Cu toate c din ce n ce mai des, n unele sectoare sociale, se servesc 3 mese pe zi: micul
dejun, prnzul i cina, optnd astfel pentru un regim alimentar mai lejer, n mod tradiional sunt 4
momente importante ale zilei din punct de vedere culinar :
Micul dejun se servete pe la orele 7 - 8 dimineaa.
Dejunul - ce se servete ntre orele 1 i 4 dup mas. Este o mas foarte abundent. Se
gtesc 2 feluri de bucate: de obicei, o sup de orez i tocan. La final rmne desertul.
Gustarea este un moment culinar n care predomin dulciurile: ciocolata, turte (chifle)
dulci, etc.
Cina se servete de la 8 la 9 seara, const din mncare consisten asemntoare
dejunului, cum ar fi de exemplu: friptur (de porc, pui) nsoit de cartofi, etc.
De obicei aceste momente gastronomice sunt numite la diminutiv, spre exemplu: el
desayunito (micul dejun), la comidita (prnzul), el cafecito (gustrica) sau cenita
(cina).
Daca ar fi s descriem o zi tipic in Mexic, atunci ea decurge astfel:
-

un mic dejun pe baza de fructe, ou, suc, prjitur (gen cozonac sau chec), cafea sau ciocolat

fierbinte;
-

prnz bogat, pe la ora 13:00,

aperitive si buturi intre orele 17:00 si 19:00,

urmate de cina la ora 21.00.

La micul dejun, se poate servi:

huevos rancheros - ou prjit servit cu tortilla i sos

de roii condimentat;
-

huevos a la mexicana - omlet cu sos de roii;

chilaquiles - tortilla prjit in sos de gogonele, servit cu brnz, carne de pui si smntn;

cafe de olla - cafea cu scorioar si zahr negru.

La prnz, n meniu pot fi incluse:

13
-

pozole - sup de porc, carne de pui sau curcan cu sos mole (sos brun),

tamales - porumb cu brnz sau legume si carne, gtite in frunze de porumb sau de banan,

menudo - sup din burt de vac.

Printre vestitele mncruri cu fructe de mare, numite mariscos, se remarc:

camarones al mojo de ajo - crevete cu usturoi si unt,

filete de pescado - file de pete cu sos alb,

ceviche - aperitiv cu pete marinat in suc de lmie, usturoi, ceap, chile si roii.
La desert, mexicanii servesc: flan (caramel), mangos flameados - mango flambat, pastel de

queso - prjitur cu brnza, helado - ngheat.

Ca butur, mexicanii pot alege tequilla - caracteristica Mexicului, originar din regiunea
Jalisco. Are la baz o plant numit Agave cactus, asemntoare ananasului. Dar mexicanii beau i
bere, vin si cocktailuri specifice rii lor: margarita, sangrita.

5. Festivaluri gastronomice
Srbtoarea TACO. Este o zi speciala acordat mncrii tradiionale mexicane el taco.
Aceasta specialitate se bucura de o mare popularitate nu doar in limitele teritoriului naional, dar i n
rile strine, fiind considerat o mncare deosebit i original. n momentul actual am putea spune
c se bucur de o faim legendar. Care este avantajul acestei bucate? n primul rnd se poate pregti
n orice situaie, loc sau or; nu este nevoie de mult efort iar savoarea ei te las, pur i simplu,
perplex.
n fiecare an,

n ultima sptmn a lunii mai are loc Trgul Internaional de

Cacaval i Vinuri, un festival foarte interesant ce include diverse evenimente i expoziii

gastronomice. Se fac numeroase degustri de vinuri i se savureaz diferite tipuri de cacaval.

14
In iunie are loc Festivalul Mole Poblano (masei tradiionale)- reprezint am putea
spune, un fel de concurs ce se desfoar n fiecare duminic a lunii iunie n localitatea Analco. Ultima
duminic reprezint si marea final a acestui concurs, n urma creia se premiaz cea mai bun reet
pregtit.
ntre 17 30 iunie, n San Juan del Ro, Quertaro
se desfoar expoziia gastronomic Feria
Internacional de San Juan del Ro, un festival sau
trg ce prezint coloritul i diversitatea bucatelor tradiionale
mexicane din diferite regiuni si provincii.
19 iunie Festival del Sushi
15 iulie are loc Feria Internacional del Pescado y Marisco (Trgul internaional
de pete i fructe de mare) este un festival gastronomic exclusiv pe baz de pete i fructe de mare,
la care particip buctari de talie internaional. Tot cu aceasta ocazie se desfoar expoziia celor
mai renumite restaurante ale regiunii, concursul internaional de dansuri folclorice, muzic vie i
mariachi.
18 28 iulie la Durango se desfoar Feria del dulce cristalizado (Trgul
bomboanelor tari) i expoziia fructelor de sezon.
1 15 noiembrie n regiunile Parras i Coahuila are loc Festivalul dulciurilor si
nucilor. La acest festival se reunesc toi cofetarii pentru a pregti cea mai pare prjitur cu nuc din
lume. Aceasta festivitate se nregistreaz in cartea recordurilor Guinness.

6. Reete culinare
Burrito
Ingrediente: 600 g carne de vita, 12 plcinte tortilla, 2 caei de usturoi, o ceapa mic, puin suc de
lmie, o lingur oregano, linguri de sare, linguri piper proaspt mcinat, o lingur de ulei.
Preparare: Carnea se spal si se freac mpreun cu un amestec (trecut prin mixer) de usturoi, suc de
lmie, oregano, piper si sare. Se las la macerat circa 6 ore, se prjete, se mparte n buci mici si se
usuc circa 5 ore. Ceapa se cur si se toac mrunt. Se prjete in ulei ncins. Se adaug carnea de
vit uscat si se prjete pn se rumenete bine. Se adaug sare si se amestec. Tortilla se nclzete
n cuptor. Pe fiecare tortilla se aeaz cteva linguri de carne si se ruleaz. Se servete fierbinte, cu sos
mexican si cu fasole.
Frijoles Refritos

15
Ingrediente: 500 g fasole uscat, 3 litri ap, o ceap uscat, dou linguri ulei vegetal, sare, cacaval
(opional).
Preparare: Intr-o oal cu presiune se fierbe fasolea, apoi se scurge i se pune deoparte. Se ncinge
uleiul intr-o tigaie mare, la foc mediu. Se adaug ceapa si se rumenete pn devine sticloas, apoi se
adaug fasolea bine scurs si un sfert de cana cu ap. Cu un sfrmtor de cartofi se zdrobete fasolea
in tigaie, pana devine piure. Se sreaz dup gust si se garnisete cu cacaval ras deasupra.
Chilli con carne
Ingrediente: 500 g carne slab de vit, tocat, 3 ardei iui, dou cepe, 4 cei de usturoi, o lingur
oregano, un vrf de cuit praf de chimen, 3 roii oprite, fr pieli, tiate cubulee, dou linguri
bulion, 200 g fasole boabe fiart, 100 ml sup de legume, sare, piper, ulei.
Preparare: Ceapa tocat se clete in ulei, se adaug carnea tocat si usturoiul zdrobit, apoi se mai las
15 minute pe foc. Se condimenteaz carnea cu sare, piper, oregano, chimen, se adaug ardeiul iute
tocat, supa de legume, bulionul, roiile tocate si fasolea fiart, apoi se las sa fiarb pn scade. Este
gata cnd are consistena unui sos gros.
Salat mexican de porumb
Ingrediente: o conserv boabe de porumb (500 g), 10 ridichi potrivite, 350 g cacaval, dou linguri
oet, 3 linguri sos iute chilli, sare, piper, ulei, ptrunjel tocat.
Preparare: Se taie ridichile, se rade mare cacavalul. Se scurge porumbul de zeama. Intr-un castron
mare se amesteca ingredientele: oet, sare, piper, ulei, sosul iute (sau 2 ardei iuti curai de semine,
tocai mrunt), porumb, cacaval, ridichi si se amesteca bine.
Supa de miel cu tarhon
Ingrediente: 300 g carne de miel fr os, frunze de tarhon, oet de tarhon, 2 morcovi, 100 ml
smntna, dou rdcini de ptrunjel, 100 ml frica, 2 cei de usturoi, un ou, o ceap roie, o legtur
ptrunjel verde, o lmie, o chifl, fin, ulei, piper alb mcinat.
Preparare: Ceapa tocat se nbu in ulei, se adaug carnea de miel tiat cubulee, morcovii,
ptrunjelul si frunzele de tarhon tocate mrunt. Se sreaz, pipereaz, se clete puin, se stinge cu
zeama de oase sau cu apa si se fierbe. Se amesteca smntna cu fina si se toarn in sup, ngrondo. Se condimenteaz cu oet de tarhon, suc de lmie si se fierbe. Se adaug frica, fr a se fierbe. Se
menine cald pn la servire. Se poate servi cu glute de chifla: chifla se taie cubulee si se prjete,
frunzele de ptrunjel se toaca mrunt. Se leag compoziia cu ou, se adaug puin ap, sare, piper
mcinat, se amestec bine, apoi se las deoparte. Din compoziie se formeaz glute si se fierb in ap
srat clocotit. Dup ce au fiert se cltesc si se distribuie in bolurile de sup, apoi se toarn supa
cald si se decoreaz cu felii de lmie si ptrunjel verde tocat.

Conopida cu orez
Ingrediente: 3 ceti de orez , o conopid, 3 cartofi, o linguri past de ghimbir si una de usturoi, 4

16
ardei picani verzi tocai, 1/4 ceac de ulei vegetal, o linguri de praf cucurmina, 3 cepe tocate, 3
tomate tocate, sare.
Preparare: Se frige ncet orezul in uleiul vegetal, se fierbe apoi in oala minune. Conopida, splat,
curat bucheele, se fierbe. Se taie cartofii cubulee si se prjesc in ulei. Se nclzeste ulei intr-o
tigaie, se adaug ceapa, pasta de ghimbir, de usturoi si roiile tocate. Se frige cu praful de cucurmina,
praful de ardei iute si ardeii verzi, amestecnd totul cu orezul fiert. Se adaug cartofii prjii. Se
garnisete cu foile de coriandru si se servete cald, cu murturi sau iaurt.
Topul celor mai importante restaurante mexicane:
Cabana de Caleta. Restaurantul e foarte cunoscut pe plajele Caleta si Caletilla si in mprejurimi

datorita mncrurilor de sezon pregtite si a prospeimii fructelor de mare ce sunt servite.

Localitate: Acapulco
Carlos and Charlies. Clubul este unul foarte popular, un loc unde atmosfera de petrecere se mbina

cu muzica pop, cu publicul entuziasmat si cu unul dintre cele mai exclusiviste peisaje din zona.
Localitate: Cancun
El Zorrito. Decorat in stil mexican, la restaurantul El Zorrito vei gsi o atmosfera de srbtoare in

orice zi a sptmnii. Localitate: Acapulco

Hacienda El Mortero. Restaurantul cu specific mexican e situat in una din cele mai noi si

exclusiviste centre de cumpraturi din insula. Mesele sunt aranjate in asa fel incat sa ofere o
superba privelite. Localitate: Cancun
La Casa de las Margaritas Daca ajungei in Cancun, merit sa ncercai restaurantul- ferma, cu

mncare tradiionala mexican. Localitate: Cancun

La Distileria La Distileria ofer o gama foarte diversificata de mncruri din Guadalajara, ce

include tortas ahogadas, pine umplut cu tocan, acoperit cu sos picant, pete cu coriandru si
poblano cu piper, ce conine brnza, carne sau ton. Localitate: Cancun

Pe oricine nu am ntreba: Ce cunoatei despre Mexic?, sunt sigur c majoritatea ar

rspunde la aceast ntrebare n felul urmtor: ...este ara unde mncarea e picant.

17
Este un rspuns absolut normal i bine ateptat, lund n consideraie faima mondial a
buctriei mexicane, ce se remarc prin aromele sale intense i variate, decoraiile pline de culoare i
diversitatea condimentelor.
Fr ndoial, buctria mexican este una din cele mai exotice si mai apetisante buctarii
ale lumii.
Dac fiecare ar are ceva aparte, care o difereniaz, in cultura Mexicului, buctria este
extrem de important. La fel cum a influenat buctriile altor popoare, Mexic a primit elemente ale
buctriei spaniole, franceze si americane. Multe specii de legume i fructe care aparin astzi
buctriei noastre provin din Mexic i au ajuns n Europa prin spanioli. Acestea sunt: roiile, fasolea,
dovleacul, alunele, cacao i vanilia.
Principala caracteristic a mncii mexicane este aroma, care se datoreaz unor
ingrediente i condimente folosite cu drnicie, cum ar fi: scorioara, cuioare, chimion, coriandru,
chimen si maghiran, chili, i desigur, nenumratele soiuri de ardei (majoritatea iui).
Cu o cultur special i bucate dintre cele mai variate, Mexicul este o ar a contrastelor, cu
ceva pe gustul fiecruia, este pur i simplu un paradis al gastronomiei.