Sunteți pe pagina 1din 38

CAPITOLUL I HOTEL RESTAURANT ALEXANDROS

1.1 Prezentare generala


Produsul hotelier poate fi definit ca fiind ansamblul serviciilor pe care le ofera un
hotel :cazare, alimentatie, agrement etc. , impreuna cu conceptia de organizare si echipare
a spatiului, precum si cu valorile de personal.
Fiecare hotel este interesat sa ofere un produs hotelier care sa corespunda cat mai
bine cerintelor si nevoilor clientilor sai.
De aceea, important este nu numai ca acesta sa ofere o gama variata de servicii, ci
si modul in care reuseste sa ofere acea combinatie de elemente tangibile si intangibile
care sa satisfaca intr-o cat mai mare masura preferintele, dorintele si nevoile clientelei.
Amplasat ntr-un cadru deosebit, avnd o pozitie privilegiata n centrul statiunii
usteni, hotelul A!"#A$D%&'(((,cu arhitectura sa deosebita, este unul dintre cele mai
elegante si rafinate hoteluri de pe )alea 'uperiara a Prahovei.
*otelul dispune de +, de camere renovate si modernizate dupa standarde
internationale,avand ,- locuri de cazare in urmatoarea structura:
./ camere duble
0 apartamente cu un dormitor
. apartamente cu dormitor si living
1 apartament cu trei dormitoare
, camere duble
2 camere duble cu pat suplimentar
- camere single
3oate camerele sunt dotate cu : aparate 3.).
color4program prin cablu5, telefoane moderne, ferestre
antifonice, mini-bar.
Restaurantul clasic de categoria 6 cu 1+/ locuri, va
propune ntr-o ambianta selecta, meniuri din bucataria
internationala si traditionala romneasca, pentru cele mai e7igente gusturi.
8rama de1- locuri este, e7celent amena9ata, si va asteapta cu
produse specifice, :ca la mama acasa;.8omple7ul mai dispune
de : bar de zi, discoteca :lue Dreams; 42/ locuri5, terenuri de
sport multifunctionale cu gazon sintetic si iluminat n nocturna.
Posibilit<tile de agrement din zon< sunt diverse, ncepnd cu
terenul de tenis din incinta comple7ului, dotat cu noctun<, continund cu facilit<tile
create de telecabinele usteni- abele si usteni-
Pestera care ofer< sansa organiz<rii unor
e7cursii de zi pe valea superioar< a 6alomitei
Pentru sezonul de iarn<, prtiile de schi din
usteni, Azuga, Predeal si 'inaia ofer<
ncep<torilor sau avansatilor conditii optime pentru practicarea sporturilor de iarn<.
Pentru o sear< deosebit<, v< stau la dispozitie restaurantul, barul nostru si
discoteca de 2/ de locuri.
Datorita amplasarii geografice 4n centrul vaii superioare a Prahovei5, statiunea
usteni este locatia optima pentru practicarea sporturilor de iarna, turistii putnd opta
pentru prtiile de schi din usteni, 'inaia, Azuga, Predeal. =ncepnd cu sezonul de iarna
.//+>.//?, la usteni a fost inaugurata prtia @alinderu cu o lungime de 1?// m,
nclinatie medie de 0AB si latime de +/m.
1.. De!en"en#a "e $urniz%ri
%estaurantul trebuie s< ncheie contracte cu furnizorii pentru toate produsele de
care au nevoie.
%elaCiile dintre restaurant Di furnizori sunt menCinute n cele mai bune condiCii.
1.&. Pia#a 'uncii
Ena dintre cele mai grave probleme la momentul actual ale operatorilor din
industria ospitalit<Cii este g<sirea personalului calificat Di cu e7perienC<. =ntr-un domeniu
n care fiecare detaliu conteaz<, de la design la calitatea produsului oferit, importanCa
g<sirii unor oameni bine preg<tiCi este indiscutabil<. 8riticul cel mai important, clientul,
sancCioneaz< drastic lipsa de preg<tire, mai ales c<, n ultima vreme, cei mai mulCi au
ocazia s< e7perimenteze serviciile profesioniste din str<inatate.
Aceasta lips< de personal bine pregatit Di continua c<utare a patronilor Di
managerilor a unor oameni capabili s< asigure o calitate superioar< a produselor Di
serviciilor oferite clienCilor a declanDat un alt fenomen: migraCia profesioniDtilor de la un
anga9ator la altul. Pe m<sur< ce capat< e7perienC< Di Frenume: n branD<, fiecare se
orienteaz< c<tre oferta cea mai bun< venita din partea concurenCei sau, uneori, aleg chiar
s< plece din Car<.
Primele forme de preg<tire n acest domeniu au aparut n %omnia sub forma
Dcolilor de arte Di meserii, dar, n cele mai multe cazuri, meseria se invaC< prin ucenicie la
locul de munc<. Dupa 1,+A au ap<rut primele Dcoli de profil: Dcoli profesionale Di licee
orientate pe alimentaCie public< Di turism Di Dcolile postliceale cu specialitatea Ftehnician
in alimentaCie public<:. Gai trziu, statul s-a implicat n preg<tirea personalului prin
centre de perfecCionare, ca Dcoala departamental< a Ginisterului 3urismului, care s-a
ocupat din 1,A1 de perfecCionarea cadrelor din 63*% 4=ntreprinderea de *oteluri,
restaurante Di 3urism5.
Dupa 1,2,, preg<tirea din domeniu a mai capatat o component< cnd, pe lng<
cea vocaCional< reprezentat< de Dcolile de arte Di meserii Di licee de profil, au aparut Di
Dcolile de formare profesional< a adulCilor. Astfel, pe lng< Dcolile vocaCionale a ap<rut un
num<r mare de &.$.H.-uri, '.%.!.-uri, asociaCii Di fundaCii care, n urma acreditarii
primite din partea 8$FPA 48onsiliul $aCional de Formare Profesionala a AdulCilor5 pot
emite diplome de calificare. Aceast< Fe7plozie: se datoreaz< n mare parte legii care
spune c< fiecare anga9at din acest domeniu trebuie s< aib< aceast< diplom< de calificare.
=n ceea ce priveDte metoda de recrutare pe care managerul a ales-o pentru
restaurantul :Ale7andros;, aceasta este una din ce n ce mai des ntlnit< n ultimul timp.
=n aceste condiCii, managerul a ales varianta preg<tirii la locul de munc<, selectand n
cadrul interviului persoane care au o anumita mentalitate Di care se potrivesc afacerii pe
care o conduc, uit<ndu-se mai puCin la diplomele pe care aceDtia le posed< sau nu. Pentru
a respecta Di prevederile legii, anga9aCii sunt trimiDi pentru a-Di obCine Di calificare pe
hrtie.
=n leg<tur< cu situaCia soma9ului n domeniul Factivit<Cilor specifice pentru
restaurante Di alimentaCie public<;, rata acestuia prezint< o imagine de ansamblu
favorabil<. =n ultimii ani rata Doma9ului din acest domeniu a nceput s< suporte o sc<dere.
Acest lucru este mai cu seama vizibil n lunile de var<. Potrivit analizelor AgenCiei
IudeCene de &cupare a ForCei de GuncJ 4AI&FG5, n urmJtoarele trei luni se va
nregistra o scJdere constantJ a ratei soma9ului. . =n alimentaCia publicJ, cifra de afaceri
se dubleazJ n timpul verii, fapt pentru care este nevoie de mai mult< forC< de munc<, care
s< fac< faC< tuturor cerinCelor clienCilor.
1.(. )e"iul te*n%l%gic
Ast<zi n domeniul restauraCiei se face din ce n ce mai mult apel la tehnologie, la
acest factor important care s< asigure rentabilitatea restaurantului. 6nfrastructura practic<
Di performanCa trebuie s< vizeze spaCiul funcCional att din buc<t<rie ct Di din sala de
mese. 6nfrastructura trebuie s< asigure un mediu sigur, fle7ibil, funcCional care s< fac<
faC< att evenimentelor prev<zute ct mai ales evenimentelor neprev<zute. 'e va prevede
dotarea restaurantului cu sistem de aer condiCionat, acces la telefon public.
Pentru ca activitatea restaurantului s< vin< ct mai bine n ntmpinarea cerinCelor
clienCilor, mediul tehnologic trebuie s< fie la cele mai nalte standarde Di unul dintre
factorii cu implicare mare n activitate, demn de avut n vedere.
1.+. D%tarile restaurantului Ale,an"r%s
Pentru a asigura servicii la un nivel calitativ ct mai
nalt este necesar ca pe lngJ preocuparea pentru
mbunJtJCirea tehnologiei de servire Di pregJtire a
personalului, sJ se asigure Di o dotare
corespunzJtoare.
=n practicJ, dotarea restaurantului cu mobilier, utila9e
Di inventar pentru servire este o problemJ comple7J Di
dificilJ, care presupune stabilirea 9udicioasJ a
necesarului de aprovizionat la nivelul unitJCilor, corespunzJtor numJrului de locuri, cifrei
de afaceri ct Di condiCiilor locale de asigurare cu continuitate a tuturor dotJrilor pentru
care s-a optat.
D%tarea cu '%-ilier
Asigurarea diferitelor tipuri de mobilier n spaCiile de servire are o deosebitJ
importanCJ n crearea confortului, ambianCei Di intimizJrii unitJCii respective. Pentru
aceasta, dotarea cu mobilier se va face avnd n
vedere unele cerinCe specifice: posibilitatea folosirii
lui n mai multe scopuri, armonizarea lui cu celelalte
elemente constructive Di decorative ale sJlii de
servire, amplasarea lui trebuie astfel fJcutJ nct sJ
permitJ o bunJ circulaCie pentru clienCi Di personal, sJ
asigure o bunJ vizibilitate, adaptarea la sistemul de
vnzare practicat,
la caracterul
unitJCii Di la frecvenCa consumatorilor, sJ fie trainic
cu o bunJ stabilitate, sJ fie realizat din materiale
rezistente care sJ-i asigure o folosire ndelungatJ, sJ
fie uDor de ntreCinut Di igienic, sJ fie uDor de
manipulat, sJ corespundJ concepCiei moderne despre
confort, fiind rezultat cu respectarea cerinCelor
ergonomice.
Mobilierul e7istent n spaCiile pentru servire este format din: mese, scaune 4fotolii,
semifotolii,5, canapele, taburete, scaune de bar, mese de serviciu sau console,
gheridoane, cuiere, perne, 9ardiniere, umbrele.
D%tarea cu utila.e !entru ser/ire
Dotarea cu utila9e a spaCiilor de servire se face Cinndu-se seama de structura
sortimentelor oferite, tehnologia de servire aplicatJ, uDurarea operaCiunilor legate de
prezentarea Di servirea propriu-zisJ a preparatelor Di bJuturilor oferite. =n dotarea cu
utila9e se are n vedere, n primul rnd, modernizarea operaCiunilor de pregJtire prealabilJ
a produselor, prezentarea Di servirea lor. AceastJ acCiune este strns legatJ de e7istenCa
urmJtoarelor utila9e: automate pentru vnzare, dozatoare pentru pregJtirea sau
porCionarea unor produse specificeK cntare electroniceK case de marcat electroniceK
vitrine de prezentareK cJrucioare pentru transport, servire Di debarasareK ncJlzire de
veselJ sau utila9e pentru menCinerea la cald sau rece a preparatelor Di bJuturilorK e7presso-
uri sau alte aparate pentru pregJtirea cafelei sau a ceaiuluiK benzi rulante pentru
debarasarea n unitJCile cu autoservireK maDini de fabricat cuburi de gheaCJK sisteme de
informare electronicJ asupra sortimentelor Di preCurilor produselor e7istente la vnzare.
Vitrinele de prezentare sunt utila9e termice pentru prezentarea Di n acelaDi timp,
pJstrarea la cald sau rece a produselor respective. Aceste utila9e, mai ales cele frigorifice,
se ntlnesc n ma9oritatea restaurantelor servind la depunerea Di pJstrarea produselor uDor
perisabile, temperatura de lucru variind ntre . Di - grade 8
Crucioarele sunt folosite n restaurante la prezentare, servire, transport Di
debarasare. Au mai multe destinaCii: pentru gustJri Di salate, pentru brnzeturi Di deserturi
etc.
Conservatorul L rJcitor este un utila9 special pentru rJcirea Di pJstrarea bJuturilor
rJcoritoare, nainte de servire. PrezintJ avanta9ul cJ este o construcCie metalicJ
autoportantJ, realizatJ din materiale adecvate pentru menCinerea constantJ a temperaturii ,
printr-un termostat.
Barul pentru rcit i distribuit berea este un utila9 destinat rJcirii Di desfacerii berii,
n restaurante, bufete, baruri, terase Di grJdini de varJ, patiserii L plJcintJrii.
Barul- bufet este un utila9 folosit n unitJCile mai mici pentru rJcirea Di distribuirea
berii la pahar Di a altor bJuturi alcoolice Di nealcoolice. =n afara instalaCiilor specifice se
poate depune Di un bazin cu gheaCJ pentru rJcit sticlele.
Barul modulat este un utila9 multifuncCional folosit n cele mai diferite unitJCiK
acesta cuprinde: spaCiu rece, spaCiu de spJlare, rJcitor sticle, conservator ngheCatJ, masa
de lucru, vitrinJ de prezentare, mascJ, bar etc. Godulele sunt e7ecutate din materiale
adecvate: ino7, material plastic, lemn furniruit , uDile de nchidere cu garniturJ magneticJ.
Maina pentru fabricat cuburi de ghea este un utila9 special pentru producerea din
apJ potabilJ a cuburilor de gheaCJ folosite la rJcirea sau pregJtirea unor bJuturi.
Maina pentru fabricat i porionat ngheat ,
utila9 pentru fabricarea Di distribuirea ngheCatei, este
conceputJ cu unu sau mai multe tronsoane de lucru pentru distribuirea ngheCatei, separat
din fiecare sortiment sau asortatJ.
D%tarea cu in/entar "e ser/ire 0i !entru lucru
Dotarea cu inventar pentru servire presupune asigurarea la nivelul categoriei de
ncadrare a fiecJrei unitJCi, corespunzJtor sortimentului oferit la vnzare, a tot ceea ce
este necesar pentru efectuarea corespunzJtoare a serviciilor. 'e au n vedere: veselJ,
sticlJria, tacmurile, articolele de mena9 Di accesoriile de serviciu, len9eria .
Vesela cuprinde totalitatea vaselor utilizate la masJ: recipiente, porCelan, faianCJ,
metal, ce se folosesc la pJstrarea, transportul Di servirea preparatelor. =n aceastJ grupJ
intrJ: platourile, tJvile, farfuriile, ceDtile, cJnile, salatierele, sosierele, supierele etc.
arfuriile se folosesc la servirea clienCilor cu diferite preparate sau ca
suporturi. 'unt confecCionate n mare parte din porCelan alb, glazurat Di decorat cu o
bandJ de culoare Di emblemJ. =n unele unitJCi cu specific tradiCional, pot fi din ceramicJ
sau faianCJ, cu decor adecvat. =n dotarea unitJCii intrJ urmJtoarele tipuri de farfurii: suport
mare cu diametrul de .-- 0+ cmK adncJ cu diametrul de circa .+- .2 cmK desert cu
diametrul de circa .1 cmK ntinsJ micJ sau 9our, cu diametrul de circa 1- cmK suport mic
pentru unt, lJmie cu diametrul de 11- 1. cmK pentru gem cu diametrul de circa 2 cmK
pentru oase 4n formJ de semilunJ5 cu dimensiunea de 1A72 cm. Etilitatea diferitelor
tipuri de farfurii este indicatJ de nsJDi denumirea lor cu urmJtoarele precizJri:
farfuria adncJ mare poate fi utilizatJ pentru servirea de ciorbe Di
borDuri, a unor specialitJCi din paste fJinoase, la servirea racilor, fulgilor de porumb,
precum Di pregJtirea unor preparate la gheridon n salonK
farfuria ntinsJ mare este ntrebuinCatJ de regulJ, la servirea
preparatelor de bazJ, a unor antreuri sau gustJri dacJ porCiile respective sunt mai mari sau
ca suport n lipsa farfuriei suport , pentru transportul Di prezentarea unor preparate sau
obiecte de inventarK
farfuria de desert se foloseDte Di la servirea unor gustJri, antreuri,
salate, pineK
farfuria suport se utilizeazJ pentru ceDtile de supJ, dacJ nu au
suport, ct Di la transportul Di prezentarea unor preparate sau obiecte de inventar mJrunte,
inclusiv la prezentarea Di ncasarea notei de platJ,
farfuria ntinsJ micJ sau 9our serveDte de regulJ, ca farfurie
pentru pine n unitJCile care practicJ acest sistem, ca sport pentru pahare n bunuri Di la
servirea desertului n unitJCi modeste 4cofetJrii, patiserii5.
Cetile se folosesc la servirea unor bJuturi sau preparate lichide Di sunt
confecCionate din acelaDi material ca farfuriile, salatierele, ravierele. =n dotarea
restaurantelor, se ntlnesc urmJtoarele tipuri:
ceDti de cafea, capacitate 1//-1.? mlK
ceDti de ceai, capacitate ..?-.?/ mlK
ceDti pentru consomme 4cu douJ tortiCe5, capacitate ntre .?/ Di
0?/ mlK
ceDti pentru ciorbe 4cu sau fJrJ toartJ5, capacitate +?/-?// ml.
Fiecare tip de ceaDcJ Di are farfurioara- suport, prevJzutJ pe fund cu o adnciturJ
corespunzJtoare ca mJrime diametrului bazei ceDtii.
!crumierele de forme Di mJrimi diferite, realizate din aceleaDi materiale ca Di
restul veselei, sunt utilizate pentru spri9inirea CigJrilor Di colectarea scrumului Di a
resturilor.
!ticlria" cuprinde totalitatea obiectelor din sticlJ, semicristal Di cristal
destinate servirii Di consumului bJuturilor: pahare, cJni, carafe.
#aharele utilizate n restaurante pot fi de sticlJ, semicristal Di cristal.
6ndustria produce, n principal, douJ categorii de pahare folosind douJ tehnologii de
fabricaCie: mecanicJ Di manualJ. Pentru unitJCile de categorie superioarJ se recomandJ
pahare de bunJ calitate din cristal sau semicristal de regulJ, cu picior. Acestea vor trebui
sJ ndeplineascJ anumite condiCii: transparenCJ, pentru a nu denatura culoarea bJuturii
servite, rezistenCJ Di ntreCinere uDoarJ, stabilitate bunJ, sJ nu fie colorate , sJ se
armonizeze cu restul inventarului 4de e7emplu, unei vesele de porCelan fin nu-i rJspund
dect pahare din cristal5. Principalele tipuri de pahar din dotarea restaurantelor sunt:
pahare pentru aperitive sub formJ de cupJ cu capacitate ntre A?
Di 1?/ mlK
pahare pentru vin alb, cu capacitate ntre 1// Di 1.? mlK
pahare pentru vin roDu, cu capacitate ntre 1.? Di 1?/ mlK
pahare pentru apJ, cu capacitate ntre 1?/ Di 1A? mlK
cupe Di flute pentru Dampanie, cu capacitate ntre 1?/ Di 1A? mlK
pahare pentru coniac sub formJ de balon sau ovale, cu
capacitate de minimum 0// mlK
pahare sau cJni pentru bereK
pahare pentru bJuturi rJcoritoare, cu capacitate ntre .?/ Di
+// mlK
cJni 4carafe5 pentru apJ Di vin de 1.?,.?/, ?// Di 1/// mlK
pahare pentru bJuturi n amestec, specifice bJuturilor oferite
la vnzare.
Lenjeria cuprinde totalitatea materialelor te7tile folosite de clienCi sau de cJtre
lucrJtorii unitJCii: feCe de masJ, naproane, Dervete, ancJre, crpe, perdele, draperii.
Dotarea cu diferite articole de len9erie este o problemJ deosebit de importantJ,
solicitnd cunoDtinCe specifice privind materialele te7tile
necesare, dimensiunile Di cantitJCile acestora.
.1. Analiza S.1.O.T.
Puncte tari
- ambianC<, decor, primire
- ambianCa este asugurat< de o formaCie
muzical<
- este printer putinele restaurante de pe
)alea Prahovei care are saloane
separate pentru fum<tori Di nefum<tori
O!%rtunit2#i
Puncte sla-e
- prezenCa concurenCilor direcCi n
aceeaDi zon< cu acest restaurant
- e7perinCa destul de scurt< pe care o
are restaurantul ,deoarece este intrat pe
piaC< de relative puCin timp
3 nivelul de notorietate n construcCie
A'enin#2ri
3 anga9aCii de pe )alea Prahovei profit<
din ce n ce mai mult de timpul lor
liber Di servesc masa Di nu numai tot
mai mult n afara locuinCei
- atingerea pragului de maturitate a
unor segmente concurente, cum ar fi
pizzeriile
- inclinaCia spre inovare din partea
clienCilor
3 clienCi foarte versatili
- apariCia unor noi distribuitori de hran<
preparat<
- nevoi de securitate
- raport calitate>preC important
.. Ser/iciile !restate "e $ir'2
%estaurantul :Ale7andros; ofer< un meniu cu mnc<ruri Di b<uturi deosebite,
clientii avnd posibilitatea de a alege dintr-o gam< larg< de produse ce pot fi servite n
restaurant, acas< sau la birou.
%estaurantul :Ale7andros; ofer< clienCilor s<i trei tipuri de servicii:
!ervicii de alimentaie public$ pentru clienii obinuii ai restaurantului%
!ervicii de catering%
&rganizeaz$ mese festive i de protocol" nuni" anivers$ri" fiecare cu meniuri
speciale'
Din aceste considerente, restaurantul :Ale7andros; are un meniu bogat ce urm<reDte
preferinCele actuale ale clienCilor, meniul fiind de asemenea bogat n preparate romneDti
Di internaCionale, cu un conCinut redus de gr<simi Di colesterol, ale c<ror ingrediente sunt
1//B naturale.
&biectivul societ<Cii este de a satisface pe deplin e7igenCele gastronomice ale
clienCilor, avnd n vedere faptul c< preocuparea oamenilor pentru o alimentaCie s<n<toas<
Di hr<nitoare este in creDtere n ultimii ani. 8eea ce caut< un client n momentul n care
mpinge uDa unui restaurant este s< m<nnce diferit de fiecare dat<. Aceasta este e7act
ceea ce restaurantul :Ale7andros; caut< s< duc< la ndeplinire pentru fiecare client n
parte.
%estaurantul :Ale7andros; este renumit pentru calitatea Di diversitatea preparatelor
culinare-gust<ri reci Di calde, supe, ciorbe,preparate calde, preparate la gr<tar, preparate
din peDte, produse de patiserie-cofetarie, b<uturi alcoolice Di nealcoolice. 'ocietatea
doreDte s< atrag< Di s< satisfac< pretenCiile a Di mai multor clienCi prin varietatea
produselor culinare Di sortimentele de b<uturi disponibile.
%estaurantul este creat att pentru a deservi clienCii la una dintre mesele e7istente n
restaurant ct Di la domiciliul sau la biroul acestora. Aici intervine activitatea de catering
a restaurantului. 8onducerea s-a hot<rt asupra acestui tip de serviciu din mai multe
motive, printre care:
Datorit< serviciilor de calitate oferite, restaurantul a beneficiat :gratuit; de
reclam< din partea clienCilor, reclama :din gur< n gur<;K
=n ultima perioad< restaurantul a fost frecventat de tot mai mulCi clienCiK
Datorit< vadului comercial de care dispune restaurantul. Acesta fiind situat pe
unul dintre principalele bulevarde ale oraDului, n aceast< zon< sunt amplasate
multe firme de diferite domenii. 8um am menCionat anterior, populaCia a nceput
din ce n ce mai mult s< profite de timpull liber de care dispune.
Datorit< acestor motive, restaurantul a venit n spri9inul clienCilor fideli dar Di
potenCialilor clienCi, prin serviciul de catering. 8omenzile de tip :home deliverM; se
preiau telefonic Di se onoreaz< n apro7imativ +/ min. 8ostul transportului este diferenCiat
dup< zona de distribuCie. DistribuCia se refer< aici la serviciul de catering ce satisface cu
promptitudine cererile de livrare la domiciliu sau birou a preparatelor solicitate de clienCi.
%estaurantul :Ale7andros; deCine n prezent . autovehicule ce asigura activitatea de
catering. Durata ma7im< de distribuCie a comenzii este de 1? minute din momentul cnd
autovehiculul pleaca de la restaurant. =n cazul unor aglomer<ri se recurge la folosirea
maDinilor personale a doi anga9ati ce au aceasta sarcin< complementar< n situaCiile de
forC< ma9or<. Produsele care sunt oferite clienCilor prin acest serviciu sunt identice cu cele
oferite n interiorul incintei restaurantului.
De asemenea restaurantul mai organizeaz< mese festive Di de protocol, nunCi,
anivers<ri, fiecare cu meniuri speciale. Pentru fiecare dintre aceste ocazii speciale,
restaurantul pune la dispoziCia clienCilor meniuri deosebite, care sunt realizate fie n
totalitate de cei de la restaurant, sau sunt pregatite n funcCie de dorinCele celor care le
comand<. Pentru aceste ocazii anga9aCii restaurantului asigur< Di amena9area saloanelor, n
funcCie de tipul evenimentului.
=n ceea ce priveDte ponderea serviciilor n formarea cifrei de afaceri a
restaurantului, aceasta se prezint< sub urm<toarea form<:
-/B activitatea de zi cu zi a restaurantuluiK
./B activitatea de cateringK
./B organizarea de evenimente speciale.
Prin intermediul acestor servicii restaurantul ncearc< s< vin< ct mai bine n
ntmpinarea cerinCelor clienCilor.

.&. Sta-ilirea !re#uril%r
PreCul este singura component< a mi7ului de marNeting care produce venituri,
celelalte componente necesitnd numai cheltuieli. "l este , de asemenea, un element
foarte fle7ibil al mi7ului, putnd fi modificat foarte rapid.
Prin stabilirea preCurilor, restaurantul va urm<ri MAXIMIZAREA VOLUMULUI
VANZARILOR. 8onducerea restaurantului doreDte s< ma7imizeze num<rul de produse
vndute, deoarece acest fapt va duce la sc<derea costurilor pe unitatea de produs Di la
creDterea pe termen lung a profiturilor.
Fi7area preCurilor pentru restaurantul :Ale7andros; decurge din dou< etape Di
urmeaz< atingerea a dou< obiective. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor Di
atingerea unei mar9e de profit, iar al doilea obiectiv vizeaz< practicarea unui preC care s<
corespund< imaginii restaurantului pe care restaurantul doreDte s< o promoveze. 'e va
determina mai nti preCul n funcCie de cost Di apoi preCul de diferenCiere de concurenCi.
8unoscnd toate ingredientele ce intra n alc<tuirea meniurilor se va calcula iniCial
preCul f<r< a lua n calcul impozitul pe societate Di 3va-ul, acestea urmnd a fi ad<ugate
ulterior, dup< fi7area nivelului mar9ei.

CAPITOLUL II Pr%-le'e s!eci$ice
.1. Descrierea !r%"usului "e ali'enta#ie !u-lic2
%estaurantul :Ale7andros; ofer< clienCilor s<i servicii de alimentaCie public<
astfel:
=n incinta propriului restaurant:
'ervirea clienCilor n cele dou< saloane Di pe terasa restaurantului, n mod
obiDnuit, n orice moment al zilei, care desigur se ncadreaz< n programul
de lucru al restaurantului.
&rganizarea de mese festive Di de protocol, nunCi, anivers<ri, fiecare cu
meniuri speciale.
!a domiciliu clientului sau la biroul de lucru- activitatea de catering.
'ervirea clienCilor este asigurat< prin intermediul chelnerilor Di osp<t<riCelor.
Anga9aCii restaurantului lucreaz< n dou< schimburi pe zi. Pe fiecare tur< e7ist< urm<torii
anga9aCi: un chelner pentru bar Di . osp<t<riCe pentru cele dou< saloane. Pe timp de var<,
cnd este deschis< Di terasa restaurantului, pentru servirea clienCilor sunt la dispoziCie 0
osp<t<riCe.
Procesul de servire al clienCilor este unul de calitate, din mai multe puncte de
vedere, printre care:
6ntervalul de timp, momentul n care clientul intr< n restaurant Di momentul n
care i se prezint< meniul, este scurtK
AtenCia acordat< de osp<t<riCe n observarea clienCilor care sunt gata s< dea o
comand<K
Preluarea rapid< a comenzii de la client Di transmiterea acesteia mai departe, acolo
unde este necesar, adic< la bar sau la buc<t<rieK
8apacitatea de lucru Di promptitudinea personalului de la buc<t<rieK
'ervirea clienCilor n funcCie de comenzile efectuate se face respectnd regulile de
baz< de servire a acestoraK
3ratarea clienCilor cu respectful cuvenit, anga9aCii respectnd principiul de baz<
care asigur< eficienCa unei afaceri, :8lientul nostru, st<pnul nostru;.
.. Pre!arate culinare ga'a s%rti'entala
Hama sortimentala de preparate culinare a restaurantului Ale7andros este variata
cuprinsa in listele meniu realizate pentru fiecare eveniment in paret. Pentru e7emplificare
prezentam mai 9os . variante de meniu clasic.
4ARIANTA 1
1. 5ustare
O 3rifoi de ardei gras si salata verde
umplut cu salata berlineza
O 3randafir din rosie umpluta cu salata
de vinete
O Guschi file
O 'alam de 'ibiu
O 'unculita taraneasca
O 8otlet haiducesc
O 8ascaval
O Gasline
O 'alata verde
. 5ustare cal"a
O 'armalute 4? buc5 cu mamaliga si ardei
iute
&. Pre!arate la gratar
O 8eafa de porc la gratar
O Harnitura de cartofi nature
O 'alata de cruditati
4ARIANTA
1. 5ustare
O %ulou de sunca umplut cu salata de
cruditati
O 'alam de 'ibiu
O %ulada de pui
O Iambon afumat
O %osie feliata cu salata de icre
O %ondele de castraveti cu crema de
branzeturi
O "vantai de cascaval
O Gasline
O 'alata verde
. 5ustare cal"a
O File merluciu pane
O 8artofi nature si 1?amiae
&. Pre!arate la gratar
O 8otlet de porc
O Harnitura de catofi pra9iti
O 'alata de castraveti si gogosari murati
Director de restaurant
'ef de sala ucatar sef arman sef
ospatari
debarasori
bucatari
A9utori de bucatari
barmani
.&. Pers%nalul restaurantului
6isa P%stului7 Se$ "e Sala
Denu'ire !%st7 Se$ "e sala
De!arta'ent7 Ser/icii
Titular7 numele titularului
L%cul "es$asurarii 'uncii7 sediul restaurantului P...P
Su-%r"%nare7 Directorului de restaurant
Su!er/izare7 'upervizeaza activitatea anga9atilor departamentului 'ervicii 4#
ospatari, Q barman, R picoli, $ ingri9itori5.
Relatii $uncti%nale7 cu reprezentantii departamentelor financiar-contabil, marNeting,
aprovizionare>achizitii.
Sc%!ul !%stului7 titularul postului are rolul de a asigura oferirea de servicii eficiente si
profesioniste in cadrul unitatii.
Acti/itati !rinci!ale7
'upravegherea salii de mese din punctul de vedere al aspectului, facilitatilor,
curateniei si igieneiK
'upravegherea si coordonarea activitatii ospatarilor, barmanilor si picolilorK
Gentinerea unor relatii bune de munca intre colegii din toate departamentele unitatiiK
Programarea si organizarea evenimentelor festiveK
'olutionarea eficienta a tuturor solicitarilor si>sau reclamatiilor clientilor.
Sarcini si in"at%riri s!eci$ice7
Planificarea si organizarea activitatii restaurantului astfel incat sa fie posibile
atragerea de noi clienti fideli si pastrarea celor e7istenti.
Res!%nsa-ilitati ale !%stului7
%aspunde pentru calitatea serviciilor oferite in restaurant.
%aspunde pentru calitatea activitatii personalului aflat in subordine.
%aspunde de solutionarea prompta a solicitarilor si>sau reclamatiilor clientilor.
Aut%ritatea !%stului7
"ste autorizat sa coordoneze si sa raspunda pentru activitatea ospatarilor, barmanilor,
picolilor si ingri9itorilor.
S!eci$icatiile !%stului7
Stu"ii7 studii de calificare in domeniuK
E,!erienta7 e7perienta de minim 1an in functia de sef de salaK
cunoasterea pietei de produse alimentare si a particularitatilor acesteiaK
abilitati foarte bune de comunicare si negociere, prezenta pozitiva si agreabila, calitati
managerialeK
abilitati organizatorice, initiativa, seriozitate.
De!lasari
Frecventa: -
8onditii asigurate: -
Relatiile cu alte "e!arta'ente7
descrise in %egulamentul de organizare si functionare si %egulamentul de ordine
interioara.
C%n"itii "e 'unca7
obisnuiteK
program normal de lucru, uneori prelungit.
Salarizare7 'alariul brut lunar este de ..................... lei noi, la care se adauga sporurile
negociate.
6acilitati7 telefon mobil.
'anctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute
in fisa de post sunt descrise pe larg in %egulamentul intern 4%&65.
6ntocmit ... Funtia ... 'emnatura ...
6isa P%stului Os!atar
Denu'ire !%st7 Os!atar
De!arta'ent7 Ser/icii
Titular7 nume titular
L%cul "es$asurarii 'uncii7 sediul restaurantului P ...P
Su-%r"%nare7 'efului de sala
Su!er/izare7 'upervizeaza activitatea picolilor si a
personalului responsabil de curatenie
Relatii $uncti%nale7 cu bucatarul, barmanul, ceilalti
ospatari.
Sc%!ul !%stului7 titularul postului are rolul de a asigura
servirea impecabila a clientilor cu
produsele>mancarurile>bauturile comandate de catre acestia.
Acti/itati !rinci!ale7
preluarea comenzilor de mancare si bautura intr-o maniera eficienta si profesionistaK
acordarea atentiei cuvenite si asigurarea unor servicii ireprosabile clientilorK
cunoasterea meniului astfel incat sa poata oferi in orice situatie informatii competente
cu privire la felurile de mancare, tacamuri si bauturi.
Sarcini si in"at%riri s!eci$ice7
servirea e7emplara a clientilorK
indeplinirea altor sarcini curente atribuite de catre superiorul direct, in concordanta cu
necesitatile imediate ale unitatii.
Res!%nsa-ilitati ale !%stului7
asumarea responsabilitatii pentru corectitudinea intocmirii si incasarii facturilorK
raspunderea pentru calitatea serviciilor oferite.
Aut%ritatea !%stului7
"ste autorizat sa asigure servirea impecabila a clientilor cu
produsele>mancarurile>bauturile comandate de catre acestia.
S!eci$icatiile !%stului7
diploma de calificare in domeniuK
e7perienta de minim 1 an ca ospatarK
cunostinte medii de limba englezaK
aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudineK
atitudine pozitiva si concilianta in relatiile cu clientii si colegiiK
disponibilitate pentru compromisul constructiv.
De!lasari7
Frecventa: -
8onditii asigurate: -
Relatiile cu alte "e!arta'ente7
1. descrise in %egulamentul de organizare si functionare si %egulamentul de ordine
interioara.
C%n"itii "e 'unca7
in sediul unitatiiK
program normal de lucru, in schimburi.
Salarizare7 'alariul brut lunar este de ..................... lei noi, la care se adauga sporurile
negociate.
6acilitati7 tichete de masa
Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute
in fisa de post sunt descrise pe larg in %egulamentul intern 4%&65.
6ntocmit ... Functia ... 'emnatura ...
.(. Retete
CAPRIOARA CU 6RUCTE DE PADURE
Ingre"iente
-?/ gr. muschi de caprioara, +//gr. fructe de
padure, 0//gr. cartofi, .?/gr. spanac, ?/gr. faina,
./gr. unt, ?/ gr. ceapa, ./gr. usturoi, +//ml. lapte,
1?/ml. vin rosu, 1//ml. ulei, sucul de la .
portocale, coriandru, scortisoara, cuisoare,
rozmarin, sare si piper
)%" "e !re!arare
'e curata muschiuletul de caprioara de
pielite, se condimenteaza, apoi se rumeneste intr-o
tigaie cu putin ulei. 'e adauga usturoiul tocat si rozmarinul. 'e pune preparatul la cuptorul
preincalzit si frigeti timp de 1? minute, la 1?/ grade 8.6ntre timp, se curata cartofii, se taie
felii si se pun la pra9it.'e pregateste pireul de spanac: 'e caleste ceapa marunt si se adauga
faina, amestecand mereu. 6n aceasi tigaie, se pune spanacul tocat si se lasa totul apro7imativ
A-2 minute. 'e toarna laptele, sarea, piperul si usturoiul pisat.
'e prepara sosul din fructe de padure: 'e pune la fiert vinul rosu impreuna cu sucul de
portocale si mirodeniile: scortisoara, coriandru si cuisoare. 'e fierb toate la foc mic si, spre
sfarsit, se adauga fructele de padure
4gasiti congelate5
Pe un platou, se aseaza muschiul
de caprioara taiat feliisi se serveste cu
sosul din fructe de padure, cu care se napeaza muschiuletul, iar alaturi piureul de spanac si
cartofii pra9iti. 'e serveste cu vin rosu rece.
)ISTRET 4ANATORESC
Ingre"iente7
2 medalioane de mistret, ? linguri ulei vegetal, 1 ceapa mica, 1// g slanina, . linguri frunze
de ceapa verde, .// g ciuperci, . rosii, 1 lingurita cimbru uscat, sare cu aroma de usturoi,
piper negru.
)%" Pre!arare
Peste carne se presara sare si piper, apoi se pra9este in uleiul incins cate 0-+ minute pe fiecare
parte. 'e pastreaza la cald cand se scoate din tigaie.se pune slanina tocata in bucati pana se
topeste grasimea, dupa care se pun ciupercile taiatecimbrul, ceapa verde si ceapa tocate. 'e
calesc 0 minute si apoi se adauga rosiile, amestecandu-se inca +-? minute. 'e pun si
medalionele sa se incalzeasca si apoi se servesc.
6A8AN I)PANAT
Ingre"iente7
+ piepturi de fazan4cca.+2/g5,
sare,
?/g.slanina afumata,
1//ml.ulei ,
unt cat o nuca,
+1>. linguri faina ,
.//g.gem de afine,
?-- cartofi,
piper,
1 ou,
. linguri pesmet,
.//ml.ulei,
+ boabe de ienupar,
.?/ml.lapte,
1//g.smantanaK
)%" "e !re!arare7
1. 'e impaneaza piepturile de fazan cu slanina afumata si se condimenteaza cu sare, piper si
boabe de ienupar pisate. 'e stropesc cu ulei si se tin .+ de ore in frigider.
.. Din unt, faina si amantana se prepara un sos alb in care se pun apoi gemul de afine si sare
dupa gust.
0. 8artofii se fierb in coa9a, se curata, se zdrobesc, se adauga oul, sare si atata faina cat sa
obtinem un aluat nici prea moale, nici prea vartos. 'e formeaza crochete, se trec prin pesmet
si se frig in ulei fierbinte.
+. Piepturile de fazan se frig pe ambele parti.
?. 'e serveste carnea feliata cu sosul de afine si crochetele de cartofi. 'e alege un vin rosu
sec.
POTARNICHI LA TA4A
Ingre"iente7
. potarnichi, o lingura unt, o ceasca
smantana, sare,
)%" "e !re!arare7
Potarnichile se lasa o zi doua sa se
fragezeasca. 'e prepara . potarnichi la tava,
punandu-se in unt. 8and sunt aproape gata,
se toarna peste ele in tava o ceasca cu
smantana fierbinte. 'e mai lasa la cuptor, sa
dea in clocot impreuna si sa scada. 6nainte de a se servi se taie potarnichea in patru.
6RIPTURA DE IEPURE
Ingre"iente7
1 spinare de iepure sau pulpele din spate
cca. 1// g grasime de porc sau 1// ml.
untdelemn
?/-1// ml vin alb
0-? catei de usturoi
1 ramura de cimbru
1 virf de lingurita piper
1 lingurita rasa de sare
Pre!arare
8arnea, curatata de pielite, se aseaza intr-o tava sau cratita potrivita cu marimea ei, pe un rind
de rondele de morcov, patrun9el, telina si ceapa, taiate de 1 cm grosime, se unge bine cu
grasimea sau untdelemnul si se presara cu piperul macinat. 6n cratita se pun +-? linguri cu
apa, sarea , cimbrul, o foaie de dafin, apoi aceasta se introduce in cuptorul bine incalzit la foc
mi9lociu, ca sa se friga carnea in vaporii formati. 'e intoarce din cind in cind, se stropeste
intotdeauna cu sosul din cratita care se completeaza cu apa, cind scade ca sa nu se arda
zarzavatul, pina ce acesta se moaieK apoi se adauga vinul sau zeama de la marinare, cind
scade lichidul. Durata de frigere variaza intre 1,?-. ore sau mai mult, dupa cit de batrin este
animalul. 8ind furculita intra cu usurinta in carne, pina la mi9loc, inseamna ca aceasta este
gataK daca nu s-a rumenit suficient, se lasa putin descoperita, ca sa se rumeneasca pe toate
partile, dupa gust. 8ind este gata, in sos se pune usturoiul taiat in felii si cu acesta se
stropeste friptura care, de altfel, se aromeaza mai intens decit daca s-ar impana cu usturoi. 'e
serveste cu sote de sfecla sau de legume, cu piure de cartofi, garnitura de orez etc. Friptura se
serveste si rece.
)USCHIULET RE5AL DE CER9
Ingre"iente necesare
1 muschiulet de cerb,
.// g slanina afumata,
1 ceapa mare,
1 chifla taiata felii,
sare, boiaK
pentru pra9it:
unt sau uleiK
pentru garnitura,
sos de ciuperci.
)%" "e !re!arare
8arnea se taie in felii groase si fiecare se cresteaza pe lungime de trei ori. 8restaturile
din margine se impaneaza cu bucati de slanina, iar cea din mi9loc cu ceapaK se condimenteaza
cu sare si boia, se lasa 1-. ore sa se patrunda ingredientele, apoi se pra9este in unt fiecare
bucata de carne pe ambele parti cate + minute. Platoul se tapeteaza cu felioare de chifle
pra9ite in unt sau in ulei si pe fiecare se asaza cate o bucata de friptura.
.+. N%r'e "e igiena si !r%tectia 'uncii in restaurant
%espectarea normelor igienice-sanitare constituie un element de baza in asigurarea
unui inalt nivel de servire,in special in alimentatia publica.'unt considerate unitati de
alimentatie publica toate tipurile de unitati in care se prepara si se servesc alimente sub forma
de gustari,mancaruri,delciuri,bauturi,inclusiv punctele de desfacere fi7e sau mobile din
piete,targuri,locuri de odihna si agrement sau alte centre. Pentru desfasurarea procesului de
productie si servire in conditiile igienico-sanitare,unitatile culinare sunt prevazute cu spatii de
productie,desfacere,depozitare si ane7e. Flu7ul tehnologic trebuie astfel organizat incat
vesela intrebuintata sa nu fie preluata prin ghiseul de distribuire a preparatelor catresalonul
de servire.)esela pentru servire si vesela de bucatarie trebuie spalate separat,in spatii in care
nu se e7ecuta operatii de preparare.'e recomanda ca aceste saptii sa fie delimitate de partile
laterale prinparavane de sticla,placi fibro-lemnoase,etc.)esela curata pentru servire trebuie
pastrata in rafturi prevazute cu perdele de panza sau tifon,iar vesela de bucatarie pe rafturi
speciale sau dulapuri inchise.
6n desfasurarea tuturor proceselor de prelucrare a alimentelor trebuie sa se mentina in
permanenta curatenia si ordinea la fiecare loc de munca,asigurand dezinfectia zilnica a
ustensilelor,utila9elor si meselor de lucru cu detergenti si substante clorigene.
)esela folosita la prepararea produselor culinare prezinta resturi de
sosuri,grasimi,etc.6nainte de spalare se va curata de grasimi sau alte resturi,apoi se va freca
cu o perie tare deasupra unei lazi sau a unui vas al carei continut se va depune in lada de
resturi mena9ere a bucatariei sau a unitatii.Dupa aceste operatii,vasele se diri9eaza spre primul
compartiment al bazinului.6n acest compartiment,cu apa la o temperatura de +/-?/
&
8 se
dizolva o substanta pentru degresat 4soda sau detergenti5.6n aceasta solutie se va spala vesela
murdara.Dupa degresarea si dizolvarea grasimilor restante,se freaca bine fiecare obiect pana
ce se curata apoi se trec in al doilea compartiment al spalatorului in care,in apa incalzita la
aceeasi temperatura a fost dizolvat un dezinfectant care contine o solutie de bromocet .B.
)esela se tine circa . minute in aceasta solutie,se clateste bine,apoi se scoate din acest
compartiment.Ermeaza al treilea bazin in care se e7ecuta operatia de spalare si limpezire a
veselei in apa curata,cat se poate de fierbinte,dupa care acestea se aseaza pe gratare ca sa se
scurga si sa se usuce."ste interzis ca vesela sa se treaca la spalat grupata in ?-- bucati
deoarece atat degresarea cat si dezinfectarea nu se poate face in bune conditii.
!a spalarea veseleise vor folosi intotdeauna manusi de cauciuc,sort impermeabil,ghete
speciale si in general tot echipamentul prevazut de normele stabilite pentru protectia si
securitatea muncii.
Fiecare lucrator este obligat sa intretina in permanenta starea de curatenie la locul sau
de munca de la inceputul activitatii si pana la sfarsitul programului de lucru.
Pastrarea alimentelor L unitatile de alimentatie publica trebuie sa asigure pastrarea
alimentelor in camere sau compartimente special amena9ate pentru anumite categorii de
produse,si anume : produse uscate 4cereale,fainoase,zahar,produse ambalate,etc.5,lapte si
produse lactate,carne,peste,derivate ale acestora,legume,fructe proaspete si conservate,etc.
Produsele alimentare se depoziteaza pe gratare de lemn,asezate in stive pe randuri sau
in grupuri compartimentate,distantate in asa fel incat sa se asigure o ventilatie
perfecta,precum si accesul persoanelor care controleaza starea produselor depozitate."ste
interzisa pastrarea de produse alimentare alterate in depozite sau in locuri destinate
depozitarii produselor alimentare.
"ste oprita depozitarea in aceeasi incapere frigorifica sau in acelasi compartiment al
agregatelor,a alimentelor alterate cu miros patrunzator sau miros caracteristic specific
impreuna cu produsele alimentare care prind cu usurinta mirosuri straine
4lapte,smantana,unt,grasimi,etc.5.De asemenea,se interzice depozitarea in camere frigorifice a
subproduselor animale 4oase,copite,mate5,ustensile,echipamente de lucru,etc.$u se admite
pastrarea mancarurilor gatite in incaperi calde sau in vase descoperite,precum si amestecarea
mancarurilor neconsumate cu cele proaspat preparate.
CAPITOLUL III PRO)O4AREA TURISTICA A RESTAURANTELOR
&.1 R%lul si i'!%rtanta !r%'%/arii turistice
Promovarea n turism constJ ntr-un ansamblu de
demersuri de comunicare ce vizeazJ transmiterea permanentJ,
pe diverse cJi, a unor mesa9e destinate informJrii att clienCilor
potenCiali, ct Di a operatorilor de turism asupra caracteristicilor
produselor Di serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu
scopul de a consolida o imagine pozitivJ Di de a cultiva o
atitudine favorabilJ faCJ de acestea Di firmJ, respectiv de a
determina, n mentalitatea Di obiceiurile de cumpJrare Di consum
ale turiDtilor, modificJri convenabile ntreprinderii ofertante.
1

AcCiunile promoCionale n turism, vizeazJ atragerea unor
noi clienCi, precum Di pJstrarea celor vechi, adresndu-se direct
sau prin intermediari, ntregului public sau unor categorii bine definite de clienCi. Aceste
acCiuni necesitJ investiCii semnificative datoritJ ntinderii geografice, manifestJrii unei
concurenCe puternice Di caracterului intangibil al produsului turistic. 8aracterul intangibil al
serviciilor turistice conduce la creDterea importanCei strategiei promoCionale, care trebuie
asociatJ cu elemente tangibile.
=n turism se pot evidenCia douJ stiluri promoCionale:
#romovarea imaginii: destinaCiile turistice pe care urmJreDte sJ le facJ
cunoscuteK
#romovarea v(nzrilor: care implicJ operaCiile de comercializare
&. O-iecti/ele Pr%'%/:rii
=nainte de definirea obiectivelor de promovare, trebuie definite obiectivele de
marNeting ale firmei. 'pre e7emplu, dacJ o agenCie de turism Di stabileDte ca obiectiv general
creDterea numJrului de clienCi, trebuie sJ aibJ n vedere niveluri ale clientelei 4cea aparCinnd
1
$edelea, Ale7andru L FPolitici de marNeting n turism;, "ditura "conomicJ, ucureDti, .//0, p. 1.?
ei, cea aparCinnd concurenCei Di cei care nu s-au hotJrt sJ facJ turism5 ca apoi sJ-Di
formuleze strategii de marNeting precum: ntJrirea fidelitJCii clienCilor proprii, atragerea
clienCilor firmelor concurente, transformarea nonconsumatorilor n consumatori de produse
turistice.
ErmeazJ identificarea stadiilor prin care consumatorul trece succesiv nainte de a
decide, n privinCa cumpJrJrii unui produs turistic Aceste stadii sunt:
c%gniti/: se urmJreDte atragerea atenCiei consumatorului potenCial asupra
e7istenCei unei anumite firme de turism Di a ofertei acesteiaK
a$ecti/: n urma identificJrii preferinCelor, obiectivul promovJrii constJ n
atragerea interesului Di dorinCei de a deveni client potenCial al firmeiK
c%'!%rta'ental: folosind diferite metode de convingere, obiectivul este
transformarea consumatorului potenCial n client efectiv.
&biectivele promovJrii trebuie sJ fie cuantificate n ct mai mare proporCie, pentru a
se asigura controlul ndeplinirii lor.
&.& R%lul In$%r':rii ;n Pr%'%/area Turis'ului
Activitatea de promovare este o activitate comunicaCionalJ, iar obiectivul ei principal
l reprezintJ informarea clientelei asupra
firmei Di produselor sale turistice, care se
poate realiza pe cJi multiple, sub formJ
verbalJ sau scrisJ, vizualJ sau auditivJ etc.
=n efortul de promovare sunt
angrenate diferite tipuri de instituCii precum:
1. Centre "e in$%r'are
Centre permanente de informare: organizate
pe principiul teritorial, pe cheltuiala
firmelor, n localitJCi, zone, CJri cu clientelJ
turisticJ numeroasJ, mbrJcnd forma birourilor sau oficiilor de turism. %olul acestora este
de a oferi gratuit informaCii clientelei turistice.
#unctele ocazionale de informare: se prezintJ sub forma saloanelor Di standurilor. 'aloanele
oferJ posibilitatea confruntJrii ofertei cu cererea de turism Di se organizeazJ de regulJ
naintea vacanCelor de varJ Di iarnJ. Acestea se mpart n funcCie de amploarea acCiunilor de
promovare n saloane naCionale Di internaCionale. 'tandurile se organizeazJ la nivel naCional,
multiregional sau regional, unde participJ firme, organisme naCionale de turism Di au ca scop
distribuirea materialelor promoCionale cJtre intermediari Di clientelJ.
Aceste centre oferJ att informaCii scrise ct Di verbale. &rganizarea, dotarea Di
funcCionarea acestor centre presupun un efort economic substanCial.
=nsJ, dintre formele de informare turisticJ, cea mai eficientJ s-a dovedit informarea
prin documente scrise. Documentele pot fi:
de apel: strnesc interesul pentru anumite forme de turism prin imaginiK
de informare: cuprind date, precum Di sfaturi oferite pentru a deveni turist.
Printre tipurile de documente turistice se numJrJ :
documentele hotelurilor individualeK
documentele lanCurilor hoteliereK
documentele staCiunilor turisticeK
documentele zonelor turisticeK
documentele oficiilor naCionale de turism.
=n editarea acestora trebuie sJ se respecte reguli privind stabilirea titlului, traducerile Di
formatul.
Titlul L trebuie amplasat fie n partea de sus, fie de 9os a copertei, precum Di pe
contracopertJ.
Tra"ucerile L este necesar elaborarea unui document pentru fiecare limbJ n parte de
cJtre un specialist din Cara cJreia-i aparCine limba.
6%r'atul L trebuie sJ CinJ seama de conCinutul lor, modul de stocare, de e7punere Di de
e7pediere. Pentru pliante, formatul internaCional este de .1 # 1/,?, iar pentru broDuri de .1 #
.1.
Adesea, nu sunt respectate aceste formate, lJsndu-se fru liber imaginaCiei.
&.& 6%r'ele Pr%'%/:rii
8omponentele mi7-ului promoCional includ:
o Publicitatea turisticJK
o %elaCiile cu publiculK
o Promovarea vnzJrilorK
o GarNetingul directK
o ForCa de vnzare.
A. Pu-licitatea <n turis' reprezintJ principala modalitate de promovare a produselor
Di serviciilor turistice Di constJ n cumpJrarea unui spaCiu n cadrul unui suport promoCional.
Putem alege ntre mai multe tipuri de medii: mass-media, e7terioarJ, directJ sau gratuitJ.
1. Pu-licitatea <n 'ass3'e"ia
1.1. Publicitatea turistic n presa scris are n vedere urmJtoarele:
- te'a : mesa9ul pe care l oferJ publicitatea trebuie sJ fie ct mai simplu, sJ dea
impresia de unicitate, cJ se promoveazJ produsul turistic cel mai bun Di dacJ l alege,
turistul are satisfacCia cJ a fJcut o alegere bunJK
- #inta: avnd n vedere caracteristicile ofertei turistice Di mai ales faptul cJ pentru a
consuma produsul turistic clientul este cel care trebuie sJ se deplaseze la destinaCia
turisticJ, trebuie sJ se realizeze o adaptare a turistului la produsul turisticK
- su!%rtul: pentru publicitate trebuie ales un suport, n alegerea cJruia trebuie sJ se
CinJ cont de mai mulCi factori: mJrimea unitJCii care face publicitate, raportul calitate -
preC al firmei de publicitate, publicul vizat.
1.. Publicitatea ra!i"#"nic : trebuie sJ se CinJ cont de modul de alegere a orelor
de transmisie a mesa9ului Di adaptarea la publicul vizat. Gesa9ele trebuie sJ fie
suficient de lungi, pentru a cuprinde toate informaCiile, Di destul de scurte, pentru a
nu obosi ascultJtorii. Poate mbrJca diferite forme: reporta9e istorice, culturale sau
sportive, sfaturi ale medicului, concursuri pentru eliminarea aspectului publicitar.
1.$. Publicitatea tele%i&at se foloseDte pentru o promovare a turismului de masJ de
cJtre companii de transport Di touroperatori care se adreseazJ unui public
nediferenCiat.
1.'. Publicitatea prin cine(at")ra# se adreseazJ unui auditoriu selectiv Di fracCionat,
nsJ este cel mai costisitor mi9loc
publicitar.
. Pu-licitatea e,teri%ar: include
utilizarea n scopuri publicitare a
afiDelor, panourilor publicitare,
publicitatea pe vehicule.
&. Pu-licitatea "irect: se realizeazJ fie
prin contacte cu clientela 4prin centre de
informare turisticJ, prin standuri, saloane
Di trguri5, fie prin legJturi stabilite prin
poDtJ, telefon, fa7 sau terminale de
calculator. Gesa9ul acestui gen de
publicitate este particularizat pentru
fiecare categorie de client Di este
recomandat n relaCiile cu intermediarii Di clientela sigurJ.
(. Pu-licitate gratuit: nu este deloc costisitoare pentru firmJ, dar poate fi att pozitivJ
pentru firmJ ct Di negativJ. Publicitatea gratuitJ se bucurJ de credibilitate din partea
publicului, dar n acelaDi timp e7istJ riscuri deoarece nu e7istJ control asupra mesa9ului.
9. Rela#iile cu !u-licul vizeazJ menCinerea sau ameliorarea ncrederii Di imaginii favorabile
asupra unei firme turistice Di a produselor oferite de aceasta, pe de o parte, Di instituirea de
legJturi cu diferite categorii de public 4din interiorul Di e7teriorul ntreprinderii5 capabile sJ
afecteze dezvoltarea acesteia, pe de altJ parte.
.
& primJ etapJ n desfJDurarea relaCiilor publice o constituie identificarea publicului
agenCiei, care se mparte n:
public intern, constituit din personalul firmei 4spre e7emplu pentru un
organizator de voia9e, publicul intern este constituit din personalul firmei,
sindicatele, delegaCii personalului, forCa de vnzare5K
.
$edelea, Ale7andru L FPolitici de marNeting n turism;, "ditura "conomicJ, ucureDti, .//0, p. 1+.
public e)tern, care provine din mediul firmei 4de e7emplu n cazul unui
producJtor de voia9e, aceDtia sunt clienCii firmei, sindicatele profesionale,
transportatorii, acCionarii, bJncile, asociaCiile consumatorilor, autoritJCile
publice5.
!a ora actualJ, relaCiile publice se preocupJ tot mai mult de publicul intern, deoarece
de multe ori, imaginea firmei turistice este reprezentatJ prin personalul acesteia.
%elaCiile publice se bazeazJ pe mi9loace de informare diferenCiate pe categoria de
public. Astfel, relaCiile cu publicul intern se realizeazJ prin:
scrisori de informare, adrese Di note interne, rapoarte de gestiune, reviste de presJ,
seminarii, reuniuni de informare, conferinCe, manifestJri cultural-sportive etc.
Pe de altJ parte, relaCiile cu publicul e7tern se bazeazJ pe:
vizite ale 9urnaliDtilor Di creatorilor de opinie, comunicate Di conferinCe de presJ,
recepCii, crearea de evenimente, sponsorizare etc.
C. Pr%'%/area /=nz:ril%r este un
mi9loc de stimulare a vnzJrilor n
rndul consumatorilor, prin care se
urmJreDte fie o mai bunJ cunoaDtere
a produsului turistic, fie creDterea
fidelitJCii faCJ de marcJ, fie incitarea
la cumpJrarea produsului turistic sau
la efectuarea de rezervJri.
=n cadrul tehnicilor de
promovare a vnzJrilor se numJrJ
acordarea de prime, reduceri de preC, organizarea de concursuri, 9ocuri, publicitatea la locul
vnzJrii, loteria, organizarea de saloane profesionale, voia9e de stimulare, cadouri
promoCionale, acordarea unui comision suplimentar, broDurile etc.
Pri(a constJ n acordarea unui stimulent unui turist sau intermediar, pentru a-i evidenCia
fidelitatea acestuia faCJ de un operator turistic sau de a recompensa un act de cumpJrare.
Re!uceri !e tari#e sunt utilizate atunci cnd firmele mizeazJ pe atragerea de noi clienCi,
mJrirea frecvenCei cumpJrJrilor, sporirea numJrului de zile, uniformizarea cererii. Aceste
reduceri se pot realiza sub trei forme distincte: oferte speciale, vnzJri grupate 4vnzJri
asortate, multipacN5, reduceri definitive.
*"curile +i c"ncursurile sunt organizate pe teme turistice la radio, televiziune sau n presJ Di
sunt utilizate pentru crearea unei atmosfere de interes din partea consumatorului potenCial, n
9urul unei destinaCii turistice.
L"teria +i t"(b"lele ,s-eepsta.es/ constau n acordarea de premii prin tragere la sorCi, pentru
a participa turiDtii potenCiali fiind obligaCi sJ se deplaseze n locurile unde sunt organizate.
Publicitatea la l"cul %0n&rii ,PLV/ se realizeazJ prin intermediul afiDelor, panourilor,
filmelor video n incinta spaCiilor rezervate de firme de turism cu ocazia punerii n
vnzare a produselor Di serviciilor turistice. P!) trebuie sJ dea dovadJ de creativitate n ceea
ce priveDte conCinutul mesa9ului Di tipurile de suporCi.
1e(inariile pot fi organizate de oficiile de turism, n cadrul cJrora vnzJtorii sunt
invitaCi sJ participe la un ciclu de informare de 1-. zile.
D. )ar>etingul "irect s-a dezvoltat foarte mult datoritJ dezvoltJrii tehnologiei, astfel au
apJrut mi9loace moderne de promovare care tind sJ ia locul mi9loacelor tradiCionale de
promovare.
GarNetingul direct este cel care aduce piaCa n casa cumpJrJtorului, dar n cazul
serviciilor turistice i se acordJ acestuia informaCii, Di poate avea loc actul de vnzare >
cumpJrare, dar nu poate avea loc consumul serviciilor cumpJrate datoritJ particularitJCilor
ofertei de servicii turistice.
Gass-media marNetingului direct este reprezentatJ de:
&
P"sta !irect +i rspunsul !irect - poate fi controlatJ, are n vedere consumatori aleDi pe
baza adreselor, mesa9ul poate fi schimbat n funcCie de cel cJruia i se adreseazJ, permite
cea mai finJ segmentare. Dispare concurenCa anunCului cu alte anunCuri, nu e7istJ n ceea
ce priveDte forma, spaCiul ocupat.
2ele%0n&are - se pun la dispoziCia clienCilor numere de telefon la care aceDtia pot suna
pentru a face comenzi.
0
!efter 8., rJtucu H., 8hiCu 6., JlJDescu G. L FGarNeting;, vol. 66, Eniversitatea 3ransilvania raDov,
.///, p. 1A/-1A.
2ele%i&iunea - e7istenCa canalelor de cumpJrJturi la domiciliu.
3u(prarea prin (ijl"ace electr"nice - se foloseDte videote7t-ul sau calculatorul
personal.
3"(er4ul electr"nic - care are douJ tipuri de canale: canalele comerciale Di internetul.
E. 6%r#a "e /=nzare este cea care transpune n practicJ strategiile de marNeting ale firmelor
de turism concepute n funcCie de nevoile turistului.
ForCa de vnzare pentru a putea spri9ini promovarea, trebuie:
- sJ cunoascJ foarte bine firma Di serviciile eiK
- sJ aibJ calitJCi de negociatoriK
- sJ aibJ suficiente cunoDtinCe economice, financiare Di de marNetingK
sJ cunoascJ bine legislaCia Di sJ o respecte etc.
$ecesitatea elaborJrii unei strategii promoCionale n turism se impune n condiCiile
unei pieCe turistice internaCionale cu o multitudine de destinaCii turistice atrJgJtoare Di ale
e7istenCei campaniilor de promovare desfJDurate de CJrile dezvoltate ale lumii.
8omple7itatea turismului rezultJ Di din faptul cJ promovarea sub toate formele sale
are ca scop influenCarea unor categorii de turiDti din diferite CJri, cu variabile socio-
economice Di psihologice proprii.
Gotiv pentru care, succesul n promovarea turismului depinde de cunoaDterea
gusturilor, preferinCelor Di nevoilor consumatorilor, de talentul promotorilor acestei activitJCi
n a crea mesa9e capabile sJ influenCeze turiDtii potenCiali.
Prin strategie promoCionalJ nCelegem alegerea cJilor de informare Di de convingere
utilizate, prin care clientela turisticJ este determinatJ sJ ia decizii de cumpJrare. Are drept
componente principale: promovarea v(nzrilor, care constJ n stimularea vnzJrii produsului
cJtre consumatori, relaiile publice, care au ca obiect susCinerea unui dialog continuu ntre
firmele de turism Di diferitele categorii de consumatori Di publicitatea, care urmJreDte sJ
creeze o imagine favorabilJ produsului turistic Di sJ mpingJ turiDtii actuali Di potenCiali cJtre
acesta.
+

'trategia promoCionalJ este consideratJ o strategie a comunicaCiilor, deoarece are n
vedere mbunJtJCirea proceselor de comunicaCie ntre cumpJrJtor Di prestator, distribuitorul
+
erbecaru 6.-F'trategia promoCionalJ n turism;, "ditura 'port-3urism, ucureDti, 1,A-, p. 0,
de servicii sau personalul de vnzare, fapt ce constituie o condiCie esenCialJ a procesului unei
strategii.
DupJ cum se observJ Di n figura de mai sus, n conturarea unei strategii
promoCionale, trebuie mai nti definite strategiile de marNeting, iar instrumentele
promoCionale trebuie sJ fie coordonate din punct de vedere strategic numai dacJ rolul lor n
desfacere este stabilit n corelaCie cu celelalte componente ale mi7-ului de marNeting turistic.
'trategia promoCionalJ variazJ n funcCie de natura produsului, de poziCia Di ciclul de
viaCJ, de natura proceselor de cumpJrare, de strategia concurenCilor Di de alCii factori.
ActivitJCile promoCionale necesitJ investiCii mari, Di impune folosirea chibzuitJ a unui
buget promoCional, precum Di o acCiune concertatJ a tuturor factorilor implicaCi.
'trategia de promovare a turismului romnesc va urmJri comunicarea unei imagini
care sJ sugereze originalitatea produselor turistice, sintetiznd particularitJCile legate de
potenCialul turistic, concepCia de amena9are, posibilitJCile de practicare a turismului, conte7tul
socio-cultural. Astfel, strategia promoCionalJ trebuie adaptatJ la specificul fiecJrei pieCe
4interne Di e7terne5 Di la caracteristicile fiecJrui segment de consumatori vizat, folosindu-se
mesa9ele Di instrumentele cele mai adecvate.
?

&.+ Planul )e"ia
& campanie de promovare presupune analiza, planificare, coerenta si o continuitate a
actiunilor intreprinse pentru realizarea unui obiectiv bine definit. &biectiv inseamna, in
primul rnd, sa stii 8" vrei sa obtii in final, fie ca asta inseamna obtinerea unei cote mai mari
de piata a produselor promovate sau o imbunatatire a imaginii firmei, fie rebrand-ing sau
lansarea unui nou produs sau serviciu.
Aceste obiective se stabilesc dupa ce s-a realizat o analiza a pietei pe care
activezi.3rebuie sa stii e7act care sunt plusurile si minusurile companiei tale dar si ale
competitorilor, care este pozitia ta pe piata fata de ceilalti furnizori de bunuri si servicii si
care este reactia cumparatorilor fata de produsele sau serviciile oferite de tine. Pentru a sti
unde vrei sa a9ungi, trebuie sa stii mai inti de unde pleci.
?
$edelea A. LFPolitici de marNeting n turism;, "ditura "conomicJ, ucureDti, .//0, p. 1,A
& alta greseala frecvent intlnita este lipsa unui buget bine determinat pentru o anumita
campanie de promovare.8azurile in care managerul spune departamentului de marNeting
:faceti voi planul, ca vad eu apoi ce tai din el, daca mi se pare prea scump; nu sunt de natura
sa contribuie la succesul demersului initiat. " recomandabil ca bugetul alocat actiunilor de
publicitate sa fie stabilit de la bun inceput pe o perioada bine definita 4in general, un an5. "ste
mult mai usor sa te incadrezi intr-o suma specificata dect sa refaci planul de nenumarate ori
si sa renunti pe parcurs la etapele stabilite pentru atingerea obiectivului deoarece ai depasit
costurile.
& campanie reusita de promovare presupune insa si monitorizarea rezultatelor si analiza
acestora. Acorda-ti timp si pentru acest aspect altfel ai cheltuit banii fara sens.in final, cteva
sfaturi pentru o campanie reusita de promovare :
'a stii D" 8" vrei sa faci o anumita campanie S
'a stii 8EG anume o vei desfasura S
'a stii 8" buget vei folosi S
'a stii 8A%" sunt rezultatele obtinute, sa le analizezi si sa corectezi greselile S
%ealizarea unei combinatii optime de medii si suporturi se face in functie de momentul
difuzarii 4data, orar5, aceasta urmarind:
- atingerea numarului ma7im de indivizi ai segmentului-tintaK
- realizarea unui impact optim asupra segmentului-tinta 4valorizarea mesa9ului5K
- repetitie adecvata per individK
- costuri minime, in conditiile unui buget stabilit.
Aceasta permite construirea mai multor variante de planuri, in scopul optimizarii alegerii
4gasirea celei mai eficiente combinatii5. 'tabilirea planului media se imparte in mai multe
faze:
- alegerea canalului>canalelor media care vor fi utilizate in campanie 4potrivit rezultatelor
studiilor de audienta media5K
- selectarea suporturilor mediaK
- stabilirea modalitatii de utilizare a suporturilor selectateK
- achizitionarea spatiului publicitar.
En plan media eficient trebuie sa permita, in limita bugetului disponibil 4o campanie
realizata cu un cost minim5, difuzarea mesa9ului intr-un numar cat mai mare de ori, unui
segment-tinta cat mai precis cu putinta si o valorizare ma7ima. 6n cadrul unei agentii de
publicitate activitatile de pregatire a unei campanii media 4combinatia de suporturi, numarul
si cronologia programarii anunturilor, forma mesa9elor etc5 se afla in sarcina unui specialist
numit responsabil media 4). media planner5. ). brief publicitar.
CONCLU8II
uDteni este un mic oraD de munte n nordul 9udeCului Prahova, in Guntenia, aflat in
centrul %omniei. "ste localizat pe )alea Prahovei, la poalele GunCilor ucegi, care au
altitudinea ma7imJ de .?/? m. Altitudinea medie a oraDului uDteni este de 2?/m . PrezenCa
afluenCilor de pe dreapta Prahovei, )alea 8erbului, )alea AlbJ Di )alea Iepilor, a oferit vetrei
staCiunii posibilitatea de a se e7tinde, de-a lungul acestor vai, panJ sub abruptul ucegilor.
'tatiunea ofera posibilitati multiple pentru petrecerea in mod placut a timpului liber prin
practiacrea de sporturi sezoniere, drumetii, escalada sau agreement intr-unna dintre
structurile de primire e7istenta.
Restaurantul Ale,an"r%s va propune ntr-o ambianta selecta, meniuri din bucataria
internationala si traditionala romneasca, pentru cele mai e7igente gusturi.
8rama de1- locuri este, e7celent amena9ata, si va asteapta cu produse specifice, :ca la
mama acasa;.8omple7ul mai dispune de : bar de zi, discoteca :lue Dreams; 42/ locuri5,
terenuri de sport multifunctionale cu gazon sintetic si iluminat n nocturna.
Posibilit<tile de agrement din zon< sunt diverse, ncepnd cu terenul de tenis din
incinta comple7ului, dotat cu noctun<, continund cu facilit<tile create de telecabinele
usteni-abele si usteni-Pestera care ofer< sansa organiz<rii unor e7cursii de zi pe valea
superioar< a 6alomitei.
Pentru sezonul de iarn<, prtiile de schi din usteni, Azuga, Predeal si 'inaia ofer<
ncep<torilor sau avansatilor conditii optime pentru practicarea sporturilor de iarn<.
Pentru o sear< deosebit<, v< stau la dispozitie restaurantul, barul nostru si discoteca de
2/ de locuri.
9I9LIO5RA6IE
1. Gerce ". ;GarNeting turistic; "ditura &scar Print, ucuresti .//+
. "lena %ubu : D6$ E8A3A%6A 3A%A$"A'8A 3%AD636&$A!A :L 8artea 'atencei,
"ditura 8eres L ucuresti 1,20.
&. Habi ecseN, : E8A3" A!"'" D" P%6$ 3A%A 8E!"'" : L%evista 3ransilvania L
'ibiu 1,2+.
(. 8. Par9ol coordinator : 3"*$&!&H6A 8E!6$A%A : L "ditura %A6 L
ucuresti 1,,2.
+. 8. Florea : Hhidul 8helnerului; "ditura all eacN ucuresti .///
?. %. $iculescu :3ehnologia restaurantelor; "ditura $iculescu ucuresti .//1
((TTT.turism-0-/.ro>circuite
((TTT. hotelale7andros.com
((TTT.restaurante.ro
((TTT.iloveromania.ro