Analiza indicatorilor turistici in

judetul Suceava

Student:

2018
Cuprins:

Capitolul 1. Cadrul natural................................................................................................... 3

Capitolul 2. Activitatea economica........................................................................................ 7
Capitolul 3. Turismul............................................................................................................. 14
Capitolul 4. Analiza SWOT................................................................................................... 26
Bibliografie.............................................................................................................................. 28

2
 CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL

I.1. Aşezarea geografică.

Frontiere Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul
Călimanului (2.022 m altitudine) şi albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de
elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe
coordonatele geografice 24˚57’-26˚40’ longitudine estică şi 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine
nordică, cu o aşezare în formă de amfiteatru. Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu
judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest
cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.

I.2. Suprafaţa Judeţul - ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2 , reprezentând 3,6% din suprafaţa
ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
I.3. Populaţia Populaţia - judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii
NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din
care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei
judeţului era de 82,6 loc/km2 .
I.4. Unităţile administrativ-teritoriale
Judeţul Suceava are în componenţă următoarele unităţi administrativ - teritoriale1 : - 5
municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc
şi Vatra - Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi,
Salcea şi Vicovu de Sus;
- 98 comune, cu 379 sate.

3
I.5. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice
este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de
apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu
Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ
este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha
ape curgătoare şi 486.008 ha lacuri.
În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale
căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este
cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa
judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice
amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva
inundaţiilor, piscicultură, etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din
lungul râului Şomuzu Mare.
Râul Siret intră în ţară şi în judeţ cu o suprafaţă de bazin de 1.636 km² şi o lungime de
110 km. Râul Suceava îşi are izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor
Bucovinene, totalizând, la vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de 2.625 km şi o lungime
de 262 km².
Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina (S = 156 km2 , L = 28
km), Putna (S = 132 km2 , L = 19 km), Pozen (S = 158 km2 , L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km2
, L = 35 km), Solca (S = 166 km2 , L = 27 km) şi Soloneţ (S = 217 km2 , L= 31 km).

I.6. Clima
Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu
climă continentală (partea de est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).
Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.
Temperaturile medii anuale sunt:
a) climatul montan: - sub 0 °C pe munţii înalţi,
- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari,
b) climatul extramontan - 7-8 °C
Mişcarea eoliană:
• în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief;
• în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează pe
culoarele văilor Siret şi Suceava.
Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce
demonstrează caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-
se treptat de la vest la est, respectiv:
-1.200 mm în Călimani (cantitate anuală),
-550-600 mm în Valea Siretului.
Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în
intervalul mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.

4
I.7. Relieful
Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a
resurselor naturale. Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2 , iar
zona de podiş și dealuri sub-carpatice 2.960 km2.
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere
treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general
paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.
În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:
a) regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 şi 2.100 m
b) regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice.
Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea
celorlalte componente ale mediului natural.
Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse
păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii
Orientali reprezentaţi prin Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei
(Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare), Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele
Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).
În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai
importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se
desfăşoară la 800 - 900 m şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există
lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării.
Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi
Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 - 500 m. Podişul Sucevei se împarte în
Podişul Dragomirnei şi Podişul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi.
Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor,
prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este
relativ ridicat, dând naştere zonelor cu exces de umiditate.

I.8. Resursele naturale

I.8.1. Resursele de apă
Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă
subterană în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În
regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în
straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite
deluvionale.
Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile
care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte
din bazinul hidrografic al râului Siret. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru
anul 2009, din judeţul Suceava, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Resursa de suprafaţă (mil m.c.) Resursa din subteran (mil m.c.)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
1.920 610 180 142

5
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în
anul 2009

Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre
acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor
utilizabile de apă din judeţ.
În anul 2009, prelevările totale de apă brută au fost de 44,612 mil. m3 dintre care,
pentru populaţie 25,488 mil. m3 , pentru industrie 13,22 mil. m3 şi pentru agricultură 5,903 mil.
m3 . Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009, este prezentat în
tabelul următor:

Grad de
Cerinte de apa Prelevari de apa
Bazinul utilizare
hidrografic Valoare Valoare
Activitate Activitate %
(mil. m3) (mil. m3)
Populatie 28,748 Populatie 25,488 88,66
Industrie 15,714 Industrie 13,221 83,815
Siret
Agricultura 7,774 Agricultura 5,903 75,93
Total 52,236 Total 44,612 85,40
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în
anul 2009

6
 CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE

II.1. Cadrul general

La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative, din punct
de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoanele juridice
înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Suceava, au fost:
- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile
comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);
- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale);
- construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi comerciale);
- transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la nivel de
judeţ (794 societăţi comerciale);
- fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51 societăţi
comerciale).

Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul

fabricării de furnire şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate
sau fabricării îngheţatei.
O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice autorizate sau
profesiile liberale. În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele obţinute din
activităţi de asistenţă medicală - circa 33% din totalul veniturilor, comerţ – circa 29%, avocatură
- circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%.

II.2. Competitivitatea economică

Pentru descrierea competitivităţii economice a judeţului Suceava este necesară
realizarea unei comparaţii a principalilor indicatori socio-economici cu valorile înregistrate de
aceştia la nivel regional.
În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important îl
reprezintă Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv raportul în care cele trei sectoare mari
economice (agricultura, industria şi serviciile) contribuie la realizarea acestuia. Per total PIBR al
regiunii a crescut de la 18.930,9 milioane lei preţuri curente în 2002 la 384.429,9 în 2006,
conform Anuarului Statistic al României 2008.
La nivelul anului 2008, raportul PIB pe locuitor în Nord-Est faţă de media naţională
este de 0,675, fiind cel mai mic indice de disparitate regională din ţară (Sud-Muntenia - 0,821;
Sud-Est - 0,841; Bucureşti - 2,063).
Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză între anii 2005 şi 2008 în regiunea de
dezvoltare Nord-Est s-a produs o creştere constantă a PIBR general ajungându-se de la 2,2% în
2005 faţă de 2004 până la o creştere substanţială de 6,4% în 2008 faţă de 2007. Agricultura a
evoluat de la cifre negative spre creşteri relativ mici (de la o descreştere de -15% în 2005 faţă de
2004 la 3,5 în 2008 faţă de 2007).
Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), evoluţia
indicatorilor socio-economici în judeţul Suceava faţă de Regiunea Nord-Est în perioada 2013 –
2015, se prezintă după cum urmează:

7
 Total regiune Suceava
2013 2014 2015 2013 2014 2015
PIB/locuitor 65.380,3 67.169,4 71.470,3 11.890,3 12.249,3 12.771
Populatia ocupata la
3278798 3275425 3272210 632210 631760 631309
sfarsitul anului
Numar mediu de
497928 499798 513631 88623 91710 92643
salariati
Rata somajului (%) 6,6 6,6 6,3 6,5 6,7 6,5
Castig salariu mediu net
1321 1437 1562 1256 1352 1489
lunar
Sursa: Institutul Național de Statistică

II.2.1. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava

În ultimii 5 ani produsul intern brut al judeţului Suceava a cunoscut o evoluţie diferită
de cea a PIB pe regiune. Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel judeţean era dublă
(10,7%) faţă de creşterea procentuală a aceluiaşi indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008,
pe fondul crizei economice, PIB-ul judeţului a scăzut drastic, înregistrând o creştere negativă (-
3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adânceşte şi mai tare, PIB la
nivel de judeţ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce acelaşi indicator, dar la nivel
regional, înregistrează o creştere de 9,1%. Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în
judeţul Suceava a fost în 2009 de 3,292 euro, judeţul Suceava ocupând locul 3 în cadrul Regiunii
Nord–Est, după judeţele Iaşi şi Bacău.
Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul
Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de 17,14% din
totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori.
De asemenea populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din
totalul ocupării regiunii, după judeţul Iaşi, nivel în uşoară scădere comparativ cu anii anteriori.

Sursa: Comisa Naţională de Prognoză

II.2.3. Piaţa muncii în judeţul Suceava

8
 După o scădere a populaţiei civile ocupate în anul 2010 la 232,2 mii persoane, începând
cu 2011 judeţul va înregistra creşteri uşoare, în anul 2014 judeţul regăsindu-se pe acelaşi loc 2 în
cadrul regiunii.
Numărul mediu de salariaţi în perioada 2011 – 2014 va fi de asemenea în creştere, de
0,3 – 0,4% (asemănătoare celei la nivel de regiune).
Rata şomajului înregistrat va ajunge la circa 6,6% în 2014 (faţă de 3,7% în 2007),
valoare inferioară celei la nivel de regiune (estimată la circa 6,9%), dar superioară celei la nivel
naţional (5,5%).
Câştigul salarial mediu net va creşte în perioada 2011 – 2014 cu un ritm mediu anual de
4,8% în 2011 şi 2012, ajungând la 1.239 lei/salariat în 2012, cu circa 11% mai mare decât în anul
2009, nivel inferior atât celui regional (1.351 lei), cât şi celui naţional (1.546 lei). În anii 2013 şi
2014 creşterea va fi mai temperată (3,1% în 2013 şi 2,5% în 2014), astfel încât la orizontul de
prognoză, câştigul salarial mediu net va fi de 1.310 lei/salariat, sub media regională de 1.474 lei
pe salariat, precum şi sub media naţională de 1.697 lei/salariat.

II.3. Structura economiei judeţului Suceava

Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei
judeţului Suceava, care s-a reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în
continuă dinamică. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt:
industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier;
industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului, pentru că se
bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne);
industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, a pielăriei şi încălţămintei;
industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi
rulmenţi;
industria minieră, reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere,
polimetalice, mangan, uranifere), industrie aflată în declin în ultimul deceniu.
În ceea ce priveşte înmatriculările înregistrate de Oficiul Registrului Comerţului
Suceava, situaţia pe forme juridice se prezintă după cum urmează:

9
 Numărul societăţilor cu participare străină la capital
şi capitalul social subscris -
sold existent la 30 Septembrie 2018

Valoarea capitalului social subscris

Sold la sfârşitul Număr societăţi Total exprimat în Total exprimat în Total exprimat în
perioadei monedă naţională echivalent valută echivalent valută
Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO %
0 1 2 3 4
30 Septembrie
219.846 101,9 173.072.534,3 102,5 62.100.375,5 101,7 47.371.464,0 101,9
2018, din care:
31 Decembrie 2017 215.651 100,0 168.877.712,1 100,0 61.033.677,4 100,0 46.469.404,2 100,0

Notă: col.1 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social
subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăţi din perioada de referinţă la care s-au
adăugat majorările de capital şi s-a scăzut capitalul social subscris de societăţile radiate din registrul
comerţului, în perioada de referinţă.
Procentele coloanelor 1,2,3 şi 4 reprezintă evoluţii faţă de 31 Decembrie 2017

Grafic nr. 1 Grafic nr. 2

Structura numărului de societăţi cu participare Structura investiţiei exprimată în echivalent
străină la capitalul social valută (USD)

10
 Grafic nr. 3
Structura pe domenii de activitate* a numărului de societăţi cu participare
străină la capitalul social, înmatriculate în luna Septembrie 2018

1,34% - Energie electrica si termica, gaze si

apa
2,46% - Agricultura, silvicultura si pescuit

14,09% - Transport, depozitare si

comunicatii
4,03% - Hoteluri si restaurante

14,54% - Constructii

10,07% - Industria extractiva si

prelucratoare
4,92% - Tranzactii imobiliare

25,06% - Comert cu ridicata si cu

amanuntul; repararea auto. si moto.
18,34% - Activitati profesionale,
administrative, stiintifice si tehnice
1,57% - Intermedieri financiare si asigurari

Grafic nr. 4
Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris** de
societăţile cu participare străină la capital, în luna Septembrie 2018

0,69% - Energie electrica si termica, gaze si

apa
0,07% - Agricultura, silvicultura si pescuit

5,74% - Transport, depozitare si comunicatii

0,27% - Hoteluri si restaurante

1,96% - Constructii

59,66% - Industria extractiva si

prelucratoare
2,94% - Tranzactii imobiliare

11,85% - Comert cu ridicata si cu

amanuntul; repararea auto. si moto.
2,49% - Activitati profesionale,
administrative, stiintifice si tehnice
13,79% - Intermedieri financiare si asigurari

*) Calculată în raport de domeniul principal de activitate declarat

**) Calculată în raport de valoarea capitalului social total subscris în echivalent valută (USD)

Tabel nr. 3
Numărul societăţilor cu participare străină la capital
şi valoarea capitalului social subscris -
sold existent la sfârşitul fiecărei luni din anul 2018

Sold la Valoarea capitalului social subscris

sfârşitul Număr societăţi Total exprimat în Total exprimat în Total exprimat în
perioadei monedă naţională echivalent valută echivalent valută

11
 mii
Nr. % mii Lei % mii USD % %
EURO
0 1 2 3 4
DECEMBR 215.651 100, 168.877.7 100,00 61.033.677, 100, 46.469.40 100,00
IE 2017 0 12,1 4 00 4,2
IANUARIE 216.031 100, 168.928.9 100,0 61.046.333, 100, 46.480.67 100,0
2018 2 84,8 4 0 1,6
FEBRUARI 216.499 100, 169.869.8 100,6 61.295.394, 100, 46.682.66 100,5
E 2018 4 29,2 4 4 7,4
MARTIE 217.022 100, 170.932.8 101,2 61.577.593, 100, 46.910.96 101,0
2018 6 49,2 2 9 8,2
APRILIE 217.499 100, 169.668.3 100,5 61.244.989, 100, 46.639.44 100,4
2018 9 60,7 1 3 3,3
MAI 218.013 101, 170.408.2 100,9 61.434.239, 100, 46.798.20 100,7
2018 1 30,9 3 7 3,7
IUNIE 218.509 101, 171.112.3 101,3 61.609.062, 100, 46.949.15 101,0
2018 3 61,7 0 9 8,3
IULIE 218.988 101, 171.507.8 101,6 61.709.005, 101, 47.034.57 101,2
2018 5 19,0 9 1 8,9
AUGUST 219.399 101, 172.667.0 102,2 61.998.514, 101, 47.284.18 101,8
2018 7 22,9 3 6 0,4
SEPTEMB 219.846 101, 173.072.5 102,5 62.100.375, 101, 47.371.46 101,9
RIE 2018 9 34,3 5 7 4,0

Notă: col.1 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social
subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăţi din perioada de referinţă la care s-
au adăugat majorările de capital şi s-a scăzut capitalul social subscris de societăţile radiate din registrul
comerţului, în perioada de referinţă. Procentele coloanelor 1,2,3 şi 4 reprezintă evoluţii faţă de 31
Decembrie 2017

Grafic nr. 5 Grafic nr. 6

Evoluţia numărului de societăţi cu participare Evoluţia soldului investiţiilor exprimat în
străină la capitalul social – date la finele perioadei echivalent valută (milioane USD) – date la
din anul 2018 finele perioadei din anul 2018

12
 Tabel nr. 4
Societăţi noi cu participare străină la capitalul social subscris, în perioada Ianuarie - Septembrie
2018 şi 2017

2017 2018
Capitalul
Capitalul social Evoluţ
Evoluţi social
subscris ia fa ţă
a faţă subscris
exprimat în de
Societăţi noi Societăţi noi de anul exprimat în
Luna echivalent anul
2017 echivalent
valută 2017
(5/1) valută
(8/3)
mii % % mii USD % %
Nr. % Nr. %
USD
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ianuarie – 4.393 100,0 35.128,3 100,0 4.195 100,0 95,49 40.607,1 100, 115,6
Decembrie, din 0
care:
Ianuarie 327 7,4 6.211,3 17,7 380 9,1 116,2 1.732,8 4,3 27,9
Februarie 470 10,7 2.347,0 6,7 468 11,2 99,6 1.866,4 4,6 79,5
Martie 591 13,5 4.648,4 13,2 523 12,5 88,5 10.833,1 26,7 233,0
Aprilie 437 9,9 992,8 2,8 477 11,4 109,2 15.207,0 37,4 1.531,8
Mai 581 13,2 2.584,0 7,4 514 12,3 88,5 2.733,6 6,7 105,8
Iunie 532 12,1 1.415,1 4,0 496 11,8 93,2 2.648,3 6,5 187,1
Iulie 564 12,8 1.324,5 3,8 479 11,4 84,9 1.286,4 3,2 97,1
August 449 10,2 14.587,4 41,5 411 9,8 91,5 2.499,1 6,2 17,1
Septembrie 442 10,1 1.017,8 2,9 447 10,7 101,1 1.800,4 4,4 176,9

Grafic nr. 7 Grafic nr. 8

Dinamica numărului de societăţi noi cu Dinamica valorii capitalului social subscris în
participare străină la capitalul social în perioada societăţi noi, în perioada Ianuarie –Septembrie
Ianuarie – Septembrie 2018 şi 2017, din care: 2018 şi 2017, din care:
- mil USD –

13
 CAPITOLUL III. TURISMUL

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni,
investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată astfel o
creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în
evoluţia calităţii factorilor de mediu.
Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească.
Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au
avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi
formaţiuni politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi
ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la
răsărit de Carpaţi.
Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi
Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole
voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore,
monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi
universal, comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală.
Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima
favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic
bogat, patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum
şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul
gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.

Sursa: Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava

Patrimoniul turistic natural

14
http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/aes/v3/8.turismul.pdf

15
Patrimoniul turistic antropic

http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/aes/v3/8.turismul.pdf

Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt:

a) Turismul Montan
Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de
versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic
aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău,
pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei
Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă
condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pescuit,
mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Drumeţiile

16
 Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o
zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu
revenire în acelaşi loc din care s-a plecat. Drumeţiile, în marea lor majoritate de dificultate medie
sau redusă, sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate
de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard şi Bistriţei.
Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către
Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei
Municipiului Vatra Dornei. În masivul RarăuGiumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi
omologate, acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău)
sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la
dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km.
Turismul ecvestru
Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui:
echitaţie, plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Activitate de
marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună
evoluţie, ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor
participanţi. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s-
au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare
(cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile).
Escaladă, alpinism
Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti.
Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheaţă
începe în decembrie şi se termină în martie. Alpinismul se practică atât vara, cât şi iarna, mai ales
în Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard.
Schi
Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone
precum: Vatra Dornei, Crucea, Broşteni, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Cândrenilor,
Ciocăneşti, Mălini, Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceviţa
sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de
iarnă.
În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai
sporturilor de iarnă. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime
de 800 şi 3.000 m, deservite de un telescaun, un teleschi şi un babyschi, dar şi 2 pârtii de schi
fond.
Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă
Minieră, dar numai în anumite condiţii, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a
fost sau nu deszăpezit.
Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru), 2 pârtii în
Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău), 1 pârtie la Gura Humorului, 3 pârtii în mediu rural
(Suceviţa, Mălini şi Cârlibaba).
Zborul cu parapanta
Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorită condiţiilor
deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este considerat unul
dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi

17
deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România, se poate zbura ore
întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenţii. Se poate practica pe tot parcursul
anului şi la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udeşti, Părhăuţi.
b) Turismul Balnear
Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau
redobândirea sănătăţii, turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al
diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone,
atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul
Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon,
nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab
mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele
minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia primă pentru o serie de proceduri care
se efectuează în bazele de tratament.
De asemenea, la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a
turismului balnear. Climatul, posibilităţile curative ale apei, aerului, pădurilor, existenţa unor
condiţii bune de cazare au făcut din Solca, încă de la mijlocul sec. al XIX-lea una din staţiunile
balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. O altă localitate
cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica.
La nivelul judeţului Suceava, se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică
de interes naţional Vatra Dornei, inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul
unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale
aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc.
c) Ecoturismul
Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a
turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile
turistice trebuie să conducă la conservarea şi protejarea naturii şi să aibă un impact negativ
minim asupra mediului natural şi socio-cultural.
La nivelul judeţului Suceava, practicarea ecoturismului este abia în faza de început.
Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România, dar şi printre cei mai
ameninţaţi de intervenţia omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În
prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma
exploatării sulfului.
Unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui
dendrologic de la Rădăuţi, precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la
Calafindeşti – Siret, Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12
Apostoli” – Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie potenţial pentru practicarea
ecoturismului la nivel local.
Pe plan naţional se constată preocupări - materializate inclusiv prin programe de
finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism.
d) Turismul Rural şi Agroturismul
Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele
rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de
recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi

18
străini vin să se cazeze în mediul rural, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de
schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales
în ultimii ani. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul
dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa,
Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana
Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini,
Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea
devenind treptat destinaţii turistice în sine.
Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei
forme de turism, precum: densitatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi
montane din judeţ, frumuseţea deosebită a acestor zone, calitatea aerului, existenţa unei faune şi a
unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională, precum şi calitatea
deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone.
e) Turismul de afaceri
Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria
hotelieră autohtonă. În ultimii ani, la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor
în interes de afaceri. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari, astfel
încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrate de către
acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici.
La nivel local, unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de
conferinţe, simpozioane şi traininguri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei,
beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel,
bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultană, vizite pentru participanţi,
programe de divertisment şi mese festive.

Potenţialul turistic al judeţului Suceava

Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe
lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează
prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, cât şi prin rezervaţii
naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.
Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice
acestei zone, cu peisaje pitoreşti, cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei,
renumite pe plan internaţional, la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee,
case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în
sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Mai mult, acest tărâm de legendă
păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori, păstrând nealterate
minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc.
Obiectivele de interes regional şi naţional
Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional
Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de
faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general”).
Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt:

19
  în mun. Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de Scaun a
Sucevei, Mănăstirea Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, etc.;
 în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor;
 în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa;
 în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa;
 în comuna Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru;
 în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna;
 în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara;
 în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei
(Munţii Rarău);
 în municipiul Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene;
 în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea;
 în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu;
 în comuna Cacica – Salina Cacica;
 în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor, s.a.

Capacitatea de cazare turistică. http://statistici.insse.ro

Capacitatea de cazare Indicii de utilizare neta a
Sosiri Innoptari
Anul Existenta In functiune capacitatii in functiune
(mii) (mii)
(locuri) (mii locuri/zile) (%)
2014 9.650 2.686,399 260.684 583.642 26,1
2015 10.143 2.780,181 310.548 699.491 28,7
2016 10.610 2.764,901 342.710 759.754 30,5
2017 11.883 2.964,646 385.676 815.732 30,9

Baza materială a turismului în judeţul Suceava

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,
apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, judeţul
Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta
ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, tradiţiile de
sărbători şi portul popular dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.
Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Suceava, prezentăm mai jos câţiva
indicatori economici ce caracterizează acest sector :

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în perioada 2014 - 2017

Ani
Tipuri de structuri de Anul Anul Anul Anul
primire turistica 2014 2015 2016 2017
Total 296 310 343 441
Hoteluri 45 46 46 48
Hosteluri 8 8 11 12

20
 Moteluri 6 6 6 6
Vile turistice 14 15 16 17
Cabane turistice 13 14 13 13
Bungalouri 2 3 3 3
Sate de vacanta 1 1 1 1
Campinguri 4 4 4 4
Popasuri turistice 2 3 3 3
Casute turistice 1 1 1 2
Pensiuni turistice 73 80 88 107
Pensiuni agroturistice 127 129 151 225
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Capacitatea de cazare turistic ă existentă - număr de locuri

Ani
Tipuri de structuri de Anul Anul Anul Anul
primire turistica 2014 2015 2016 2017
Total 9650 10143 10610 11883
Hoteluri 4065 4193 4152 4298
Hosteluri 237 237 340 350
Moteluri 292 292 280 257
Vile turistice 291 290 297 314
Cabane turistice 258 284 243 224
Bungalouri 50 104 104 104
Sate de vacanta 82 86 86 86
Campinguri 246 246 244 244
Popasuri turistice 76 124 120 108
Casute turistice 10 10 10 16
Pensiuni turistice 1592 1725 1964 2171
Pensiuni agroturistice 2451 2552 2770 3711
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Capacitatea de cazare turistic ă în funcţiune - număr de locuri – zile

Ani
Tipuri de structuri de Anul Anul Anul Anul
primire turistica 2014 2015 2016 2017
Total 2686399 2780181 2764901 2964646
Hoteluri 1398169 1330435 1251026 1301704
Hosteluri 54874 48371 58260 66594
Moteluri 103176 105857 104593 98118
Vile turistice 81643 79128 70612 68397
Cabane turistice 73956 67102 69847 65650
Bungalouri 10210 17172 17098 17234
Sate de vacanta : 4816 : :
Campinguri 18352 21432 17952 15688
Popasuri turistice 4918 23492 24192 23890
Casute turistice : : 366 12

21
 Pensiuni turistice 407494 474472 527300 560909
Pensiuni agroturistice 533607 607904 623655 746450
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica/

Ani
Tipuri de structuri de primire Tipuri de
Anul Anul Anul Anul
turistica turisti
2014 2015 2016 2017
Total Romani 220514 264553 290960 332352
- Straini 40170 45995 51750 53324
Hoteluri Romani 135790 151695 154249 163713
- Straini 33262 37809 42617 43120
Hosteluri Romani 3745 3863 6686 9319
- Straini 251 143 126 564
Moteluri Romani 5260 5781 5357 5410
- Straini 73 196 204 233
Vile turistice Romani 5999 5938 6182 6592
- Straini 988 634 346 333
Cabane turistice Romani 3824 5350 5053 6028
- Straini 170 205 176 121
Bungalouri Romani 942 2096 2027 1846
- Straini 48 136 219 224
Sate de vacanta Romani : 319 : :
- Straini : 232 : :
Campinguri Romani 284 480 661 999
- Straini 268 601 438 235
Popasuri turistice Romani 99 1341 2006 2056
- Straini 53 48 70 87
Casute turistice Romani : : 30 6
Pensiuni turistice Romani 29743 39744 49840 63980
- Straini 1825 2342 3084 3781
Pensiuni agroturistice Romani 34828 47946 58869 72403
- Straini 3232 3649 4470 4626
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Innoptari in structuri de primire turistica

Ani
Tipuri de structuri de primire Tipuri de Anul
Anul Anul Anul
turistica turisti 2017
2014 2015 2016
Total Romani 511179 620170 674581 729758
- Straini 72463 79321 85173 85974
Hoteluri Romani 329431 386721 403315 398050
- Straini 55918 60788 66699 65954
Hosteluri Romani 7624 7641 13380 18934
- Straini 1113 644 464 1325

22
 Moteluri Romani 6971 9142 8615 8735
- Straini 184 524 298 390
Vile turistice Romani 11982 11358 10752 11665
- Straini 1578 993 653 562
Cabane turistice Romani 10178 11253 9656 11416
- Straini 374 609 489 255
Bungalouri Romani 1777 3495 3575 3659
- Straini 78 323 301 566
Sate de vacanta Romani : 802 : :
- Straini : 248 : :
Campinguri Romani 480 754 985 1422
- Straini 556 1194 667 479
Popasuri turistice Romani 99 2528 2856 3300
- Straini 53 50 74 176
Casute turistice Romani : : 58 12
Pensiuni turistice Romani 64175 82822 96649 117842
- Straini 4420 6050 5590 6795
Pensiuni agroturistice Romani 78462 103654 124740 154723
- Straini 8189 7898 9938 9472
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune

Ani
Tipuri de structuri de primire Categorii de
Anul Anul Anul Anul
turistica confort
2014 2015 2016 2017
Total Total 26,1 28,7 30,5 30,9
Hoteluri Total 32,9 36,2 38,9 39,4
- 5 stele 39,1 40,1 43 46,2
- 4 stele 32,2 36,7 40 41,6
- 3 stele 31,2 34,5 36,5 36,8
- 2 stele 35,2 38,6 41,6 41,1
- 1 stea 30,7 29,9 33,4 29,6
- Neclasificate 44 37,5 30 20,3
Hosteluri Total 17,6 20,4 21,8 22,3
- 4 stele 13,3 30,5 34,3 48,6
- 3 stele 19,5 21,3 23,3 21,6
- 2 stele 20,5 24,5 23,6 24,6
- 1 stea 8,4 10,7 14,3 18,6
- Neclasificate 13,2 20,1 14,7 15,1
Hoteluri apartament Total 24,5 46,7 40 32
- 5 stele : 33,7 33,2 33,6
- 4 stele 13,1 59,8 39,8 33,8
- 3 stele 26,4 41,2 41,2 30,2
- 2 stele 24 18,8 : :
Moteluri Total 14 16,4 15,9 15,5
- 3 stele 13,7 17,7 16,6 15,4
- 2 stele 15,3 15,4 15,8 16,2

23
 - 1 stea 7,8 9,7 10 9
- Neclasificate 20,7 58,1 31,3 30,4
Hanuri Total 10,7 13,8 15,6 17,4
- 3 stele 23,6 26,8 20,3 30,7
- 2 stele 2,7 5,7 6,5 6,8
- Neclasificate 11,8 7,3 16,3 14,7
Vile turistice Total 20,2 21,7 24 25,7
- 5 stele 19,5 17,1 19,9 15,6
- 4 stele 22,7 22,3 25,9 29,5
- 3 stele 21,6 24 26,9 26,7
- 2 stele 18,2 18,9 20,5 23,1
- 1 stea 12,4 13,5 7,8 19,6
- Neclasificate 26,8 35 15,4 13,1
Cabane turistice Total 12,5 13,2 15 14,8
- 4 stele 39,9 : : :
- 3 stele 14,6 17 17,1 16,4
- 2 stele 5,6 7,2 12,2 12
- 1 stea 9,4 10 11,9 12,2
- Neclasificate 17,1 16,7 15,7 16,1
Bungalouri Total 12,1 15,6 22,6 22,6
- 3 stele 10,9 15 17,1 24,2
- 2 stele 12,1 14,4 25,1 20,4
- 1 stea 13,4 16,7 30,1 21,3
Sate de vacanta Total 10,5 13,6 9,6 11,1
- 4 stele : 21,8 : :
- 3 stele 13,6 15,1 8,7 8,4
- 2 stele 7,2 5,2 10 12
- 1 stea 6,1 20,6 10,6 14,1
- Neclasificate 32 : : :
Campinguri Total 8,7 13 16,7 19,1
- 3 stele 10,4 11 14,4 13
- 2 stele 7,6 15,6 22,4 27,2
- 1 stea 10,4 13,7 14,1 15,3
- Neclasificate 1,6 3,6 5,3 10,2
Popasuri turistice Total 14,3 17,9 19,1 22,6
- 3 stele 12,8 20,1 13,5 15,3
- 2 stele 12,4 10,8 12,7 14
- 1 stea 17,3 37,4 44,8 36,5
- Neclasificate : : 14,3 :
Casute turistice Total 19,2 20 21,8 18
- 3 stele 13,7 46,4 46,3 27
- 2 stele 16,9 12,3 9,4 11,6
- 1 stea 32,2 14,4 23,2 28,1
- Neclasificate 16,2 14,8 12,3 9,3
Tabere de elevi si prescolari Total 14,6 17,4 16 18,1
- 3 stele : : 14,6 :
- 2 stele 21,8 34,4 27,5 31,8
- 1 stea : 0,1 22,3 18,8

24
 - Neclasificate 14,5 17,2 15,6 17,6
Pensiuni turistice Total 15,4 17,7 19,4 20,3
- 5 stele 22,3 25,5 29 28,3
- 4 stele 17,4 20,5 21,3 23
- 3 stele 15,7 17,6 19,8 20,7
- 2 stele 13,7 16,3 17 17,5
- 1 stea 11,2 15,3 15,4 14,1
- Neclasificate 5,9 0 11,7 24,1
Pensiuni agroturistice Total 13,2 15,1 15,5 16,4
- 5 flori 15,7 18,1 18,6 18,4
- 4 flori 15,9 18,2 18,7 20,1
- 3 flori 13,5 15,2 15,8 17,1
- 2 flori 11,3 13 12,9 12,7
- 1 floare 10 13,6 11,4 10,3
Spatii de cazare de pe navele
Total 11,3 19,9 26,1 24,6
fluviale si maritime
- 4 stele 32,3 40,6 36,1 :
- 3 stele 8,8 7,9 23,9 11,1
- 2 stele : : : 35,6
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

25
 CAPITOLUL IV. ANALIZA SWOT A TURISMULUI IN JUDETUL
SUCEAVA

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi

reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a
proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr -o investigaţie bazată pe
analiza SWOT.
SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and
Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi
riscuri. Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-
au identificat următoarele:

Cadrul natural
Puncte tari Puncte slabe
 Poziţia geografică – peisaje naturale  Insuficienta valorificare şi dezvoltare a
atractive; Relief foarte variat – o zonă potenţialului turistic de care dispune
naturală deosebită; Floră, faună diverse; judeţul; Insuficienta pregătire de
 Resurse naturale (ale solului şi subsolului) specialitate a unor lucrători din industria
bogate; ospitalităţii;
 Ecosistem, rezervaţii naturale;  Insuficienta comunicare şi coeziune pentru
 Existenţa arealelor turistice (zone) realizarea unor obiective majore în
deosebite; Posibilitatea de a practica domeniul turismului.
diverse tipuri de turism pe toată perioada
anului (în toate anotimpurile).
Oportunitati Amenintari
 Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice:  Condiţiile meteo aspre (verile reci şi
Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş ploioase, iernile geroase cu precipitaţii
(staţiune etnografică); abundente);
 Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să
 Susţinerea proiectelor care introduc valoare
fie un produs complex, să valorifice în
turistică, obiective şi evenimente culturale totalitate potenţialul de care dispune zona şi
şi spirituale din Bucovina; atracţiile culturale şi tradiţionale.
 Încurajarea dezvoltării unor noi forme de
turism (de exemplu turism ştiinţific, de
aventură).
Potentialul turistic
Puncte tari Puncte slabe
 Existenţa monumentelor istorice  Promovarea insuficientă a unor obiective
(mănăstirile din Bucovina); turistice (număr redus de centre de
 Existenţa „celor 1000 de biserici”; informare turistică, lipsa materialelor
 Existenţa muzeelor; promoţionale de tipul broşurilor oferite
 Existenţa caselor memoriale; gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor
 Valorificarea spaţiului multicultural şi ghiduri culturale din care turistul să poată
multietnic, cu un bogat trecut istoric afla activităţile şi evenimentele culturale ce
se desfăşoară pe parcursul sejurului său);
 Lipsa organizării evenimentelor care să
pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din

26

Oportunitati
 Constituirea Parcului Naţional Regional al
Mănăstirilor din Bucovina;
 Restaurarea monumentelor istorice,
mănăstiri şi refacerea unor obiective
turistice de mare interes (Cazinoul de la
Vatra Dornei);
 Crearea unei Burse de turism la Suceava;
 Includerea unor case de vacanţă (pensiuni
agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism
din România şi în reţelele europene
profesionale.
 Încurajarea unor noi forme de turism şi
valorificarea moştenirii istorice, culturale,
spirituale şi de tradiţie
http://tourisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa.pdf
regiune;
 Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea
monumentelor istorice şi culturale;
 Ofertă de agrement insuficientă – agenţii
economici din domeniu nu dispun de
echipamente de recreere şi practicare a
sporturilor accesibile turiştilor.
Amenintari
 Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare
economică şi socială pe fondul accentuării
lipsei de încredere a populaţiei în redresarea
economică a ţării;
 Degradarea monumentelor de artă şi
arhitectură;
 Lipsa de colaborare între regiuni pentru
dezvoltarea turismului (promovarea unui
turism care să includă zona Maramureş şi
Bucovina).

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80 -90% din circuitele turistice din România, însă,
în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de şedere a turiştilor aici este
de 1,5 nopţi;
2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;
3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;
4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;
5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;
6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie de
produse artizanale specifice;
7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.

27
Bibliografie :

Documente strategice de nivel european, național, regional și local:

- European Commission, DG Agriculture and Rural Development - The Rural Development
Policy 2007 - 2013, Factsheet, Bruxelles, 2007
- Orientările strategice de coeziune 2007-2013
- Strategia de creștere economică a Uniunii Europene - Europa 2020
- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene
Documente statistice de nivel național, regional și local:
- Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010
- Breviarul Turistic al Județului Suceava, 2010
- Comisia Națională de Prognoză, Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil
teritorial, până în 2014, martie 2011
Date furnizate de următoarele organizații și instituții publice:
- Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
- Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
- Comisariatul județean pentru protecția consumatorilor Suceava
- Comisariatul Regional Suceava al Gărzii de Mediu
- Comisia Națională de Prognoză
- Consiliile Locale din județ
- Consiliul Județean Suceava
- Direcția de Sănătate Publică a Județului Suceava

28