Sunteți pe pagina 1din 4

SOCIALIZAREA COPIILOR ÎN ROLUL DE CONSUMATOR – STUDIU

DE CAZ

1. Plecând de la experiența proprie și cunoștințele despre consumatori pe care le-ați dobândit la


microeconomie și marketing, identificați 3-5 trăsături pe care considerați că le posedă un „bun
consumator” (care este mulțumit/satisfăcut cu alegerile făcute la sfârșitul zilei), și explicați
pentru fiecare trăsătură motivul pentru care apreciați că ea definește un „bun consumator”.
Raspuns: In analiza comportamentului consumatorului marketerii trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele trasaturi pe care le poseda un bun consumator:
- comportamentul consumatorului determina interactiuni, prin el este necesar sa se cunoasca ce
cred consumatorii, perceptia acestora, ce simt si conduita lor, dar si factorii care influenteaza
mediul inconjurator.
- un bun consumator va transmite setimentele de satisfactie si altora cum ar fi prieteni, colegi,
rude si pune intr-o lumina favorabila firma sau produsul.
- un bun consumator va repeta actul de cumparare, fiind client fidel al produsului sau firmei.
Aceasta trasatura defineste foarte bine un consumator bun prin gradul de satisfactie.
- ii creste increderea in sine prin alegerea facuta.
- un bun consumator este satisfacut atunci cand economiseste bani prin cumpararea aceluiasi
produs dar mai ieftin.
- atunci cand clientii sunt bine tratati si serviti cum trebuie devin o sursa de profit pe termen lung.
In concluzie firma trebuie sa urmareasca castigarea fidelitatii clientilor si satisfacerea
cerintelor.

2. Plecând de la procesul de cumpărare ale consumatorilor, identificați diferențele între „căutarea


informațiilor” și „decizia de cumpărare” între aceste trei etape: perceptuală, analitică, reflexivă.
Raspuns: Diferentele intre aceste 3 etape sunt ca in etapa perceptiva deciziile de cumparare sunt
luate pe baza unor informatii reduse cum ar fi culoarea sau marimea produsului. In etapa
analitica au loc evolutii la nivelul abilitatilor de procesare a informatiilor prin care permite o
intelegere mai complexa a pietei. Procesul de luare a deciziilor este mai elaborat, folosesc o
strategie de luare a deciziei adaptata contextului exterior fiind mai flexibil cu mai multa gandire.
Etapa reflexiva este cea mai complexa, procesarea informatiilor evolueaza foarte mult, in aceasta
etapa a trecerii in adolescenta copii devin mai atenti si deciziile sunt luate adaptat situatiei sau
sarcinii cu care se confrunta.

3. În text se afirmă că a cunoaște intenția publicității de a convinge este un aspect important în


„maturizarea” individului ca și consumator. În ce mod poate fi utilă cunoașterea faptului că
publicitatea este persuasivă pentru consumator?
Raspuns: Publicitatea influenteaza opinii si modifica comportamente. Publicitatea stie exact ce
vrea sa arate publicului si cine este acest public. Reclamele bine realizate cultiva sensibilitatea si
gustul publicului cumparator, luarea deciziilor de cumparare arata doua elemente care joaca un
rol important, acestea fiind capacitatea de a convinge cumparatorul si cel de-al doilea se refera la
forma de prezentare si comunicare. Abilitatea copiilor de a recunoaste intentia persuasiva a
reclamelor nu presupune ca acestia vor fi imuni la toate mesajele publicitare, unele reclame sunt
foarte convingatoare pentru copii cum sunt si pentru adulti. La varsta adolescentei scepticismul
fata de publicitate pare sa fie influentat de dezvoltarea gandirii independente si de accesul la
surse alternative de informare.

4. Care sunt mijloacele prin care vă apărați dumneavoastră, ca și adult, de mesajele publicitare
persuasive, pentru a limita achizițiile greșite sau decepționante?
Raspuns: Oriunde ai merge, peste tot gasim reclame, anunturi etc. Majoritatea site-urilor au
incorporate reclame pe care multi utilizatori le considera deranjate. Metoda mea de a evita
publicitatea este aceea ca nu sunt interesat de anumite lucruri si nu bag in seama toate panourile
stradale sau alte tipuri de reclame. Chiar daca unele sunt atragatoare nu folosesc acele informatii
scrise, nu ma bazez pe reclame, ma informez la fata locului si atunci decid daca cumpar. Nu sunt
influentat de aceste metode publicitare.

5. Publicitatea înseamnă și divertisment, și sunt reclame pe care pur și simplu le iubim/ne atrag
/ne plac. În opinia Dvs., ce anume ne face să ne placă reclamele? Cât de mult control apreciați că
aveți în a limita influența reclamei asupra deciziilor Dvs? Argumentați.
Raspuns: In primul rand ne plac reclamele pentru ca unele sunt foarte atragatoare prin desing-ul
sau, prin expresii si glume folosite in reclame si care de mai multe ori le preluam si zicem si noi.
Un rol important il au originalitatea si povestea reclamei ce atrag consumatorii si de aceea ne
place, insa femeile sunt mai atente la detalii si apreciaza mai mult reclamele cu fundal sonor.
Decizia mea de cumparare a m atunci cand am toate informatiile produsului sau cand este la
promotie si cunosc foarte bine produsul. Chiar daca este o reclama atragatoare am limite si nu
cheltui banii pe orice produs.

6. Completați timp de o săptămâna un jurnal (pe un mic carnețel, sau cu ajutorul smartphone-ului)
și să notați momentele când se întâmplă să fie menționate reclame sau mesaje din reclame
(sloganuri, fraze memorabile), în conversațiile obișnuite cu cunoscuții dumneavoastră. La
sfârșitul săptămânii numărați câte conversații au menționat reclame sau mesaje din reclame. Care
este rezultatul și cât de frecvent apar reclamele în conversațiile dumneavoastră, în viața de zi cu
zi?
Raspuns: In decurs de o saptamana in conversatiile mele au aparut discutii despre anumite
reclame, dar multe le-am vazut pe strada dar nu toate au fot interesante. In aceste discutii am
vorbit despre reclame in primul rand la masini fiind interesat de acest domeniu, am discutat
despre vacante fiind perioada sarbatorilor, am cautat oferte la cazari, reclame la alimente si
lucruri folositoare de uz personal, reclame la haine si incaltaminte, am discutat despre ofertele
din domeniul tehnologiei moderne, telefoane tablete etc.
7. După parcurgerea secțiunii din text referitoare la căutarea informațiilor, precizați care este
vârsta aproximativă sub care capacitatea de a căuta și discerne informații despre produs este
limitată. După părerea dvs., care sunt riscurile unei informări reduse în comportamentul de
consum?
Raspuns: Varsta aproximativa de cautare a informatiilor despre produse la copii este de 2 ani
cand aleg singuri gustari din supermarket, sa spuna ce jucarii vor si multe alte lucruri. Riscurile
unei informari reduse este in cazul produselor scumpe acesta este un risc financiar. Un alt risc
este acela cand consumatorii trebuie intrebati daca au auzit de marca respectiva. Consumatorii
ignora lipsa informatiilor si decid sa continuie decizia de cumparare prin informatiile pe care le
detin ei.

8. Critica alegerii raționale (detalii în unitatea II de învățare) susține că indivizii au o raționalitate


redusă și pentru că obținerea de informații presupune costuri (unele financiare, dar în principal
costuri cognitive și de timp: efortul de a ține minte detalii despre produs, timpul petrecut în
căutarea informațiilor). În era Internetului, accesul la informație pare a nu mai fi o problemă, mai
ales cu privire la produsele de consum. Prezentați în 2-3 paragrafe în ce mod accesul la
informație prin Internet susține raționalitatea consumatorilor și când/în ce mod o subminează?
Raspuns: Odata cu evolutia tehnologiei si aparitia internetului consumatorul se informeaza
foarte mult online. Consumatorul a ajuns sa se informeze singur, intra in contact cu toate
brandurile si ia decizii pe cont propriu. Acest mod de informare motiveaza brandurile sa isi faca
imaginea mai buna in mediul online. Decizia de cumparare nu este nici asa usoare, chiar daca ai
toate informatiile si marfa la vedere. Comportamentul lor este influentat de varsta, sex, categoria
de produs etc. In general femeile sunt cele mai implicate in mediul online si un impact important
in luarea deciziei de cumparare il ofera ofertele promotionale.

9. Explicați strategia de luare a deciziei pe care ați folosi-o în cazul cumpărării unui smartwatch
(dacă nu pentru Dvs., atunci pentru a-l face cadou). Precizați efectiv sursele de informație
consultate, atributele urmărite și cum evaluați alternativele. Bugetul limită este de 800 de lei.
Raspuns: Am decis sa cumpar un smartwatc dar inca nu sunt complet iformat de produs. Am
folosit sursa de informare online, am vazut mai multe reclame interesante dar am decis sa caut
tot online gasind mai multe informatii despre produs si o promotie interesanta. Am gasit pe
Emag produsul dorit la un pret buna cu transport gratuit. Am urmarit in primul rand marca
produsului, caracteristicile generale sa contina toate functiile. Bugetul pe care l-am alocat este de
800 de lei . Am strans toate informatiile, recenziile cumparatorilor si am fost convinsa. Am
comandat produsul la pretul de 487 de lei, pretul initial fiind 750 lei, reusind sa fac si economie
de bani.

10. Pentru ce tipuri de produse/decizii ați recomanda utilizarea unei strategii compensatorii și
pentru ce tipuri de produse/decizii ați recomanda utilizarea de strategii non-compensatorii.
Argumentați propria părere în ambele situații.
Raspuns: Strategii compensatorii: recomand ca prin aceasta strategie sa fie folosita la
cumpararea biletelor de avion, de calatorie, la rezervarea vacantelor, la cumpararea unei masini,
iar prin strategia non-compensatoare cumpararea produselor zilnice, haine, media, tehnologie etc.