Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Turismul de afaceri in orasul

Maramures

Student:
ADAT, An I

2018
Cuprins:
Introducere........................................................................................................................ 3
1. Localizarea si caracterizarea judetului Maramures................................................. 5
1.1 Prezentare generala..................................................................................... 5
1.2 Cai de acces.................................................................................................. 5
1.3 Populatia si demografia............................................................................... 6
2. Resursele turistice a judetului Maramures................................................................ 8
2.1 Unitatile de cazare....................................................................................... 8
2.2 Privire de ansamblu asupra altor structuri turistice............................... 11
3. Evolutia turismului de afaceri in judetul Sibiu.......................................................... 12
4. Analiza SWOT a turismului de afaceri...................................................................... 14
5. Propuneri de dezvoltare a turismului de afaceri....................................................... 16
Concluzii............................................................................................................................ 18
Bibliografie........................................................................................................................ 19

2
 Introducere
Oamenii merg dintr-un loc în altul pentru afaceri, conferințe, educație, dar și pentru
vacanțe, plimbări, odihnă. Turismul înseamnă bani la buget, locuri de muncă, îngrijirea
mediului. O singură persoană aflată în vacanță cheltuieşte bani pe drum, cazare, mâncare,
vizitarea unor obiective culturale, eventual cumpărături. Sunt țări care trăiesc aproape
exclusiv din turism.
Este, astăzi, ramura economiei cea mai dezvoltată la nivel mondial. Din turism trăiesc
hoteluri, restaurante, muzee, companii aeriene, magazine de tot felul. Pentru state precum
Egipt, Grecia, Thailanda, Liban, Spania ori Insulele Maldive, Fiji, Bahamas, turismul este
vital.
Călătoriile în UE
Oamenii se deplasează pe distanțe mai mari ori mai mici, în funcție de mărimea
statului în care domiciliază, de situația economică și chiar de vreme. Motivele călătoriilor
sunt variate. De la deplasări în interes de serviciu, în scop medical ori în vizită până la
concedii ori city-break-uri. Cel mai mult locuiesc în afara granițelor locuitorii țărilor nord-
europene.
Organizația Mondială a Turismului spune că turiști sunt persoanele care „călătoresc
sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de
minimum 24 de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau
altele, nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată“.
Ce vor românii de la concediu
În vacanța de vară, românii vor mai ales confort și relaxare. Este principalul concediu
din an, motiv pentru care și-l planifică din timp. Bugetul mediu este undeva în jur de 450
euro/persoană pentru o săptămână în străinătate și caută hoteluri de 3 și 4 stele. Românii
caută cazare sigură în rețele cunoscute. Vor acces la Internet și mic-dejun asigurat sau chiar
all inclusive. Țările preferate sunt Grecia, Turcia, Spania, Bulgaria.
Plajele Mării Negre ori stațiunile de pe Valea Prahovei sunt și ele locuri de odihnă preferate.
Românii cheltuiesc pentru vacanța în țară circa 250 euro/persoană și preferă servicii all
inclusive.
A u fost cazați, peste noapte, 1.911.900 de turiști români în luna mai, ceea ce reprezintă
74,8% din total, restul de 25,2% reprezentând cetățeni străini. Durata medie a șederii a fost de
două zile.
Au plecat să viziteze alte țări 7.410.400 de români, în primele 5 luni ale anului, cu
25% mai mulți față de aceeași perioadă din 2016. Mijloacele de transport auto au fost cele
mai utilizate, reprezentând 69% din numărul total de plecări.
Criterii după care românii își aleg vacanța
Prețul sejurului – 54%, frumusețea locurilor – 32%, apropierea de zone ce pot fi
vizitate – 32% sunt trei criterii importante după care românii își planifică vacanța de vară, în
detrimentul recomandărilor de la prieteni ori familie – 23%, sau al opiniilor de pe platformele
online – 26%, arată un studiu al Momondo efectuat în 27 de țări, în 2017.
Doar 27% călători străini

3
 În primul trimestru al anului 2017, au fost cazate în pensiuni și hoteluri 446.000 de
persoane nerezidente, cheltuielile acestora fiind de 1030,7 milioane lei.
Din totalul de sosiri în unitățile turistice, călătorii străini au reprezentat 27%, în timp ce
românii au ocupat în proporție de 73% locurile de cazare.
Majoritatea turiștilor străini, respectiv 65,5%, care vin în România au drept scop
interese de afaceri, participarea la conferințe, târguri, expoziții și cursuri de specialitate,
potrivit INS. Cel mai mult au cheltuit pe cazare – 52,7%, unde au preferat micul-dejun inclus
– 89,8%. Cheltuielile lor în restaurante și baruri au fost de 19,2%, iar pentru cumpărături, de
11,7%. Aceştia au cheltuit cel mai mult pe alimente și băuturi, respectiv 38,9%, și suveniruri
– 36,4%. Au închiriat și mașini, ceea ce a reprezentat 51,5% din totalul cheltuielilor de
transport, iar pentru vizitarea obiectivelor turistice, 50,7% din cheltuielile pentru recreere.
Majoritatea turiștilor străini au ajuns în România cu avionul – 81,1%. Din totalul
acestora, și-au organizat singuri sejurul 34,2%, în timp ce 47,5% au venit prin agenții de
turism.
Sosirile vizitatorilor străini înregistrați la punctele de frontieră au fost de 4.288.600, în
primele 5 luni ale anului, cu 24,1% mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit
datelor INS. Majoritatea provin din Europa – 90,3%. Din statele UE au fost 56,5%, cei mai
mulți fiind din Bulgaria, Ungaria, Italia, Germania.

Nemulțumiri: schimbarea brandului de țară și criza joburilor

Închiderea birourilor de turism din străinătate și schimbarea brandului de țară au creat
însă haos și îngreunează eforturile pe care mediul privat le face pentru promovare. La acestea
se adaugă și o criză a forței de muncă, pentru care nici măcar nu s-au căutat soluții. „Nu am
auzit nimic de o încercare de reducere a taxelor plătite pentru salariile din turism, nu am auzit
de vreo discuție cu Ministerul Educației pentru accelerarea implementării sistemului școlilor
profesionale în sistem dual, nici măcar despre simplificarea procedurilor de import de
personal“, arată FIHR.
 62% din românii cu vârste între 18-65 de ani preferă cazarea la hotel.
 46% din persoanele între 18 şi 22 de ani alocă 80-190 lei/noapte de cazare.
 25% din persoanele între 36 şi 55 de ani sunt dispuse să plătească circa 270 lei/noapte.
 25% preferă un pachet all inclusive ori excursii organizate.
 Pentru 19% din persoanele între 36 şi 55 de ani contează calitatea serviciilor
personalului hotelier.

4
 1. Localizarea si caracterizarea judeţului Maramures

1.1 Prezentare generala.

Date generale
Locuitori: 515313
Suprafata: 6304 Kmp
Municipii: 2
Orase: 11
Comune: 63
Resedinta judet: Baia Mare
Locuitori resedinta: 140581

Asezare: Judetul Maramures, simbol MM, este asezat in nordul Romaniei, la granita
cu Ukraina, in provincia istorica Maramures. In interior se invecineaza cu judetele Suceava,
Bistrita Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare.
Relieful: Zona de munti si dealuri inalte, Muntii Maramuresului (Vf. Toroioaga-
1930m) la nord si est, Muntii Rodnei (Vf.Pietrosul-2302m) si Muntii Tiblesului (Vf.Tibles-
1835m) spre Bistrita Nasaud, Muntii Lapusului (1000m) spre Targu Lapus si jud. Cluj,
Muntii Ignisului (Vf. Ignis- 1307m) spre Satu Mare iar Muntii Gutaiului (Vf. Pleasca Mare
1291m) in interiorul judetului. Zona depresionara la Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu
Marmatiei.
Bazine hidro: Bazinul superior al Tisei (rau de granita cu Ukraina) cu afluentii Viseu si
Iza.Bazinul Lapusului in totalitate, pana la varsarea in Somes. Lacul Firiza pe valea Firizei,
lacul Nistru, lacul Sasar pe valea Sasarului, Amenajarile Piscicole ale Lapusului.
Repere administrative:Suprafata -6304 kmp ; Locuitori-515313; Capitala- Baia
Mare, 140581 locuitori; 2 municipii, Baia Mare si Sighetu Marmatiei 41909; 11 orase, Baia
Sprie 16375, Borsa 27940, Cavnic 5268, Dragomiresti 3197, Salistea de Sus 5176, Seini
10200, Somcuta Mare 7916, Tautii-Magheraus 6999, Targu Lapus 13229, Ulmeni 7420,
Viseu de Sus 16887; 63 comune cu 226 sate;

1.2 Cai de acces:

 Rutiere - E58 (DN1C) Satu Mare - Seini- Baia Mare - Jibou- Dej, DN19- Sighetu
Marmatiei- (pasul Huta)-Negresti Oas- Satu Mare, DN18 Vatra Dornei (Suceava)-
(prin Pasul Prislop-1400m)- Borsa-Viseu-Sighetu Marmatiei , DN17c-Moisei-
Nasaud;
 Linia ferata - 400 (Salaj, Cluj, Oradea) - Baia Mare - Satu Mare, (Nasaud) - Salva -
Viseu - Valea Viseului - (-->Ukraina) - Sighetu Marmatiei - Campulung la Tisa--
>Ukraina;
 Aeroport la Baia Mare.
 Puncte vamale la frontiera cu Ukraina, la Sighet, trafic local la Teceu Mic,.vama cale
ferata la Campulung la Tisa

5
1.3 Date demografice si organizare administrativ teritoriala
Judetul Maramure are o suprafata de 630.436 ha si 516.562 locuitori (la 1 iulie 2004),
având o densitate a populatiei de 81,94 loc./km2 . Din punct de vedere administrativ,
teritoriul judetului cuprinde 2 municipii, 11 orase, 63 comune, 213 sate, din care 28 apartin
de municipii si orase. Zona urbana detine 34,33% din suprafata judetului.
Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011.
Densitatea: 73,2 loc/km2, Locul 16 dupa nr locuitorilor.
Tab. nr.1 Populatia Maramuresului

Ani
Varste si Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
grupe de Sexe UM: Numar persoane
varsta Numar Numar Numar
persoane persoane persoane
5- 9 ani Masculin 13.661 13.431 13.001
- Feminin 12.919 12.617 12.073
10-14 ani Masculin 13.999 13.905 13.735
- Feminin 13.259 13.125 13.124
15-19 ani Masculin 14.496 14.458 14.242
- Feminin 13.846 13.799 13.587
20-24 ani Masculin 14.627 14.276 13.982
- Feminin 13.069 12.816 12.865
25-29 ani Masculin 17.766 16.745 16.141
- Feminin 15.813 15.248 14.261
30-34 ani Masculin 16.986 16.620 16.436
- Feminin 15.795 15.406 15.130
35-39 ani Masculin 19.265 18.916 18.441
- Feminin 18.163 17.997 17.514
40-44 ani Masculin 18.732 18.815 18.924
- Feminin 17.548 17.476 17.554
50-54 ani Masculin 14.597 14.265 14.060
- Feminin 14.698 14.336 14.033
55-59 ani Masculin 15.421 15.111 14.669
- Feminin 16.892 16.219 15.777
60-64 ani Masculin 13.746 13.882 13.932
- Feminin 16.364 16.618 16.474
65-69 ani Masculin 10.186 10.845 11.171
- Feminin 13.344 14.015 14.464
70-74 ani Masculin 8.045 7.895 7.920
- Feminin 10.958 11.004 11.148
75-79 ani Masculin 5.608 5.688 5.891
- Feminin 9.372 9.279 9.323
80-84 ani Masculin 3.276 3.288 3.339
- Feminin 5.904 6.015 6.072
85 ani si
Masculin 1.825 1.953 2.047
peste
- Feminin 3.620 3.831 4.068
sursa: Institutul National de Statistica

6
Tabel nr.2. Principalele componente ale mișcării naturale
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Rata
8,9 9,1 9,6 8,9 9,4 9,4
natalitatii(‰)
Rata
34,9 35,9 38 35,3 37,2 37,2
fertilitatii(‰)
Rata
7,6 11,6 4,5 7,2 8,9 6,3
mortalitatii(‰)
Rata sporului
-1,1 -1,2 -,5 -1,6 -1,6 -1,4
natural(‰)
Sporul natural
-577 -631 -238 -846 -858 -776
(persoane)

Structura etnică:
 Români - 374.488 sau 78,24%
 Maghiari - 32613 sau 6,81%
 Ucrainieni - 30286 sau 6,43%
 Rromi - 12211 sau 2,55%
 Germani - 1054 sau 0,22%

7
 2. Resurse turistice in judeţul Maramures

2.1 Unitati de cazare

 în ultimii 7 ani, numărul de locuri de cazare din județ a crescut substanțial (+54%), în
primul rând ca urmare a investițiilor private în unități de mici dimensiuni, de tipul
pensiunilor turistice și agroturistice; totuși, județul dispune de puține locuri de cazare
clasificate la patru stele/flori și nu există locuri de cazare de 5 stele;
 în pofida creșterii bazei de cazare, față de anul 2007 s-a înregistrat o scădere a
duratei medii a sejurului la mai puțin de 2 nopți/turist, ceea ce indică preponderența
turismului de weekend și de tranzit, cu beneficii mai reduse pentru economia locală;
de asemenea, ponderea turiștilor străini a scăzut la doar 17%;
 în acest context, indicele oficial de utilizare a capacității de cazare este de doar 12%,
sub media națională și regională, însă există și activități turistice nefiscalizate;
 județul Maramureș dispune de un număr de 29 de centre de informare și promovare
turistică, dezvoltate în mediul urban (11) și rural (18) cu fonduri POR, PNDR și din
programe de cooperare transfrontalieră;

Infrastructura de cazare a turiștilor din județul Maramureș cuprindea, la nivelul anului

2015, conform INS, 197 de unități (în creștere cu 44 față de anul 2007), dintre care 25 de
hoteluri, 6 hosteluri, 7 moteluri, o vilă turistică, 2 cabane, 3 camping-uri, 9 pensiuni turistice,
2 tabere de elevi și preșcolari, 72 de pensiuni turistice și 79 de pensiuni agroturistice. În
perioada 2007- 2014, s-au înființat, prin urmare, noi hoteluri, hosteluri, moteluri și pensiuni,
ca urmare a unor investiții derulate de companii private.
Acestea cumulau 5.614 locuri de cazare, în creștere cu 54,4% față de anul 2007. Cea
mai parte a locurilor de cazare era concentrată în hoteluri – 1.868 de locuri (33,3% din total și
în creștere cu 6,6% față de anul 2007) și pensiuni agroturistice – 1.342 (23,9%/+62,7%),
pensiuni turistice – 1.317 (23,5%/+280,6%). Toate acestea pot asigura circa 1,67 mil. de
înnoptări turistice anual, în creștere cu 27,9% față de anul 2007.

Figura 1 - Structura capacității de cazare în funcțiune din județul Maramureș, pe tipuri de unități, în
anul 2014

sursa: : INS, Baza de date TEMPO Online

8
 Tab. 3. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de
structuri
Ani
Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de 2013 2014 2015 2016 2017
primire turistica UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri 22 21 25 28 29
Hosteluri 5 5 6 7 7
Moteluri 5 6 7 7 7
Vile turistice 3 3 1 1 1
Cabane turistice 1 2 2 3 3
Campinguri : : 3 3 2
Popasuri turistice : : : 1 1
Tabere de elevi si
2 2 2 1 1
prescolari
Pensiuni turistice 64 58 72 70 79
Pensiuni
78 71 79 104 147
agroturistice
sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Tab. 4. Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire

turistica, judete si localitati

Ani
Tipuri de structuri de Anul Anul
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
primire turistica 2016 2017
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Hoteluri 1793 1728 1868 2130 2178
Hosteluri 192 192 241 353 353
Moteluri 171 189 213 230 234
Vile turistice 99 99 12 12 12
Cabane turistice 19 42 50 92 92
Campinguri : : 260 268 180
Popasuri turistice : : : 26 26
Tabere de elevi si
311 311 311 108 108
prescolari
Pensiuni turistice 993 1023 1317 1429 1509
Pensiuni agroturistice 1227 1052 1342 1803 2465
sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

9
 Pe localități, cea mai mare parte a capacității de cazare în funcțiune se înregistrează în
municipiul Baia Mare (39,2% din total), Sighetu Marmației (11,5%), Borșa (7,6%), Ocna-
Șugatag (6,7%), Baia Sprie (4,8%), Cavnic (3,3%) și Vișeu de Sus (3,3%). În perioada 2007-
2014, cele mai multe locuri noi de cazare s-au creat în Baia Mare, Sighetu Marmației, Vișeu
de Sus, Cavnic, Baia Sprie, Bârsana, Coltău, Recea, Șișești și Vadu Izei, ceea ce denotă o
orientare a investitorilor către zona municipiului Baia Mare, unde se dezvoltă mai ales
turismul de afaceri și de tranzit, respectiv către principalele stațiuni turistice din județ. De
asemenea, se observă că aceștia investesc, în general, în unități de cazare de mică capacitate
(sub 50 de locuri), de regulă pensiuni cu specific local, cele mai căutate pentru turismul de
weekend, la prețuri accesibile.
Conform datelor Autorității Naționale de Turism, la nivel județean sunt clasificate 363
de structuri de primire turistică, cu un număr de 3.170 de camere și 6.744 locuri de cazare,
majoritatea clasificate la 3 și 2 stele/flori. Unități de cazare de 5 stele/flori nu există în județ,
iar cele de 4 stele funcționează doar în Baia Mare, Sighetu Marmației, Budești, Seini,
Sărăsău, Șișești, Șomcuta Mare, Săcălășeni și Vadu Izei. Diferențele dintre cele două surse de
date – INS și ANT – sunt legate de metodologia de calcul diferită, în condițiile în care INS ia
în calcul doar unitățile funcționale, indiferent dacă sunt sau nu clasificate.
În ceea ce privește circulația turistică (oficială, conform datelor INS colectate de la
unitățile de cazare), numărul turiștilor care au vizitat județul Maramureș a fost în anul 2014
de 121.136, în creștere cu 11,4%
față de anul 2007, ceea ce
reprezintă 12,6% din totalul
turiștilor cazați în regiunea Nord-
Vest, respectiv 1,4% din cei
înregistrați la nivelul întregii țări.
Dintre aceștia, 17,7% au fost
străini (în scădere cu 1,2% față de
anul 2007), iar 82,3% români
(+14,5%). Cei mai mulți dintre
turiștii sosiți în județ s-au cazat în
hoteluri (58% din total, per
ansamblu, și 71,8% dintre turiștii străini), pensiuni turistice (17,3%), pensiuni agroturistice
(11,1%) și în pensiuni agroturistice (6,4%), iar cei mai puțin în cabane (0,5%), vile turistice
(1,6%) și tabere pentru elevi (2%). Cei mai mulți turiști s-au orientat către unitățile de cazare
din Baia Mare, care a atras 50,5% din totalul celor sosiți în județ, numărul lor fiind în scădere
cu 13,6% față de anul 2007. Aceasta a fost urmată la mare distanță de Sighetu Marmației
(14,3% din total, în creștere cu 154% față de anul 2007), Vișeu de Sus (6,1%, în creștere de
66,7% față de anul 2007), Borșa (5,9%, în creștere cu 11,2%) și Ocna Șugatag (4,7%, în
scădere cu 5,3%). De remarcat este s-au înregistrat creșteri ale circulației turistice la nivelul
mai multor localități din județ (Baia Sprie, Cavnic, Vadu Izei, Șișești, Recea, Cicârlău,
Moisei, Bârsana, Poienile Izei etc.), în timp ce scăderi au fost reportate doar de unitățile de
cazare din localitățile Șieu, Săpânța, Ieud, Desești, Săcălășeni, Botiza și Șomcuta Mare.

10
2.2 Privire de ansamblu asupra altor structuri turistice
In cadrul infrastructurii turistice sunt incluse şi unităţile de alimentaţie şi de
divertisment, ultimele, din pacate, întro pondere foarte redusă în cadrul turismului rural din
Maramureş. În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie şi de servire a mesei, acestea sunt
prezente doar în cadrul anumitor unităţi de cazare, în special, în cele de tip hotelier sau în cele
de tip pensiune clasificată la 3 şi 4 stele/flori. Spaţiile de servire a mesei sunt într-o tentă
rustică sau modernă, foarte rar se întâlnesc spaţii amenajate în stil tradiţional. Reuşita
turismului şi prelungirea sejurului nu ţine numai de dotarea unităţii de cazare şi alimentaţie,
ci include şi dotările şi amenajările pentru recreere şi cură.
Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de
atractie turistica,desi sunt foarte variate, însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile
agroturistice. Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în
valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o
gama diversificata de preparate culinare, bauturialcoolice si nealcoolice de servire sunt
specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul
Maramures sunt: Crama Veche- BaiaMare, Hexalit - Târgul Lapus, CasaVeche, Restaurant
Doi Pauni, Restaurant Union, Restaurant, PlazzaRebel. Pe lânga unitatile amintite mai exista
si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc.

Unitati de agrement
Presupune tot ceea ce poate fi folosit pentru petrecerea timpului liber, recreare sau
sport si anume terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau
acoperite - incalzite, patinoare, partii de schi sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de
tenis, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci si alte tipuri
structuri pentru divertisment.
Statiunea Borsa - Statiune situata in muntii Rodnei, pe Valea Viseului, la circa 100 km de
Bistrita si 130 de Baia Mare. Este situata in sudul Maramuresului istoric, Statiunea Borsa este
o destinatie foarte solicitata de amatorii sporturilor de iarna avand in dotare partii de schi
moderne la standarde europene. Borsa este de asemenea poarta de intrare in Parcul National
al Muntilor Rodnei intins astazi pe o suprafata de 46399 ha. In 1932 a fost creata rezervatia
naturala Pietrosul Rodnei in scopul protejarii numeroaselor specii floristice si faunistice de
aici, unele extrem de rare sau chiar endemice.
Complexul turistic Suior - Se afla la 11 km de orasul Baia Sprie, la 18 km de Baia Mare, la
o altitudine de 668 m, intr-un cadru natural de exceptie. Dispune de o partie de schi de 3.6 km
si telescaun cu capacitate de 1200 persoane pe ora. De asemenea complexul de cazare din
Suior poate gazdui 99 de persoane in trei mini hoteluri in vreme ce restaurantul are o
capacitate de 120 de persoane, iar terasa de 40 de persoane. In statiune exista si o baza
sportiva ce cuprinde terenuri de tenis, handbal, baschet si volei, sala de fitness si sauna. Este
posibila si practicarea de PAINT BALL, fiind asigurate si echipamentele necesare practicarii
acestui sport. De asemenea pentru cei interesati exista si o sala de conferinta cu 80 de locuri
dotata la standarde internationale.

11
 3. Turismul de afaceri in Maramures.

Turismul de afaceri şi evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria
hotelieră autohtonă. Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt
asigurate în prezent dehotelurile şi instituţiile din oraşele mari: Baia-Mare - Millennium
Business Center (peste 80 de evenimente organizate în primele 8 luni ale anului 20017),
Centrul marketing şi expoziţii al CCI Maramureş, Biblioteca Judeţeana cu spaţii generoase de
conferinţe, dotate cu aparatură tehnică multimedia şi cu facilităţi de nivel european.

Centrul de Afaceri Millenium III

Centrul de afaceri MILLENNIUM III este
amplasat în vechiul centru al oraşului medieval
Rivulus Dominarum (actual Baia Mare).
Din cele 23 clădiri care mărginesc piaţa
veche ” Circulus Fori ”, au fost selectate 3 clădiri
monumente istorice.
Centrul de afaceri este organizat în sistem
pavilionar cu trei module M1, M2, respectiv M3,
poziţionate pe latura estică a pieţii.
 ADRESA: Strada Vasile Lucaciu 2, , cladirea M1, etaj 1, cam. E1 si E2, Baia Mare,
România
 TELEFON:0372769758
 PROGRAM:L-V: 09:00-18:00

Prin proiectul Millennium III, unui grup de 3 cladiri din Centrul vechi li s-au alocat
destinatii in scopul sustinerii dezvoltarii IMM-urilor in zona, creandu-se un Centru de Afaceri
modern, in vederea revitalizarii socio-economice locale a acestei zone urbane. Avand in
vedere starea unor cladiri monumente istorice expuse unei degradari continue, a devenit
imperativa reabilitarea acestora si reintegrarea lor intr-un concept modern, atât arhitectural
(restaurare), constructiv (consolidare şi reabilitare) cat si de business (infrastructuri moderne

12
de comunicaţii, transport, suport de dezvoltare multiplu pentru afaceri), pentru punerea in
valoare a patrimoniului istoric.

Fundatia "Centrul pentru Dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii" Maramures

(Fundatia CDIMM Maramures) a fost infiintata in anul 1994 la initiativa unui grup local
format din reprezentanti ai institutiilor publice, autoritati publice locale, banci locale si firme
private. Fundatia a fost infiintata cu sprijinul Programului PHARE al Uniunii Europene, ca
parte a Programului PHARE R9207, primul program european care a vizat direct sectorul
intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-urile) din Romania. Fundatia CDIMM Maramures a
fost creata ca organizatie non-profit, non-guvernamentala si apolitica.
Obiectivul Fundatiei CDIMM Maramures este sprijinirea dezvoltarii sectorului privat
de intreprinderi mici si mijlocii la nivel local sau prin filiale. De asemenea, fundatia sprijina
dezvoltarea ONG-urilor locale.

Centrul de Afaceri Electro

Sistem este situat în localitatea Nistru,
Maramureș, la o distanță de circa 20 km
de Baia Mare și de sediul Electro Sistem.
Ideea acestei locații s-a născut din nevoia
și dorința de a ne apropia de partenerii
noștri de afaceri, de a ne cunoaște mai
bine și de a comunica, într-o altfel de
atmosferă de lucru.
Centrul de Afaceri Nistru constă într-o
vilă (parter + etaj + mansardă, terasă)
astfel proiectată încât să poată găzdui atât întâlniri de afaceri de circa 40 de persoane, cât și
caza partenerii care vin de la distanțe mai mari. La parter se găsesc o bucătărie complet
echipată pentru a satisface orice idee culinară pentru un număr mare de oaspeți, un living
generos și un spațiu dedicat servirii mesei.

Unitati de cazare cu sali de conferinta.

Număr Număr
Nr.crt. Sala de conferință Punctaj
săli locuri
Sala 1 1 14
Sala 2 1 14
1. Hotel Carpati
Sala 3 -
1 300
restaurant
4.75
2. Hotel Secret Garden 1 30
3. Hotel Gabriela 1 80
4. Hotel Rivulus 1 50
Total 6 488

13
 4. Analiza SWOT
Puncte tari
 Asezarea intr-o zona deosebit de
pitoreasca;
 Localnicii sunt ospitalieri si primitori;
 Prezenta unor numeroase obiective
turistice cu caracter specific;
 Existenta numeroaselor festivaluri si
obiceiuri traditionale specifice zonei;
 Prezenta utilajelor ce intra in dotarea
pentru sporturile de iarna ( partii de ski,
telescaune, telecabine,etc)
 Existenta unei forte de munca calificata
in meserii din exploatarea si prelucrarea
lemnului,constructii, sculptura din lemn,
artizanat, confectii textile;
 Existenta unor retele de transport rutier si
feroviar;
 Existenta retelei de telefonie fixa si
mobila;
 Existenta combustibilului lemnos pentru
energie termica;
 Un mediu curat datorita situarii intr-o
zona montana, nepoluata;
 Existenta unor resurse naturale: substante
nemetalifere, roci utile, a agregatelor
naturale (nisip si pietris), calcar, ape
minerale (apa oligominerala, sulfuroasa);
 Existenta resurselor de lemn (primaria
dispune de paduri în domeniul publice),
poate permitevalorificarea lor, dar numai
într-o forma superioara, printr-o valoare
adaugata a produselor cât maimare.
Oportunitati
 Organizarea salturilor cu parapanta si
implicit posibilitatea dezvoltarii
turismului;
 Dezvoltarea infrastructurii pentru a retine
si a mentine populatia tânara în zona si
chiar determinarea întoarcerii celor
plecati;
 Posibilitatea de a pregati personalul în
turism si agricultura montana Centrul de
formare si inovatie Dezvoltare în Carpati-
CEFIDEC´,Vatra Dornei;
 Existenta unor proiecte (aflate în diferite
stadii de lucru) de reabilitare a cailor de
transport care ar putea beneficia de
Puncte slabe
 Cele 7(5+2) puncte slabe din punct de
vedere al amenajarii teritoriului national:
 Zona de restructurare Industriala-
miniera
 Zona defavorizata
 Zona rurala
 Zona rurale cu probleme complexe (grad
de saracie )
 Zone montane (rurala cu handicap
natural )
 + 2 factori de izolare
 Calitatea drumurilor DN, DJ , Comunale
si forestiere (uzura avansata , lipsa
investitii , lipsa planificare reparatii
capitale )
 Lipsa legaturilor rutiera de calitate cu
zona transfrontaliera (Probleme
complexe , transfrontaliere + costuri
/investitii ridicate )
Amenintari
 Incapacitatea de accesare si absortie a
fondurilor europene :
 Ratarea finantarilor disponibile pentru
zona (pierdere in favoarea concurentei
prin lipsa de competitivitate ) datorate :
 -competitiei (concurentei)
 -incapacitati de cofinantare locale
 -lipsei de proiecte viabile
 -riscuri legate de procese

 Poluarea culturala :Avansul Kitchului in
zona : cultural, ambiental, estetic,
functional prin influente extrazona si
pierderea Identitatii
14
 finantari europene;
 Posibilitatea utilizarii potentialului
hidroenergetic al apelor curgatoare din
zona pentru obtinerea energiei electrice
(microhidrocentrale);
 Punerea în valoare a zonelor deosebit de
pitoresti si conservarea portului si a
obiceiurilor populare.

15
 5. Propuneri de dezvoltare a turismului de afaceri.

Cele trei priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

1. Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare
(cercetarea și dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente
conduc la creșterea productivității);
2. Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive poate conduce pe de-o parte la
furnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea și
menținerea patrimoniului rural), ce pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri de
muncă prin extensivizarea agriculturii și aprovizionarea piețelor locale;
3. Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială prin deblocarea
potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă la nivel
local, prin furnizarea de asistență în vederea restructurării agriculturii și sprijinirea veniturilor
agricultorilor în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

Viziunea de dezvoltare a județului Maramureș s-a determinat pe baza a peste 50 de

chestionare care au fost aplicate participanților la grupuri de lucru, în care aceștia au fost
solicitați să descrie județul, punctele tari și slabe ale acestuia în câteva cuvinte cheie, să
menționeze care sunt principalele obiective turistice și aspirațiile lor cu privire la județ și
cetățeni într-un orizont de 20 de ani. Plecând de la acestea, a fost formulată următoarea
viziune de dezvoltare a județului Maramureș pentru un orizont de timp mai îndelungat
(2035):
LA ORIZONTUL ANULUI 2035, JUDEȚUL MARAMUREȘ VA FI O
COMUNITATE DURABILĂ, UȘOR ACCESIBILĂ ȘI CONECTATĂ LA REȚELELE
MAJORE DE COMUNICAȚII DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST, O
DESTINAȚIE TURISTICĂ ȘI DE AFACERI DE IMPORTANȚĂ EUROPEANĂ, CU
SERVICII PUBLICE DE CALITATE ȘI O ADMINISTRAȚIE PROACTIVĂ,
ORIENTATĂ CĂTRE CETĂȚEAN.

La finalul acestui interval de timp, județul Maramureș se va caracteriza prin:

1. Accesibilitate facilă pentru cetățeni, turiști și oameni de afaceri, un județ cu legături interne
de transport rapide, sigure și sustenabile, conectată la principalele fluxuri de persoane,
mărfuri și informații din Europa Centrală și de Est;
2. Acces nediscriminatoriu al populației la servicii publice de calitate, de la apă, canalizare,
energie, telecomunicații, până la educație, sănătate, asistență socială, siguranță publică,
cultură și agrement, dar și la spații publice atractive, care să contribuie la reducerea
fenomenului migrației interne și externe;
3. O destinație turistică de importanță europeană și un brand național al României, care să
valorifice autenticitatea arhitecturii, cultura lemnului, arta populară, folclorul, meșteșugurile

16
și tradițiile locale bine conservate, gastronomia, muzeele, producția culturală contemporană,
dar și unicitatea peisajelor, diversitatea resurselor naturale sau moștenirea istorică a județului;
4. Un județ verde, cu un mediu curat, spații verzi, oportunități atractive de petrecere a
timpului liber și de practicare a sporturilor, capabil să conserve natura, peisajele, flora și
fauna generoasă de care se bucură, atractiv pentru locuire, turism și agricultură ecologică;
5. Un mediu de afaceri dinamic, caracterizat prin atractivitatea pentru investiții străine,
antreprenoriat local și inovație, dar și prin colaborarea permanentă cu autoritățile locale și
mediul universitar, capabil să genereze locuri de muncă bine plătite și bunăstare pentru
cetățeni;
6. O comunitate de oameni educați, inventivi, încrezători, ospitalieri, toleranți, harnici, onești,
deschiși către nou și spiritualitate, dar și cu respect pentru tradiții și istorie, și implicați în
viața publică;
7. O administrație publică proactivă, eficientă și interesată permanent de reducerea
birocrației, de apropierea serviciilor sale de cetățean și de mediul de afaceri, precum și de
implicarea acestora în luarea deciziilor strategice de dezvoltare ale județului.
Obiective strategice. Priorități. Măsuri 2014-2020
Pornind de la disfuncțiile și oportunitățile de dezvoltare sectoriale identificate la
nivelul teritoriului în capitolul de analiză diagnostic și analiza SWOT, precum și pe baza
discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru, au fost identificate și definite obiective strategice
care au în vedere evitarea materializării amenințărilor, atât prin eliminarea punctelor slabe,
cât și prin valorificarea punctelor tari și a oportunităților.
După identificarea obiectivelor strategice au fost definite prioritățile și măsurile vizate
de strategia de dezvoltare a județului. În cadrul acestui proces s-a avut în vedere atât
integrarea orizontală, ținându-se cont de alte strategii existente la nivel județean/local, cât și
integrarea verticală, asigurându-se corelarea cu strategiile de la nivelele teritoriale superioare
(european, național, regional), așa cum au fost prezentate în subcapitolul anterior.
La nivelul județului Maramureș au fost definite patru obiective strategice:
- Obiectivul Strategic 1. Creșterea conectivității și atractivității județului Maramureș pentru
investitori, care să realizeze activități inovative și cu valoare adăugată ridicată și pentru turiști
(va contribui la realizarea punctelor 1, 3 și 5 din viziune)
- Obiectivul Strategic 2. Creșterea atractivității județului Maramureș pentru locuitori și
asigurarea unei dezvoltări integrate și echilibrate a teritoriului (va contribui la realizarea
punctelor 2 și 6 din viziune)
- Obiectivul Strategic 3. Asigurarea bunei guvernanțe și întărirea relațiilor de cooperare
teritorială ale județului Maramureș (va contribui la realizarea punctului 4 din viziune)
- Obiectivul Strategic 4. Asigurarea unui management adecvat al resurselor naturale și a
riscurilor naturale și antropice în județul Maramureș (va contribui la realizarea punctului 7
din viziune).

17
 Concluzii

Turismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria

hoteliera autohtona. În ultimii ani, o data cu intrarea pe piata româneasca a marilor companii
straine, numarul celor care vin în România în interes de afaceri a crescut
considerabil.Efectele pozitive se vad în Bucuresti si în marile orase. De pe urma acestui
fenomen au avutde câstigat în principal marile orase.

Turismul de afaceri este de mulți ani punctul de stabilitate al companiilor mari de

călătorii din România. Dacă pe segmentul de leisure, agențiile de turism cresc timid după anii
de criză economică, în business travel lucrurile stau mai bine. E un domeniu din care au de
câștigat atât companiile cu activitate de business travel, cât și bugetul statului, din taxele și
impozitele echivalate la milioane de euro, aferente acestei activități”, explică Lucia Morariu,
preşedinte-director general EXIMTUR.

Călătoriile de afaceri
Un clasament făcut de Happy Tour arată că pe plan extern, cu plecare din România,
orașele către care se efectuează cele mai numeroase deplasări în scop de business sunt Viena,
Londra, Paris, Istanbul și New York.
În ceea ce privește opțiunile de călătorie, 5% dintre cei care efectuează deplasări în
interes de serviciu călătoresc la business class, restul de 95% optând pentru economic . Din
totalul de zboruri internaționale efectuate de către angajații firmelor, 10% sunt operate de
către companiile low cost.
În medie, o călătorie de afaceri este de două-trei zile în străinătate, respectiv de una-
două zile în România. Pentru destinațiile îndepărtate, durata medie este de cinci zile. În ceea
ce privește preferințele de călătorie, oamenii de afaceri optează pentru hoteluri de patru și
cinci stele, în străinatate, și trei sau patru stele, în țară, arată un studiu făcut de EXIMTUR
BUSINESS după analiza clienților care au folosit serviciile companiei în ultimii ani.

18
Webografie:

1. www.uia.org – The Union of International Association

2. www.wttc.org- The World Travel & Tourism Council
3. http://www.insse.ro/cms/ - Institutul National de Statistica
4. www.iccaworld.com

19