DEFINIREA CALITATII
Care dintre urmatoarele caracteristici
1. O circulatie mai larga pe plan mondial o
au definitiile calitatii care fac referire la :
(X) proprietate sau insusire
2. Prin calitate intelegem „aptitudinea la
utilizare”, este opinia :
(X) Joseph Juran
3. Definitia data de I.S.O. calitatii face
referire la :
(X) proprietati si caracteristici
(X) nevoi exprimate sau implicite
4. Elementul comun majoritatii definitiilor
calitatii este :
(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
5. Calitatea este :
(X) diferita de valoarea de intrebuintare prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
6. Care definitii ale calitatii sunt corecte :
(X) analitice
(X) sintetice
7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si
E. Maxim face referire la :
(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
(X) necesitati specificate sau implicite
8. Un produs este de calitate superioara
daca are :
(X) nici una din situatii nu este general
valabila
9. Expresia „satisfacerea intr-un anumit
grad” utilizata in definitia calitatii are in
vedere :
(X) delimitarea calitatii de valoarea de
intrebuintare
10.Nevoile specificate sau implicite se
stabilesc :
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
(X) prin normare
11. Calitatea are caracter :
(X) obiectiv, determinat de caracteristici
(X) subiectiv, determinat de deosebirile
dintre persoane
12. Grupele mari de caracteristici care
reflecta calitatea sunt :
(X) caracteristici tehnice
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
13. In functie de caracteristicile avute in
vedere, calitatea unui produs sau serviciu
poate fi :
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs
/serviciu se refera la :
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..
15. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la :
(X) toate caracteristicile si intreaga viata a
produsului
16. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la :
(X) intreaga viata a produsului /serviciului
17. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la :
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
18.In functie de stadiul in care se afla un
produs avem :
(X) calitatea de conceptie
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19. Clasa de calitate reprezinta un
calificativ pentru o categorie de produse
care :
(X) apartin aceluiasi sortiment
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse
intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
20. In standardizarea ISO clasa de calitate
este considerata :
(X) un indicator de categorie sau rang
21. In cazul produselor intalnim frecvent
impartirea pe clase de calitate :
(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …
22. In servicii clasele de calitate sunt
diferentiate prin :
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Clasa de calitate poate fi exprimata
prin :
(X) pret mediu pentru mai multe produse
apartinand aceluiasi sortiment
24. Clasa de calitate se refera la :
(X) produse apartinand aceluiasi sortiment
(X) produse realizate din aceleasi sortimente
de material
(X) produse realizate prin acelasi proces
tehnologic
III. CARACTERISTICI DE CALITATE
25.Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: protectie,
securitate;
(X) sociale propriu-zise
26. Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: miros, gust,
consistenta:
(X)senzoriale fiziologice
27. Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: viteza, greutate,
consum specific :
(X)nici una
28. Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: forma, aspect,
cromatica ,
eleganta, moda:
(X)psiho-senzoriale de natura estetica
29. Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: ornamentul,
decorul, moda :
(X) psiho-senzoriale de natura estetica
30.Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: amplasarea
organelor de
comanda, evitarea solicitarii
unidirectionale, asigurarea unei pozitii
confortabile pentru utilizator :
(X)ergonomice
31. Specificati grupa in care se incadreaza
urmatoarele caracteristici: precizia in
functionare,
maneabilitate, sarcina utila:
(X)nici una
32. Caracteristicile sociale propriu-zise
sunt cele care :
(X) afecteaza grupuri de persoane
33. Care afirmatii sunt adevarate in
legatura cu caracteristicile sociale :
(X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse
intre anumite limite
(X) pun in evidenta modul in care produsul
sau serviciul influienteaza viata persoanelor
si a grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori
34. Confortul este o caracteristica:
(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
35.
sunt de natura senzorial – fiziologica:
(X) mirosul
(X) aroma
36. Care dintre urmatoarele caracteristici
sunt de natura estetica:
(X) forma
(X) linia
37. Caracteristicile senzoriale se
individualizeaza de celelalte caracteristici
prin :
(X) sunt percepute prin intermediul
organelor de simt
38. Care este legatura dintre forma si linie
?
(X) de incluziune
39. Arhetipul precede prototipul ?
(X) Da
40. Care dintre urmatoarele afirmatii este
adevarata?
(X) expresivitatea este specifica formelor
iesite din comun
41. Dintre urmatoarele categorii estetice,
dinamica mai accentuata o are :
(X) forma, care se schimba in functie de:
42. Care dintre urmatoarele afirmatii se
ataseaza categoriilor estetice mentionate :
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu
are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta estetica odata cu
distrugerea formei
(X) ornamentul
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de
forma de baza
(X) decorul
c) este elementul esential prin care produsul
se prezinta si comunica cu beneficiarul si
mediul
(X) forma
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre
structura interna, configuratia produsului si
elementele din
mediul inconjurator
(X) continutul
(X) functionalitatea
43. Ornamentul si decorul au :
(X)utilitate estetica
44. Moda este data de :
a) comportamente si opinii individuale ,are
functie de:
a1- uniformizarea produselor
a2- diferentierea produselor
a3- perfectionarea produselor
a4- orientarea spre anumite produse sau
servicii
b) comportamente si opinii colective si se
manifecta prin:
(X) uniformizarea produselor
(X) diferentierea produselor
(X) orientarea spre anumite produse sau
servicii
45. Caracteristicile ergonomice au ca scop:
(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu
caracteristicile antropometrice ale
utilizatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor
organe in timpul exploatarii
(X)consumul minim de energie pentru
accesul la organele de comanda
IV. MASURAREA CALITATII
52. Jurnalul calitatii este un document in
care se consemneaza:
(X) situatia statistica a defectelor pe
categorii de defecte
53. Coeficientul defectelor se calculeaza:
(X) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate
54. Coeficientul defectelor reflecta:
(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
(X) ponderea defectelor in total produse
verificate
55. Demeritul reflecta:
(X) gravitatea defectelor
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE
CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei este
reflectata direct de:
(X) calitatea componentelor si a relatiilor
dintre ele
69. Asupra calitatii componentelor
mediului extern intreprinderea poate
actiona prin:
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de mediu
intreprinderea poate actiona:
(X) direct asupra componentelor mediului
intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor
micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor componentelor
macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de marketing
poate fi apreciata pe baza urmatoarelor
elemente:
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. Intr-o cercetare de marketing sunt mai
usor de evaluat:
(X) cheltuielile
73. Calitatea unui studiu de cercetare de
marketing poate fi apreciata pe baza:
(X) raportului efecte / efort care trebuie sa
fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o
componenta a mixului de marketing, poate
fi apreciata ca fiind buna daca
acesta:
(X) are o flexibilitate ridicata
76. Calitatea promovarii este apreciata:
(X) de catre producator daca aceasta
contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
(X) de catre cumparator in functie de
informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare
este apreciata in functie de:
(X) calitatea proiectarii produselor si
tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
78. Calitatea planului de aprovizionare
este influientata de:
(X) stabilirea corecta a normelor de consum
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui
furnizor trebuie sa contina:
(X) date de identificare
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor se
analizeaza:
(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele
81. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor se
analizeaza urmatoarele documente
privind relatiile cu furnizorii :
(X) fise privind furnizorii
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte
82. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor se
analizeaza urmatoarele documente la
livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
(X) avizul de expeditie
83. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor se
analizeaza urmatoarele documente
privind calitatea produselor livrate :
(X) certificatul de calitate
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
84. Trasabilitatea reprezinta:
(X) inregistrari pe baza carora se poate reface
„istoricul” produsului
85. Marcajele de identificare de pe
produse se mentin pana cand:
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are
propriile marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii
in vanzarea internationala se grupeaza
dupa:
(X) natura marfii si formele de vanzare
practicate
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si
cumparatori poate fi apreciata pe baza:
(X) modalitatii de contactare a
cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu
acestia
(X) sistemului de asigurare si garantare a
calitatii
(X) sistemului de distributie si serviciile
post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:
(X) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
90. In cazul determinarii calitatii prin
documentatii tehnice produsele expediate
trebuie sa corespunda calitativ
cu:
(X) documente tehnice intocmite de
vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la
negociere
91. In cazul determinarii calitatii pe baza
de mostre calitatea produselor livrate
trebuie sa corespunda cu:
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
92. In cazul existentei unei marfi ale carei
caracteristici de calitate sunt intrate in
uzante internationale si partile
contractante o specifica in contracte,
calitatea produselor expediate trebuie sa
corespunda cu:
(X) tipul de marfa indicat
93. La definirea calitatii resurselor umane
trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale
acestora, care sunt utilizate in mod involuntar
in vederea realizarii
obiectivelor organizatiei
(X) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in
vedere la recrutare si selectie sunt:
(X) competenta
(X) varsta
(X) starea de sanatate
(X) potentialul de dezvoltare
95. Competenta unei persoane se
apreciaza in functie de:
(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati
similare sau in alte activitati
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii
de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea
produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
(X) reparatii in perioada de garantie
97. Asistenta de specialitate in alegerea
produsului este necesara:
(X) in cazul majoritatii produselor
98. Asistenta tehnica la utilizatori este
necesara:
(X) in cazul produselor complexe
(X) in cazul produselor care necesita conditii
speciale de instalare si punere in functiune
99. Intre cerintele de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca piesele de
schimb putem mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a producatorilor
100. Compartimentul de service trebuie sa
solutioneze operativ reclamatiile
referitoare la:
(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA
101. Problema auditului calitatii a aparut
in etapa:
(X) asigurarea calitatii
102. Auditul calitatii consta in:
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor
referitoare la calitate pentru a stabili daca
respecta dispozitiile prestabilite
103. Intre obiectivele auditului calitatii
putem enumera:
(X) verificarea existentei unor proceduri si
sisteme de lucru care sa asigure realizarea
calitatii
(X) verificarea corespondentei procedurilor
de lucru cu standardele in domeniu
104. Intre obiectivele auditului calitatii
putem enumera:
(X) verificarea aplicarii corecte a
procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
105. Rezultatele auditului conduce la:
(X) identificarea stadiului realizarilor in
domeniul calitatii si a posibilitatilor de
perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza
pentru:
(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
(X) sistemul calitatii
107. Auditul intern al calitatii:
(X) se realizeaza de specialisti din
intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui
plan sau program al calitatii
(X) se reia cu o anumita periodicitate
108. Auditul extern poate fi efectuat de
catre:
(X) un beneficiar al intreprinderii din proprie
initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea
intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:
(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:
(X) ocazionata de schimbari in viata 126. Declaratia de conformitate se
intreprinderii elaboreaza de catre:
(X) in functie de obiectivele conducerii in (X) un laborator propriu acreditat pe baza
domeniul calitatii unor incercari, teste, documente
111. Responsabilul auditului poate fi: 127. Certificarea produsului are ca baza:
(X) managerul calitatii (X) Declaratia de conformitate intocmita de
(X) seful compartimentului „Calitate” un laborator propriu
(X) un specialist din intreprindere (X) Certificatul de conformitate elibera de
112. Entitatile audiate se stabilesc: un organism neutru
(X) cu cateva zile inainte de inceperea 128. Certificarea sistemului calitate este
auditului realizata de:
113. Principalele informatii care se (X) un laborator propriu
comunica inca de la inceput entitatilor (X) un beneficiar
audiate sunt: (X) un organism neutru specializat
(X) data, durata si scopul auditului 129. Certificarea sistemului calitatii este
(X) numele auditorilor atestata prin:
114. Desfasurarea auditului presupune (X) Certificatul de conformitate a sistemului
parcurgerea mai multor etape: de asigurare a calitatii
(X) interviul introductiv 130. Certificarea personalului este
(X) auditul propriu-zis necesara pentru:
(X) reuniunea finala (X) persoane care realizeaza produse care
d) decontarea lucrarilor de audit prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
115. Cererile de actiuni corective se mediu
completeaza de catre: 131. Documentul care atesta certificarea
(X) auditori unei persoane este:
116. Raportul de audit contine: (X) Certificatul de competenta
(X) pagina de identificare 132. Pentru a executa unele activitati la
(X) cereri de actiuni corective care se impune certificarea, persoana
117. Cererile de actiuni corective elaborate trebuie sa aiba:
cu ocazia auditului contin informatii (X) Certificat de competenta si Autorizatie
privind: 133. Acreditarea laboratoarelor se
(X) auditorii care le-au intocmit realizeaza de catre:
(X) reprezentantii domeniului calitatii (X) organism neutru
(X) cererile corective 134. Pentru a solicita acreditarea, un
(X) data la care vor fi verificate corectiile laborator trebuie sa dispuna de:
efectuate (X) Manualul propriu de calitate
118. ~n cazul auditului extern solutionarea (X) Registru pentru inregistrarea datelor si
cererilor de actiuni corective este documentelor pe care le elaboreaza
verificata de catre: (X) Avize si autorizatie de functionare
(X) auditori pe baza unui act aditional la
contract
119. Conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca o persoana pentru a avea
calitatea de auditor:
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
(X) capacitate de analiza si sinteza
(X) cinste si corectitudine
120. ~ntre motivele unei intreprinderi
pentru a obtine certificarea sistemului
calitate putem mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in
domeniul cresterii calitatii
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
121. Certificarea calitatii este o etapa a
auditului?
(X) Nu
122. Certificarea calitatii se refera la:
(X) produsele din nomenclatorul de produse
al intreprinderii
(X) sistemul calitatii
(X) laboratoarele intreprinderii
123. Certificarea produselor are ca scop:
(X) atestarea posibilitatilor de a realiza
produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa
de:
(X) cresterea complexitatii produselor
(X) aparitia realizatorilor de produse
contrafacute
125. Certificarea de produs poate fi data
de:
(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:
(X) Japonia din anul 1951
136. Premiul National Baldrege se acorda
in:
(X) SUA din anul 1987
137. Premiile calitatii se acorda pentru:
(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
138. Criteriile avute in vedere la acordarea
premiului Deming sunt:
(x) politica si planificarea campaniei
(X) managementul si organizarea companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
139. Examinarea pentru acordarea
Premiului deming este facuta de:
(X) experti guvernamentali si din institutii
nonprofit
140. Premiul Deming se acorda pentru:
(X) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda
pentru:
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
142. Premiul European pentru Calitate se
acorda pentru:
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
143. Examinarea pentru acordarea
Premiului National Baldrige este facuta
de:
(X) un consiliu de examinatori format din
experti in domeniul calitatii
144. Examinarea pentru acordarea
Premiului European pentru Calitate este
facuta de:
(X) auditori independenti special calificati
145. Criteriile in baza carora se acorda
Premiul National Baldrige sunt:
(X) conducere
(X) informatie si analiza
(X) planificarea strategica a calitatii
(X) dezvoltarea si managementul resurselor
umane
(X) managementul proceselor
(X) calitatea si rezultatele afacerii
(X) orientarea spre clienti si marketing
146. Daca avem in vedere urmatoarele trei
grupe de criterii pentru acordarea
Premiului National Baldrige:
I. managementul(310), II. calitatea si
rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea
acestora este:
(X) III, I, II
147. Obiectivele Premiului European
pentru Calitate sunt:
(X) orientarea salariatilor spre TQM
(X) impulsionarea companiilor si
persoanelor pentru imbunatatirea continua a
calitatii
(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot
fi obtinute prin TQM
148. Criteriile pe baza carora se acorda
Premiul European pentru Calitate sunt:
(X) conducerea firmei
(X) satisfacerea personalului, clientilor si a
societatii
(X) rezultatele afacerii
(X) politica si strategie
(X) resurse si procese
VIII. STANDARDIZAREA
INTERNATIONALA
149. Standardele internationale sunt
simbolizate:
(X) ISO – 9000
150. Standardele internationale ghid au ca
scop:
(X) orientarea in selectarea si utilizarea
standardelor ISO
151. Standardele internationale pot fi:
(X) standarde ghid
(X) standarde de metodologie
(X) standarde de referinta
IX. ECONOMIA CALITATII
152. Principalele grupe de costuri ale
calitatii sunt:
(X) costuri de prevenire asigurare
(X) costuri de evaluare a calitatii
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. ~n grupa costurilor de prevenire
asigurare se includ:
(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei,
conceptie si experimentare
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare realizarii calitatii
superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii
noncalitatii si asigurarea calitatii
154. ~n grupa costurilor de evaluare se
includ:
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza
activitatea de evaluare
X. EFECTELE CALITATII
184. Principalele categorii de efecte ale
calitatii sunt:
(X) efecte tehnice
(X) efecte sociale
(X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
185. Efectele tehnice se obtin:
(X) prin cheltuieli suplimentare
186. Efectele sociale se manifesta intr-o
proportie mai mare la:
(X) beneficiari
187. Efectele ecologice sunt de natura:
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se
manifesta la:
(X) la utilizatorii produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu
utilaje de calitate superioara
189. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) cresterea competitivitatii
(X) spor de productie fizica sau valorica
190. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) sporv de venit net
(X) economie de resurse
191. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) spor de incasari sau economii valutare
(X) cresterea competitivitatii
192. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector sau intreprindere, in care se realizeaza
produse similare
193. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii
calitatii la nivel de incredere, elementele
de referinta sunt:
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector pentru produse similare
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii
calitatii unui produs se au in vedere:
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in
intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele
concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin
asimilarea unui produs nou se au in
vedere:
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii
vanzatorul poate negocia intr-o anumita
proportie pretul produsului. Se
recomanda ca indicile sporului de pret sa
fie:
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii (
iΔp < iΔk)
203. Cresterea calitatii este insotita de o
scadere a productivitatii atunci cand:
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort
suplimentar si, ca urmare, cresc normele de
timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de o
modificare a productivitatii atunci cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai
decat cresterea efortului muncitorilor
205.Sporul de productie fizica obtinut prin
cresterea calitatii au caracter:
(X) conventional, deoarece in unitati fizice
nu apar diferente intre o cantitate calitate
superioara si aceeasi cantitate de
calitate inferioara
206. Pentru a determina sporul de venit
net ca urmare a influientei calitatii asupra
volumului vanzarilor la
intern, se utilizeaza relatia:
(X) Δq (p1-c1)
207. Pentru a determina sporul de venit
net ca urmare a influientei calitatii asupra
volumului productiei
exportate, se utilizeaza relatia:
(X) Δqexp (po1-c1)
208. Pentru a determina sporul de venit
net ca urmare a influientei calitatii asupra
preturilor produselor la
intern, se utilizeaza relatia:
(X) q0 (p1- p0)
209. Pentru a determina sporul de venit
net ca urmare a influientei calitatii asupra
preturilor produselor
exportate, se utilizeaza relatia:
(X) q0exp(po1- po0)
210. Pentru a determina sporul de venit
net ca urmare a influientei calitatii asupra
costurilor unitare, se
utilizeaza relatia:
(X) q0 (c1 – c0)
211. Economia de resurse naturale ca
urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca
urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu
relatia:
(X) Ea = Nu x iΔv x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane
ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza
cu relatia:
(X) Np - ≤ (1+k) x iΔv
214. Economia de resurse consumate sau
destinate consumului ca urmare a cresterii
calitatii se calculeaza cu
relatia:
(X) qm x Δc1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca
urmare a folosirii utilajelor de calitate
superioara prin folosirea
intensiva a acestora, se calculeaza cu
relatia:
(X) ΔQ = ΔTf1 (Pr1-Pr0)
(X) ΔQ = Tf1x ΔPr
221. Sporul de productie la utilizatori ca
urmare a folosirii utilajelor de entitate
superioara prin folosirea
extensiva a acestora, se calculeaza cu
relatia:
(X) ΔQ = ΔTf x Pr0
(X) ΔQ = (Tf1- Tf0) x Pr0
222. Sporul de productie la utilizatori prin
folosirea unor materii prime de calitate
superioara, se calculeaza cu
relatia:
(X) ΔQ = ΔQm - ΔQm
223. Economia relativa de utilaje la
beneficiari ca urmare a cresterii calitatii
acestora se calculeaza cu relatia:
(X)

224. Economia relativa de resurse umane

la utilizatori ca urmare a folosirii unor
utilaje de calitate superioara, se
calculeaza cu relatia:
(X)

229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile,

in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin
prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor
accidentale
(X) cresterea timpului de functionare intre
doua interventii succesive
XI. ANALIZA CALITATII
230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de
calitatea unui produs chiar daca acesta ar
putea sa le satisfaca integral
cerintele?
(X) Da
231. Informatii privind calitatea la client
pot fi obtinute prin:
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
efectivi
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
potentiali
(X) analiza reclamatiilor
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata
de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
(X) gradul de cultura si civilizatie
233. Efectele economice ale calitatii la
producator pot fi:
(X) spor de productie fizica sau valorica
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net
234. Bilantul calitatii pune in evidenta:
(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii