Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

2012

1. Prezentarea general

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Denumire oficial: Regatul rilor de Jos (Koninkrijk der Nederlanden). Forma scurt:
Olanda.
Scurt istoric: Provinciile Unite Olandeze i-au proclamat independena fa de Spania n
1579. Secolul al XVII-lea, de aur, a nsemnat transformarea Provinciilor n putere maritim i
comercial.
Dup ocupaia francez de 20 de ani, Regatul rilor de Jos s-a proclamat n 1815, de
care Belgia s-a desprins n 1830. Dup 1945, Olanda a devenit o ar industrializat, cu o
economie competitiv, bazat pe export i investiii pe tere piee. n 1948 a format mpreun cu
Belgia i Luxemburg, Uniunea Vamal Benelux. Membru fondator al Comunitii Economice
Europene - UE (1957) i al NATO (1949). Din 1999, a adoptat moneda euro.
Orae principale: Amsterdam (capital), Haga (sediul administraiei centrale, al
misiunilor diplomatice i a numeroase organizaii internaionale), Rotterdam, Utrecht. Acestea
formeaz Randstad, Zona cea mai urbanizat a Olandei. Alte orae (cu peste 155.000 de
locuitori): Eindhoven, Tilburg, Almere, Groningen, Breda, Apeldoorn.
Structur teritorial: Din 10 octombrie 2010, dup 5 ani de reform constituional a
Antilelor Olandeze, noua structur teritorial a Regatului rilor de Jos cuprinde 4 entiti:
Olanda de pe continentul european, Olanda din Caraibe - insulele Bonaire, Sint Eustatius i
Saba (BES), ca municipaliti cu statut special i insulele Aruba, Curaao i St. Maarten, ca
teritorii autonome.
Suprafa: poriunea european este de 41.532 km, din care 33.889 km uscat, iar
teritorii sub nivelul mrii, 26%. Frontier cu Belgia, Germania i Marea Nordului (peste 300 de
km).
Clim: temperat-oceanic, temperatur medie - n iulie: 17C; n ianuarie: 4,5C .
Relieful: tara este neted, fiind n medie cu aproape 37 deasupra nivelului mrii. O
foarte mare parte din pmnt este sub nivelul mrii, cu ncercri de recuperare, fiind protejat de
1.500 mile de diguri. n partea de sud a rii exist cteva dealuri.
Structur administrativ i competene: Olanda este alctuit din 12 provincii
(provincies), administrate de consilii alese direct i de un Comisar numit de Regin
(Commissaris van de Koningin. n provincia Limburg, acesta se numete Guvernator Gouverneur): Drenthe, Flevoland, Fryslan, Gelderland, Groningen, Limburg, Noord-Brabant,
Noord-Holland, Overijssel, Utrecht, Zeeland, Zuid-Holland.
Provinciile cuprind 441 de municipaliti (gemeenten), de la marile orae la cea mai mic
localitate. Acestea sunt guvernate de un consiliu ales direct, iar primarul (burgemeester) este
numit de guvern. Ca municipaliti speciale, insulele Bonaire, St. Eustatius i Saba au statut de
structuri publice (openbare lichamen), nu fac parte dintr-o provincie i au dreptul de a participa
la alegerile europene.
Olanda este mprit, de asemenea, n 27 de sectoare de ap, conduse de consilii ale
apei (waterschap sau hoogheemraadschap), cu atribuii n domeniul managementului apei.
Aceste consilii dateaz din 1196, naintea constituirii naiunii olandeze.
Populaie: 16.631.545 de locuitori (septembrie 2010).
Origine etnic: 80,7% olandezi, 5% ceteni din alte state UE, 2,4% indonezieni, 2,2%
turci, 2% surinamezi, 2% marocani, 0,8% persoane din Caraibe, 4,8% alii. Guvernul estimeaz
c, n 2020, peste 20% din populaie nu va fi de origine olandez.
Densitate: 490 persoane/km (cea mai mare concentrare n Randstad)
Religie: 30% romano-catolici, 20% reformai, 6% calviniti, 3% ali protestani, 5,8%
musulmani, 2,% alte religii, 42% fr apartenen religioas.
2

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Limba oficial: neerlandez (peste 116.000 de cuvinte), frisian (n provincia Fryslan din
nordul rii). Engleza este limb oficial n BES; n Bonaire, este limb oficial i papiamento.
Form de guvernmnt: monarhie constituional. Urmare revizuirii constituiei n
1848, monarhul are atribuii limitate. Puterea executiv aparine efului guvernului, numit de
monarh. Acesta conduce un guvern responsabil n faa parlamentului.
Ziua naional: 30 aprilie, Ziua Reginei (Koninginnedag), semnific data naterii
Reginei Juliana, mama Reginei Beatrix (nscut la 31 ianuarie 1938). A fost stabilit de actuala
Regin n semn de respect fa de mama sa.
Imnul de stat: Het Wilhelmus, considerat cel mai vechi imn naional din lume, compus
n 1574. Din 1932, este imn naional.
Drapelul: trei benzi orizontale rou, alb, albastru introdus n 1572 (cel mai vechi
steag tricolor nc folosit) i adoptat oficial ca steag naional n 1937.
Deviza naional: Je Maintiendrai
eful statului: Regina Beatrix, din 30 aprilie 1980. Dreptul la Tron se transmite pe cale
ereditara, descendenilor legitimi ai Regelui William I, Prin de Orange-Nassau. Prin motenitor:
Willem-Alexander (nscut la 27 aprilie 1967), cstorit cu Prinesa Mxima n februarie 2002.
Au 3 fete: Amalia (urmtoarea Prines Motenitoare, nscut la 7 decembrie 2003), Alexia
(2005) i Ariane (2007). Exist o distincie ntre Casa Regal i familia regal de Orange-Nassau,
compus din Regina Beatrix, toi copiii ei, partenerii acestora i nepoii Reginei. Nu toi membrii
familiei aparin, n mod automat, Casei Regale.
Prim-ministru: Mark Rutte (VVD)
Ministrul afacerilor externe: Uri Rosenthal (VVD)
Principale partide: Partidul Popular pentru Libertate i Democraie (VVD, liberal),
Partidul Muncii (PvdA, social-democrat), Partidul pentru Libertate (PVV/PVdV, anti-imigraie),
Apelul Cretin-Democrat (CDA), Partidul Socialist (SP), Democraii 66 (D66, social-liberal),
Stnga Verde (GL, ecologist), Uniunea Cretin (CU, protestant), Partidul Politic Reformat
(SGP), Partidul pentru Drepturile Animalelor (PvdD).
Parlamentul (Staten-Generaal) este bicameral:
- Prima Camer (Senatul, Eerste Kamer): 75 de membri, alei pentru 4 ani, prin vot indirect, de
ctre membrii consiliilor provinciale. Au drept de veto pe parcursul procesului legislativ.
- A Doua Camer (Camera Reprezentanilor, Tweede Kamer): 150 de membri alei direct,
pentru 4 ani. Majoritatea este format din 76 de mandate. Exercit control asupra guvernului i
au iniiativ legislativ.
Un sistem de reprezentare proporional este utilizat pentru alegerile la nivel naional
i provincial: un partid care ctig 10% din voturi ocup 10% din locurile din adunrile
reprezentative.
Deschiderea sesiunii parlamentare este marcat anual, n a treia mari a lunii septembrie
(Prinsjesdag), prin Discursul Tronului, rostit de Regin n faa parlamentarilor, politicienilor i
membrilor corpului diplomatic acreditat la Haga.
Preedintele Senatului: Fred de Graaf (VVD)
Preedintele Camerei Reprezentailor: Gerdi Verbeet (PvdA)
Olanda, o ar surprinztoare, cu un un peisaj tipic si nenumrate atracii a fost dea lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de art.
Astfel, turitii vor fi plcut surprini s descopere c cele 12 provincii olandeze ofer :
3

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

pduri ntinse si bogate ;

dealuri ondulate cu podgorii de vi de vie ;
superbe rezervaii naturale ;
nu n ultimul rnd pajiti ntinse pline de vestitele lalele viu colorate.

ns Olanda nseamn si mai mult: orae moderne combinate cu sate tradiionale,

elegante boutiquri si cafenele mbietoare, muzee bogate n cultura zilelor noastre dar si n
fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se gseste numai n cele peste 1000 de muzee, ci si pe
strad, unde veti gsi vnztori ambulani de brnz, pete si alte produse specifice, mbrcai n
costume tradiionale, de la cei mai tineri pn la cei mai vrstnici.

Obiective turistice :

Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deine o colecie speciala de
art olandeza
Anne Frank House - ascunztoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se adpostea
pentru a-si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial
Muzeul Houseboat - ansa de a cunoate istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu
Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datnd din secolul al
XVII- lea
Muzeul Stedelijka - cu o colecie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se
afla in spatele cldirii
Muzeul Amstelkring - gzduiete acum o colecie de argintrie bisericeasca si tablouri
religioase ;
TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe perei si tavan, precum si scara din marmura,
formeaza fundalul muzeului.
Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecie arheologica a oraului, ce contine
piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana.
Muzeul Maritim Scheepvaart - deine cea mai mare colecie de vapoare din lume
Muzeul Filmului are o colecie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme
olandeze si internaionale.
Muzeul Van Gogh - gzduiete 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor.

Numeroase atracii si priveliti ncntatoare fur privirile trectorilor si merita

vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt:

Oude Kerk - veche biseric nconjurat de casue in stil gotic renascentist

Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar n centrul oraului
Artis Zoo - cea mai veche grdin zoologica din Olanda.
Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii)
Se organizeaz excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale- Herengracht,
Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht, Bloemgracht si Leliegracht

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

2. Analiza ariilor naturale protejate

Scurt istoric privind protectia ariilor naturale
De-a lungul timpului, problemele de conservare a naturii au fost rezolvatentr-o maniera
generala si globala n cadrul fiecarei tari, regiuni, zone sau localitati nparte. Desi ntreaga natura
ar trebui conservata, exista si unele zone n care traiesc speciiunice sau rare de flora si fauna, cu
valoare deosebita, si care trebuie sa beneficieze de oatentie suplimentara. Aceste zone sunt
denumite zone protejate nsa, potrivit reglementarilor Consiliului Europei, nu pot dobndi acest
titlu dect n masura n care,n interiorul lor, sunt realizate efectiv lucrari de protejare a naturii.
Problemele conservarii mediului sunt reglementate prin Conventia pentru
protejarea patrimoniului natural si cultural, ncheiata n anul 1978 la Paris, iar organismul cu
prerogative n acest sens este reprezentat de Uniunea Internationalapentru Conservarea Naturii
(UICN) care s-a preocupat de-a lungul timpului ndeosebi deelaborarea unui sistem de clasificare
a ariilor protejate urmarind:
constientizarea guvernelor asupra importantei ariilor protejate;
ncurajarea guvernelor sa dezvolte sisteme de arii protejate ale caror obiective
demanagement sa fie n conformitate cu conditiile nationale si locale;
reducerea confuziei generate de adoptarea a numerosi termeni diferiti pentru a
descrietipuri diferite de arii protejate;
asigurarea unor standarde internationale pentru a sprijini contabilizarea si
comparareaglobala si regionala ntre tari;
asigurarea unui cadru pentru colectarea, procesarea si diseminarea datelor privitoare
laariile protejate;
mbunatatirea comunicarii si ntelegerii ntre toti cei implicati nactiunile deconservare.
n 1978, IUCN a publicat raportul CNPPA (Comisia asupra Parcurilor Nationale si
Ariilor Protejate intitulat "Categorii, Obiective si Criterii pentru Ariile Protejate", ce propunea
urmatoarele 10 categorii:
I.
Rezervatie stiintifica si Rezervatie Naturala Stricta
II.
Parc National
III.
Monument Natural
IV.
Rezervatie de Conservare a Naturii si Rezervatie Naturala Gospodarita
V.
Peisaj Protejat
VI.
Rezervatie de Resurse
VII. Arie Naturala Biotica si Rezervatie Antropologica
VIII. Arie Gestionata pentru Utilizari Multiple si Arie cu Resurse Gospodarite
IX.
Rezervatie a Biosferei
X.
Sit al Patrimoniului Mondial Natural
Acest sistem de clasificare a fost utilizat pe scara larga si preluat de multe legislatii
nationale. n timp, s-a demonstrat necesitatea ca sistemul sa fie revizuit si actualizat,anumite
criterii fiind inflexibile la conditiile variate ntlnite pe glob.
Ca urmare, n 1984, CNPPA, prin Comitetul sau Coordonator, a publicat un Raport ale
carui concluziise refereau la mentinerea primelor cinci categorii ale sistemului vechi pentru a
formabaza sistemului actualizat si la eliminarea celorlate categorii.
5

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Raportul a fost supus uneirevizuiri mai ample la cel de al IV-lea Congres Mondial
al Parcurilor Nationale siAriilor Protejate desfasurat n Caracas, Venezuela, n februarie 1992,
ocazie cu care s-autrasat si unele linii directoare care:
adera la principiile elaborate n 1978 si reafirmate n raportul Grupului de Lucru din
1990;
actualizeaza liniile directoare din 1978 pentru a reflecta experienta cstigata dealungul anilor n aplicarea sistemului de clasificare;
retin primele cinci categorii, simplificnd terminologia si prezentarea;
adauga o noua categorie;
recunosc ca sistemul trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a se adapta complexitatii
lumii reale;

Categorii de arii naturale protejate (tipologie, definiii)

Clasificarea realizat de IUCN delimiteaz 10 categorii de arii protejate, n funcie de
obiectivele urmrite n arealele supuse proteciei i de modul de gestionare a resurselor naturale,
specific fiecrei categorii. Sistemul de clasificare dezvoltat de IUCN acoper un domeniu
cuprins ntre uz minimal i uz intensiv al ecosistemelor de ctre comunitile umane. n
conformitate cu normele i clasificarea IUCN, cele 10 categorii necesare gestionrii durabile a
resurselor naturale, pot fi incluse (conform propunerilor Consiliului Europei, oficializate prin
Rezoluia (73) 30 adoptat la 26 octombrie 1973) n 4 grupe:
Grupa A include 5 categorii de arii protejate, monitorizate de CNPPA (Comisia
Parcurilor Naionale i a Ariilor Protejate din cadrul IUCN) i de Centrul mondial de monitoring
i avizate tehnic, la cerere, de CNPPA:
Rezervaii tiinifice sau rezervaii naturale integrale ;
Parcuri Naionale ;
Monumente ale naturii ;
Rezervaii naturale sau arii de gestionare a habitatelor i speciilor ;
Rezervaii peisagistice sau parcuri naturale (peisaje terestre sau marine protejate) .
Teritoriile incluse n categoria A sunt definitiv sustrase activitilor umane care perturb
echilibrele naturale; ele se constituie prin urmare nu numai n areale de referin, ci totodat, n
rezerve biologice poteniale pentru regenerarea i repopularea zonelor degradate.
Grupa B cuprinde categorii care prezint o importan particular pentru IUCN, dar care
nu in exclusiv de resortul IUCN (monitoringul i expertiza tehnic pot fi asigurate de CNPPA, la
cerere):

Rezervaii de resurse naturale;

Rezervaii antropologice;
Rezervaii naturale amenajate, cu utilizri multiple.

Aceast grup reunete teritorii pentru care conservarea patrimoniului natural constituie
un obiectiv major, orice intervenie artificial, susceptibil de a altera aspectul, compoziia i
6

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

evoluia naturii, fiind interzis; totui, anumite amenajri pot fi autorizate n zone bine definite i
ntr-un cadru legal riguros. Anumite activiti umane tradiionale pot fi tolerate, n condiiile n
care nu contravin scopurilor conservrii; orice activitate nou este interzis; vizitatorii pot fi
admii, cu condiia respectrii unor reglementri stricte.
Grupa C include categorii dependente de programe sau de acorduri internaionale; n
acest caz, CNPPA poate fi solicitat pentru monitoring i poate s contribuie cu o expertiz
particular, n cooperare cu alte instituii, fa de care IUCN are un statut consultativ. Grupei C i
aparin:
Rezervaii ale biosferei (categorie dependent de programul internaional Omul i
Biosfera-MAB- iniiat de UNESCO n 1972, ca o continuare a Programului Biologic
Internaional)
Rezervaii ale patrimoniului mondial (bunuri naturale ale patrimoniului mondial: zonele
umede de habitat pentru avifauna acvatic, de importan internaional), conduse potrivit
prevederilor Conveniei Internaionale de la Ramsar (1971), respectiv Conveniei
internaionale privind protecia patrimoniului mondial natural i cultural, adoptat de
Conferina General a UNESCO (16 nov. 1972).
n teritoriile incluse n aceast categorie ocupaiile umane tradiionale sunt admise, dar
reglementate; pot fi tolerate de asemenea anumite activiti umane noi, supuse unor reglementri
speciale.
Grupa D reunete n general teritorii vaste, orientate n general ctre agrement de calitate
i n care, principiile de conservare a patrimoniului natural sunt luate n considerare. Aici pot fi
incluse:
proprieti private
sate
O astfel de grup prezint deci, nainte de toate, un interes recreativ, dar i cultural, estetic
i natural. Amenajrile necesare n acest caz reclam anumite implantri culturale, sportive,
recreative. Activitile umane tradiionale sau noi, compatibile cu obiectivele vizate, sunt n
general permise; circulaia motorizat este n general permis, ns poate fi reglementat n
anumite zone de interes special (cu monumente naturale).
Valorificarea cadrului natural reprezint una dintre cerinele fundamentale ale
ecoturismului. Acest enun las de fapt o u larg deschis unei game variate de activiti, cu
condiia ca acestea s respecte condiiile enunate mai sus. Din aceast perspectiv ecoturismul
se interfereaz cu alte forme de cltorie bazate pe natur.

Astfel, n cadrul activitilor ecoturistice pot fi incluse:

tipuri de activiti de aventur (de exemplu rafting, canoeing, turism ecvestru pe trasee
prestabilite, schi de tur, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.);
excursii / drumeii organizate cu ghid;
tururi pentru observarea naturii (flor, faun);
excursii de experimentare a activitilor de conservare a naturii;

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

excursii n comunitile locale (vizitarea de obiective culturale, vizitarea fermelor

tradiionale, vizionarea de manifestri cultural tradiionale, consumul de produse
alimentare tradiionale, achiziionarea de produse tradiionale non alimentare etc.).

n categoria ecoturist poate intra i o persoan care n timpul sejurului ntr-o staiune
turistic cumpr un program ecoturistic de o zi n cadrul unui parc naional din apropiere, chiar
dac activitile desfurate n natur ocup doar o mic parte din sejurul su.
Activitile care, dei se desfoar n natur, au un impact negativ evident asupra
mediului natural sau socio-cultural (de exemplu activitile off-road) nu pot fi considerate
activiti ecoturistice.
Urmtoarea figur prezint locul ecoturismului n cadrul pieei turismului, acesta aprnd
ca o subpia a turismului n arii naturale, avnd n acelai timp legturi puternice cu turismul
cultural i rural.
Prin ecoturism se ncearc minimizarea efectelor negative asupra mediului local i
natural, precum i asupra populaiei. Zonele n care se practic sunt considerate de interes major,
acest lucru permind impunerea unor rigori deosebite, cu efecte benefice asupra stilului de via
tradiional al populaiei locale.
Acest tip de turism poate s favorizeze o interaciune ntre populaia local i turiti, ca i
un interes

Instituii cu atribuii n domeniu;

n anul 1913, la Berna, se nfiineaz Comisia Consultativ pentru Protecia Naturii, care
n 1957 devine Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii. n prezent, lista organizaiilor
i a programelor internaionale care au ca obiectiv principal sau secundar protecia i conservarea
elementelor naturii i ale cadrului socio-cultural este deosebit de vast; pentru exemplificare, le
vom cita pe cele mai reprezentative:

Organizaia pentru Educaie, tiin i Cultur (UNESCO);

Fondul Mondial de Ocrotire a Naturii (WWF)
Consiliul Internaional pentru Ocrotirea Psrilor (CIPO)
Organizaia Mondial a Sntii (OMS)
Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO);
Comitetul Special pentru Cercetri Oceanice (SCOR)
Comitetul Special pentru Cercetarea Antarcticii (SCAR)
Programul Biologic Internaional (IBP)
Programul Omul i Biosfera (MAB)
Programul Ecologic pentru Europa (1995)
Planul regional de aciune Parcuri pentru Via (1992)
Planul de Aciune pentru Ariile Protejate din Europa

n scopul reglementrii problemelor privind protecia i conservarea mediului, n

numeroase ri au luat fiin ministere specializate. Pionieratul n acest demers i aparine
Angliei, unde n 1970, a fost creat primul minister al mediului din lume.
8

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

In anul 1992 a fost iniiat un plan regional de aciune - Parcuri pentru Via - , pregtit
de Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (IUCN), cu sprijinul Comisiei Parcurilor
Naionale i a Ariilor Protejate (CNPPA). Acest plan a fost lansat ca rezultat al celui de-al IV-lea
Congres al Parcurilor Lumii (Caracas, 1992) i susine aplicarea Planului de Aciune Caracas.
Aa cum afirm David McDowell, director general al IUCN, planul pledeaz pentru o susinere
mai energic a grijii pentru pmnt, pentru valorosul potenial natural de care acesta dispune.
n acelai cadru, n anul 1993 au fost lansate dou proiecte ale Planului de Aciune pentru
Arii Protejate din Europa, axate pe documentele Conferinei de la Rio de Janeiro i care urmresc
aplicarea principiilor Declaraiei de la Rio, susinerea msurilor adoptate de Agenda 21 i
punerea n practic a acestora n cadrul Europei. Planul enun atributele ariilor protejate n
raport cu dezvoltarea durabil; expune principiile planificrii terenurilor n legtur cu ariile
protejate; afirm necesitatea unei evaluri ecologice i a unui sistem de control al propunerilor de
dezvoltare individual, care pot afecta n mod semnificativ ariile protejate (inclusiv proximitile
acestora); propune soluii de mennere a unui echilibru optim ntre dezvoltarea ariilor protejate i
sectoarele cheie ale politicilor economice etc.
Dar ceea ce Planul reclam cu acuitate este necesitatea mbuntirii i extinderii
acoperirii realizat de ariile protejate, n scopul ntmpinrii nevoilor florei i faunei,
ecosistemelor naturale, n general.
n domeniul politicilor de mediu din Romnia, ca eveniment principal se nscrie
promulgarea i adoptarea la 11 decembrie 1995 a Legii proteciei mediului (Legea 137/1995).
Principiile i elementele strategice care stau la baza prezentei legi i au originea n
declaraiile i recomandrile privind monitorizarea i utilizarea mediului, enunate cu prilejul
diferitelor conferine internaionale; cnd spunem aceasta, ne referim n special, la documentele
Conferinei de la Rio de Janeiro (1992) i la cele ale Conferinei ministeriale de la Sofia (23 - 25
octombrie 1995), unde a fost elaborat Programul Ecologic pentru Europa.
Programul Ecologic pentru Europa (PEE) are ca punct de plecare raportul Conferinei
ministeriale organizat la Dobris n 1991, intitulat Europa i mediul - Evaluarea de la Dobris i
este continuat de programul aprobat n cadrul Conferinei de la Lucerne, n 1993.
Elementele programului Conferinei de la Lucerne insist asupra problemelor
intersectoriale comune tuturor rilor europene, constituind sursa de inspiraie pentru msurile
politice generale pe termen lung expuse n cadrul Programului Ecologic pentru Europa. Aceste
msuri vizeaz n special necesitatea reconsiderrii economiei i a refacerii strii de sanogenez
a mediului n rile aflate nc n tranziie.
Obiectivele politicii de mediu
Principalele obiective ale politicii de mediu au n vedere:

Conservarea i protecia mediului, ca i mbuntirea calitii lui.

Protecia sntii umane.
Utilizarea prudent i raional a resurselor naturale.
Promovarea msurilor internaionale pentru rezolvarea problemelor de mediu regionale
sau globale.
Protecia de nivel nalt, lund n considerare diversitatea situaiilor din diferite regiuni ale
Comunitii. Acest obiectiv se bazeaz pe principiul precauiei i pe principiul necesitii
aciunii preventive, a combaterii sursei care provoac deteriorarea mediului i a obligaiei
9

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

celui responsabil s plteasc. Cerinele de protecie a mediului trebuie s fie integrate n

definirea i implementarea altor politici comunitare.
Un mai bun acces la informaiile despre starea mediului oferit populaiei. Cu ct publicul
este mai bine informat despre starea mediului, cu att el poate s-i asume mai bine rolul
su n ceea ce privete co-responsabilitatea n crearea politicii de mediu europene.
Directiva cu privire la accesul la informaia despre mediu prevede c autoritile din
cadrul statelor membre trebuie s furnizeze anumite date despre starea mediului tuturor
cetenilor lor, la cerere.
Minimizarea diferenelor dintre standardele legate de mediu ale statelor membre luate
individual.

Cel mai important instrument financiar pentru mediu al Uniunii Europene este programul
LIFE (LInstrument Financier pur lEnvironement).
Scopul acestui program este de a contribui la dezvoltarea i implementarea politicii i
legislaiei de mediu a Comunitii.
LIFE sprijin proiectele de protecie a mediului n statele membre i candidate la UE.

Programul are dou componente:

LIFE NATURA - implementarea msurilor de conservare pentru protecia naturii;
LIFE MEDIU - sprijinirea proiectelor demonstrative flexibile, eficiente i transferabile
n alte zone, precum cele legate de calitatea apei, gestionarea deeurilor, planificarea
utilizrii terenurilor, tehnologii nepoluante etc.
Sprijinul financiar LIFE este, n primul rnd, destinat:
proiectelor inovatoare i aciunilor pe scar demonstrativ, promovnd dezvoltarea
susinut n domeniul activitii industriale;
proiectelor cu efect demonstrativ sau proiectelor de sprijin tehnic n beneficiul
autoritilor locale, n vederea facilitrii integrrii n politica planificrii zonale, ca i n
planificarea utilizrii terenurilor, contribuind la dezvoltarea sntoas a mediului;
proiectelor pregtitoare ce contribuie la implementarea politicii i legislaiei de mediu ale
comunitii, n special:
protecia i utilizarea raional a Zonelor de coast;
reducerea deeurilor, n special a celor toxice i periculoase;
prevenirea polurii apei, inclusiv tratarea canalizrilor;

Descrierea celor mai importante arii naturale protejate din Olanda

In estul Olandei se intinde zona numita" Inima verde ", faimoasa prin numeroasele
parcuri, muzee si palate, printre care si palatul Het Loo. Capitala acestei regiuni este Arnhem.
Pitorescul Maastrict, se afla la granita cu Belgia si Germania, nu departe de provincia agricola
Friesland, renumita prin satele sale pescaresti si prin gradinile de la Prinsenhoftuin.
Amsterdam, capitala Olandei si unul dintre cele mai mari si mai frumoase orase ale
Europei, este strabatut de numeroase canale si ape, traversate de peste 1000 de poduri.In cadrul
orasului, se afla 53 de muzee, cele mai importante si cunoscute fiind: Rijksmuseum
Amsterdam, care este cel mai mare din tara si care detine o colectie speciala de arta olandeza,
10

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Jewish Historical Museum, ce detine 4 sinagogi, cea mai veche datand din sec XVII, Allard
Pierson, unde e gazduita singura colectie arheolgica a orasului, ce contine piese de arta de
origine egipteana, greaca si romana, Maritim Scheepvaart, unde poate fi admirata cea mai mare
colectie de avioane din lume iar Muzeul Van Gogh, gazduieste peste 200 de picturi si 550 de
schite ale pictorului. Orasul gazduieste peste 60 de galerii de arta, 10 sali de concerte, 20 de
teatre si multe cladiri impresionante care dateaza inca din sec XVII.
In Olanda exista 20 de parcuri naturale, conform cartii Nationale Parken Nederland a
lui Frans Buisink . Din cauza densitatii populatiei umane, natura Olandei a fost puternic afectata.
Olanda a devenit membra a IUCN din anul 1969.
Practic, Olanda este o mare si continua gradina, casute placute, cu o curte fara gard si
cu caluti ponei, cativa meri, poteci pietruite si terenuri agricole, cursuri de apa canalizate avand
pereti din dale de beton, si nenumarate drumuri mai mici si mai mari. Olandezii sunt totusi foarte
mandrii de Parcurile Nationale intercalate intre zonele civilizate . Ei considera ca acestea sunt
perle , nestemate .
Conform brosurii National Parks in the Netherlands (publicat in septembrie 2005 in
20.000 de copii), dintre cele 20 de Parcuri Nationale, primele doua au fost fondate de entitati
private (in 1930 si 1935), celelalte 18 de catre stat, dar toate dupa 1989! Un parc are cel putin
1.000 ha, pentru a putea intra in aceasta categorie.
Fiecare parc are o focalizare pe protectia naturii dar si pe activitati de recreere, de
educatie ecologica, de facilitare a intelegerii naturii. Generarea si cresterea suportului public
pentru conservarea naturii este una dintre cele mai importante targeturi ale parcurilor. Totodata,
se face si cercetare asupra naturii, dar mai ales asupra interrelatiilor dintre natura si presiunea
vizitatorilor...
Exista pentru fiecare parc cate un Plan de Management pe cate 10 ani. Majoritatea
parcurilor sunt situri Natura 2000.
Actualmente, Parcurile Nationale acopera in Olanda 3% din suprafata tarii, adica 120.030
ha. Finantarea parcurilor este asigurata de la bugetul de stat. Pana in 2018, Reteaua Ecologica a
Olandei trebuie sa acopere 750.000 ha, ceea ce reprezinta 18% din suprafata terestra; pe langa
acestea, cca 6 milioane de hectare de zone acvatice, mai ales arii marine (Marea Nordului, Marea
Wadden) vor deveni protejate.
Exista si zone cat de cat mai naturale, cum pare sa fie cel mai mare Parc National din
Olanda, Oosterschelde, situat in sud-vestul tarii si care are cu ceva peste 37.000 ha; are o
biodiversitate mai semnificativa, inclusiv foci, sepii si diferite alte specii marine.
Infiintat in 1991, Parcul National Dwingelderveld are 3.692 ha, din care 1.808 sunt sub
administrare a silviculturii, 1.356 ha sunt proprietatea Natuurmonumenten iar 528 ha sunt in
proprietate privata. Numarul de vizitatori pe an este de 1,2-1,6 milioane, in medie peste 1,5
milioane de oameni!
La centrul de vizitare, este o mare macheta a zonei, deja iti poti face o imagine generala,
pe care sa o mai completezi cu idei si informatii din prezentarile PowerPoint care vor urma; plus
pliante, brosuri, CDuri, carticele, sepci, o harta, o geaca de vant cu gluga, o cana cu o broasca de
lac frumos desenata, autocolante, tricouri si un borcan de gem bio de coacaze.
Parcul are 60 km de poteci pentru plimbari si 40 km de pista de bicicleta, mare parte
asfaltata sau pavata, pe langa care 30 km de drumuri nisipoase pentru calarie (marcate cu o
potcoava).

11

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Suprafata parcului este impadurita in proportie de 45%, 43% sunt zone umede, mlastini,
turbarii, lacuri, iar 12% sunt pasuni. Dealtfel, padurea este de pin si este plantata, nu are nici o
legatura cu o padure naturala. In parc sunt broaste de mlastina, vipere comune, serpi de alun,
soparle fara membre, caprioare, veverite, diferite pasari (gaste salbatice, cormorani, mugurari,
ticleni, etc), roua cerului, orhidee, ienuperi si alte diferite plante rare (pentru Olanda).
Parcuri Nationale :

Schiermonnikoog National Park ;

De Maasduinen National Park ;
Oosterschelde National Park Loonse en Drunense Duinen National Park ;
National Forest & Nature Mangement Service ;
Schiermonnikoog National Park ;
Drents-Friese Wold National Park ;
Lauwersmeer National Park ;
Sallandse Heuvelrug National Park ;
De Hoge Veluwe National Park ;
Weerribben-Wieden National Park ;
Nature Park Maas-Schwalm-Nette ;
Utrechtse Heuvelrug National Park ;
Duinen van Texel National Park ;
Zuid-Kennemerland National Park ;
De Alde Feanen National Park ;
De Biesbosch National Park ;
De Groote Peel National Park ;
De Meinweg National Park .
Monumente Naturale in Olanda

Schokland i mprejurimile sale : Aceasta regiune a fost in antichitate o peninsula.

Cateva secole mai tarziu, fasia de pamant a fost in pericol sa se piarda sub ape si a fost
parasita. Astazi este un sit arheologic unde vei gasi, in aer liber, muzeul Schokland in
care ai ocazia sa observi arhitectura tipica vechilor case olandeze ;
Rezervaii ale patrimoniului mondial

O regiune care a fost scoasa de sub ape se afla la Beemster . Aici, peisajul a fost pastrat
intact, iar canalele, digurile si satele respecta perfect multe dintre principiile hidraulice de
amenajare. UNESCO considera ca aceasta localitate are o importanta istorica
extraordinara pentru dezvoltarea ingineriei hidraulice ;
Cea mai mare statie de pompare pe baza de vapori din lume se afla tot in Olanda. Mai
exact, in provincia Fries din partea de N-V a tarii, au fost construite in 1920 instalatiile

12

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

hidraulice de la Wuda. Aceste sisteme de controlare a apei functioneaza chiar si in zilele

noastre, iar istoria lor este uimitoare ;
In Olanda ai parte si de numeroase si incantatoare mori de apa. Constructiile hidraulice
de la Kinderdijk-Elshout au fost realizate cu scopul de a transforma pamantul Olandei
in teren numai bun pentru cultivat. Aceasta regiune olandeza contine elemente tipice ale
acestei tehnologii: diguri, rezervoare si, mai ales, un numar considerabil de mori de apa
conservate perfect ;
Willemstad este o alta localitate olandeza aflata pe listele UNESCO. Orasul este unic
datorita arhitecturii sale in care coexista armonios cladirile tipic olandeze cu asezaminte
construite intr-un stil nemaintalnit in Europa. Este vorba despre arhitectura traditionala
din Caraibe. Acest fapt se datoreaza legaturilor comerciale pe care localitatea Willemstad
le-a avut cu diverse zone din Caraibe ;
Arhitectura moderna a inceput in Olanda. Marturie sta Casa Schroder de la Rietveld
care este recunoscuta de catre specialisti drept cel mai important monument al arhitecturii
moderne. Aceasta cladire a fost construita de artistii olandezi care au apartinut grupului
De Stijl. Casa se deosebeste prin organizarea inedita a interiorului in spatii flexibile ;
Linia de aprare fortificat din Amsterdam;
Festivalul Lalelelor are loc in fiecare an, in Olanda, si simbolizeaza sosirea primaverii.
Evenimentul va avea loc intre 2 si 9 mai si se vor celebra si 80 de ani de cultura,
frumusete si mostenire. Festivalul Lalelelor isi deschide portile, oficial, pe data de 1 mai
cand vor avea loc focuri de artificii, concursuri, parade, concerte in aer liber, spectacole
pentru copii si multe alte surprize. Laleaua este floarea simbol a Olandei, fiind
recunoscute peste 150 de specii de bulbi de lalea.

3. Concluzii
Un peisaj cultural din care a disparut orice salbaticie, orice valoare reala a
biodiversitatii asa cum o cunoastem noi aici in estul european; in aceste parcuri nationale orice
functionare reala a unui ecosistem a disparut, ele sunt create si/ sau pastrate printr-un fel de
gradinarit si inginerie a mediului in care vrem sa reconstruim o fetita zambitoare din partile ei
componente.
Mai pot crede ca poate avea reusita o reconstructive ecologica prin lasarea unui ecosistem
functional sa recucereasca noi spatii, ajutarea acestui proces, dar dupa ce tot terenul a fost
desecat, indiguit, arat si remodelat in fel si chip, plantat cu padure, imbogatit cu nutrienti, si nu
exista nimic veridic in apropiere relativa ca sa poata recoloniza habitatele create, sigur ca
aceasta reconstructive controlata permanent de om este un fel de a zice, ca facem ceva pentru
reconciliere om-natura.
Trebuie insa sa ne punem problema serios, daca asa ceva mai este realmente posibil intr-o
zona atat de suprapopulata ca si Olanda, unde oamenii au extins la dublu suprafata tarii
recucerind teritorii de la mare, o tara unde oamenii traiesc in bunastare materiala mai este loc si
pentru natura? Chiar daca i s-ar face loc naturii, se poate reconstrui ceva ce odata a fost
pierdut, sau se poate face maxim ceva copie care eventual seamana cu natura dar de fapt este o
gradina cu 5 flori si 7 pasari, unde permanent trebuie sa se intervina pentru a pastra un status
quo,un fel de imagine statica, o fotografie la care te agati prin permanente operatii chirurgicale
estetice care sa iti mentina fata neschimbata.
13

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Pot procesele evolutive complexe si pe termen lung sa se desfasoare intr-un mediu atat de
supus controlului uman, este posibila existenta unor ecosisteme cu functii de autocontrol intr-un
loc de acest gen? In Parcurile Nationale vizitate, exista o puternica focalizare pe satisfacerea
nevoilor de destindere a oamenilor, un turism prin natura, dar si ceva aspect de viata naturala;
insa de aici pana la conservarea reala, pe termen lung a biodiversitatii este o cale foarte dar foarte
lunga.. Poate o asemenea arie sa fie denumita Parc National? Ce retea ecologica este cea care are
asemenea perle, asemenea noduri?
Daca te uiti la o harta cu Reteaua Ecologica a Olandei, ti se pare foarte clara, cu tot felul
de coridoare care leaga ariile protejate, cu stepping stones si alte chestii teoretice, dar daca iesi in
teren si vezi dimensiunile reale ale ariilor naturale existente, daca vezi cum trece trenul pe
langa lac la fiecare cateva minute, daca auzi cum de dupa copaci se aud nenumaratele masini
care permanent freaca autostrada .
O distanta atat de uriasa de la frumoasa harta verde cu Reteaua Ecologica, si realitatea
reprezentata de superinfrastructuralizarea intregii tari, pe unde se deplaseaza nenumaratele
marfuri si nenumaratele servicii si nenumaratii oameni ai unei dens populate societati de consum
de stil vest european
Pe langa faptul ca in Olanda nu mai exista biodiversitate in sensul pe care noi il dam
cuvantului, exista o mare constiinta de mediu, dorinta de a proteja, dorinta de a avea natura,
dorinta de a coopera pentru acest deziderat.
Exista si o uriasa miscare de mediu, in care Natuurmonumenten este in loc de varf. Se
publica nespus de multe pliante, brosuri, afise, CDuri etc, se tin prelegeri, se construiesc centre
de vizitare bine echipate, se face tot posibilul pentru a aduce oamenii mai aproape de natura, iar
multi oameni vin la aceasta chemare, ceea ce este usor de inteles in jungla de beton si
paienjenisul de autostrazi de pe aici.
Este evident ca cei din conservarea naturii din Olanda si-au construit un stil extrem de
bun de a vinde pana si strainilor din tari cu biodiversitate buna, aproape orice chestie
nesemnificativa (din unghiul nostru de vedere) ca o mare valoare sau o mare realizare; daca vezi
cu cate pricepere si cu cata iubire se poate vorbi despre un camp cu 5 ierburi si 2 soparle cum la
noi exista milioane, daca vezi cum se poate prezenta un gandac sau un fluture in postere uriase,
cum se scot albume si carti de prezentare despre diferite subiecte, si daca compari cu situatia de
la noi unde nu exista o carte cat de cat despre pelicani, sau despre delta, sau despre Rodnei, sau
Retezat, sau Apuseni, sau Piatra Craiului, sau despre ursi, sau despre lupi sau despre nenumarate
alte valori pe care le avem , nici nu sti ce sa mai zici.

14

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

Bibliografie

http://www.apropo.ro ;
http://haga.mae.ro ;
http://ro.wikipedia.org ;
http://harta.infoturism.ro ;
http://turism.acasa.ro ;
http://www.zoover.ro ;
http://www.iturism.ro ;
http://www.europarc.org ;
Ecoturism : Florina Bran, Tamara Simion, Puiu Nistoreanu ,Editura Economica ;
Ecoturism si dezvoltare durabila : Autor: Andreea Mihaela Baltaretu ;
Ecoturism Autor: Matei Elena, Editura: Editura Universitara ,Anul publicarii: 2011 ;
Editia: I ;

15

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Masterat Managementul Afacerilor In

Turism

16