Grile turism

1. Turismul sportiv este o forma a turismului „

a)de tratament
b)social
c) de agrement
d) privat

2. Resursele turistice ale unei tari formeaza oferta:

a)tertiara
b)secundara
c)unicat
d)primara

3. Din punct de vedre al sezonalitatii ,se disting urmatoarele forme de turism :

a) itinerar si de vizitare
b) de sejur lung ,mediu si scurt
c) de circulatie,de tranzit si de vizitare
d) de iarna,de vara si de circumstanta

4. Oferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea:

a)resursele naturale
b)resursele antropice
c)monumentelor arheologice
d)resurselor folclorice

5. Turismul rezidential este unul de:

a) sejur lung
b) schimbare a domiciliului
c)sejur mediu
d)schimbare a tarii de resedinta

6. ”Pasagerii absoluti” ai transportului aerian reprezinta o categorie de public care

deriva din criteriul de clasificare numit:
a) mobilul calatoriei
b) durata zborului
c) costul transportului
d)destinatia turistica

7. Asociatiile profesionale din Romania functioneaza ca organisme:

a)profitabile
b)guvernamentale
c)apolitice
d)ministeriale

8. Dupa gradul de mobilitate al turismului ,turismul se clasifica in:

a) turism de vizitare si turism de tranzit
b) turism de circuit si turism de vizitare
c) turism rutier ,feroviar ,aerian si maritim
d) turism de sejur si turism itinerar

9. Turismul de tineret este o forma particulara a turismului:

a)de sejur scurt
b)itinerant
c)pe cont propriu
d) social

10. Sunt considerati turisti pasivi cei care:

a) se deplaseaza in calatorii turistice in orice conditii atmosferice
b) ar dori sa se deplaseze in calatorii turistice dar nu dispun de suficiente
posib materiale
c) se deplaseaza indiferent de resursele financiare de care dispun
d) ar dori sa se deplaseze in scop turistic dar nu dispun de timp liber suficient

11. Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice ,se disting

urmatoarele forme de turism:
a) organizat,pe cont propriu si semiorganizat
b) public,privat si mixt
c) de sejur lung,mediu si scurt
d) sezonier ,extrasezonier,postsezonier

12. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice :

a)naturale
b)antropice
c)cinegetice
d)culturale

13. Atractiile cultural-artistice reprezinta facilitatile turistice:

a)de baza
b)complementare
c)de comunicatie
d)de gospodarire comunala

14. Veniturile din activitatea de turism international se regasesc in balanta conturilor:

a)pasive
b)curente
c)active
d)bancare

15. Organizatia Mondiala a Turismului s-a infiintat in anul:

a)1974 la Viena
b)1975 la Madrid
c)1965 la Paris
d)1973 la Londra

16. In cadrul pietei turistice potentiale,potentialul pietei in raport cu capacitatea sa

este?
a) egal
b) mai mic
c)mai mare
d)crescator

17. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este:

a)mai mare
b)mai mica
c)egala
d)nici un raspuns nu este corect

18.O piata turistica este nesaturata in momentul in care:

a) volumul ei este mai mic decat potentialul ei
b) volumul ei este mai mare decat potentialul ei
c) volumul este egal cu potentialul
d) nici un raspuns nu este corect

19.Piata turistica efectiva reprezinta:

a) numarul total de turisti sositi intr-o anumita tara
b) totalul produselor turistice vandute pe piata respectiva intr –o perioada
determinata de timp
c) nr minim de produse turistice vandute pe piata intr –o perioada determinata de timp
d) nr total de turisti sositi si plecati dntr-o tara

20.O piata turistica este suprasaturata in momentul in care:

a) oferta turistica este excedentara in raport cu cererea pentru servicii hoteliere
b) oferta turistica este mai mare decat cererea turistica
c) oferta turistica este mai mica decat cererea turistica
d) oferta turistica este excedentara in raport cu capacitatea de absorbtie a pietei

21. Tipologia turistilor clasificati in functie de aspiratiile si manifestarile lor pentru

produsele turistice si destinatiile de vacanta este urmatoarea:
a) turisti activi,pasivi si spontani
b) turisti de circumstanta ,permanenti si de lux
c) turisti cu venituri medii ,submedie si peste medie
d) turisti activi ,pasivi si de lux

22. Turisti ale caror aspiratii pentru achizitionarea prod turistice nu depasesc
limitele conditiilor lor economice sunt numiti:
a)pasivi
b)activi
c)limitati
d)limitativi

23. calatorii”marginali” fac parte din categoria :

a)calatori itineranti
b)calatori rezidentiali
c)calatori de lux
d)excursionistilor
24. Psihoconcentricii sunt turisti care calatoresc la distante mari,cheltuiesc putin si
cauta riscul pe parcursul calatoriei/?
a) adevarat
b) fals
c) da ,numai in sec XIX
d) notiunea nu exista

25. Majoritatea turistilor potentiali se incadreaza in categoria:

a)cvasipsihoconcentricilor
b)medioconcentricilor
c)alocentricilor
d)cvasialocentricilor

26. Indicatorii statistici de baza ,consacrati in practica internationala sunt:

a) nr de innoptari,intensitatea turistica si densitatea turistica
b) nr de turisti, zile/turist si volumul valoric al consumului turistic
c) nr de innoptari si sejurul mediu
d) nr de innoptari, zile/turist si volumul valoric al incasarilor din turismul international

27. Inregistrarea innoptarilor de catre unitatile de cazare asigura obtinerea unor

informatii certe referitoare la:
a)gradul de ocupare
b)calitatea serviciilor oferite
c) volumul si structura miscarii turistice
d) tara de resedinta a turistilor

28. Oferta turistica cuprinde ansamblul :

a) atractiilor turistice naturale
b)atractiilor turistice nationale si al bazei materiale turistice
c)resurselor turistice naturale si al serviciilor de agrement
d)atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor

29. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea:

a)rigiditatea
b)elasticitatea
c)fiabilitatea
d)relativa diversitatea

30. Romania a fost aleasa vicepresedinte al Consiliului Executiv al Organizatiei

Mondiale a Turismului in anul:
a) 1979 la Lisabona
b) 1991 la Moscova
c) 1980 la New York
d) 1981 la Madrid

31. Carpatii Romaniei acupa din suprafata tarii:

a)jumatate
b)o treime
c)o patrime
d)o cincime
32. Oficiul National de Turism s-a constituit in anul:
a)1971 la Brasov
b)1923 la Iasi
c)1936 la
Bucuresti d)1973 la
Constanta

33. Cel mai raspandit tip de asistenta balneo-medicala din Romania este cel:
a) profilactic
b) curativ
c) de recuperare medicala
d)talazoterapeutic

34. In tara noastra ,coordonarea activitatii turistice a fost incredintata pentru prima
data ,in 1933,unui program de sine statator numit:
a) Consiliul pentru pregatirea organizarii turismului in Romania
b) serviciul de turism
c)oficiul de calatorii
d)ministerul turismului

35. In anul 1938,prima mare realizare a Oficiului National de Turism ONT a fost:
a) deschiderea Pelesului spre vizitare
b) darea in exploatare a hotelului Rex din Mamaia
c)reducerea taxei pe valoarea adaugata aplicata in turism
d)construirea cabanei Omu

36. In Romania emanatiile de gaze cele mai cunoscute si utilizate terapeutic sunt cele:
a)clorurato-sodice
b)sulfuroase si iodurate
c) de dioxid de carbon si iodurate
d) de dioxid de carbon si sulfuroase

37. In momentul in care s-a infiintat Ministerul Turismului ,Oficiul National de

Turism s-a dizolvat ?
a)da
b)nu
c) da,transformandu-le in BTT
d) nu,ci si-a restrans activitatea numai la sfera turismului international

38.O caracteristica importanta a plejei de pe litoralul Marii Negre este urmatoare:

a)lipsa deseurilor
b)dimensiunea
c)orientarea geografica
d)accesibilitatea

39. Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul
1990 a fost:
a) Ministerul Comertului si Turismului
b) Ministerul Turismului
c) Autoritatea Nationala pentru Turism
d) Directia Generala de Promovare Turistica din cadrul Ministerului Comertului

40. Facililitatile turismului sunt de doua tipuri:

a)de baza si complementare
b)primare si secundare
c)nationale si zonale
d)permanente si sezoniere

41. Printre altele asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie la :

a)efectuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil turistic
b)respectarea de catre agentii economici a reglementarilor specifice
c)specializarea in functiile de turism
d)controlul activitatilor desfasurate de unitatile de comercializare a obiectelor de artizanat

42. In randul facilitatilor turistice de baza se inscriu si:

a)serviciile publice
b)serviciile de curierat
c)serviciile de
agrement
d)nici un raspuns nu este corect

43. Teatrele sunt o facilitate turistica:

a)de baza
b)speciala
c)zonala
d)complementara

44. Volumul incasarilor totale face parte din categoria indicatorilor:

a)eficientei activitatii de cazare
b)eficientei activitatii de alimentatie
c)generali
d)partiali

45. Cheltuiala medie pe zi-turist se calculeaza raportand:

a) volumul ch la nr de turisti plecati
b) nr de turisti sositi la nr de zile-turist
c) volumul cheltuielilor la sejurul mediu
d) volumul cheltuielilor la nr de zile-turist

46. Rata profitului se calculeaza :

a) volumul ch/volumul profitului
b) volumul ch/volumul incasarilor
c) volumul profitului/volumul investitiilor
d) volumul profitului/volumul incasarilor

47. Productivitatea muncii exprima :

a)gradul de utilizare a mijloacelor fixe
b)gradul de utilizare a fortei de
munca c)rata de recuperare a
investitiilor
d)rata de utilizare a incasarilor/muncitor
48. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre:
a)valoarea incasarilor valutare si valoarea incasarilor in lei
b)valoarea incasarilor in dolari si valoarea incasarilor in celelate valute
c)valoarea incasarilor valutare si valoarea platilor valutare
d)valoarea incasarilor valutare si valoarea cheltuielilor in lei

49. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raport procentual

intre:
a) capacitatea efectiv utilizata/capacitate maxima de cazare
b) capacitatea efectiv utilizata/nr de zile neutilizate
c) capacitatea de cazare permanenta/capacitatea de cazare sezoniera
d)nr de locuri de cazare/nr de locuri de functionare

50. Capacitatea teoretica a pietei turistice se determina ca produsul dintre:

a) totalul produselor turistice oferite si pretul mediu al acestora
b) totalul consumatorilor potentiali ai produsului turistic analizat si capacitatea
medie de consum
c) nr de turisti si nr de produse turistice
d) nr de innoptari si nr de locuri de cazare

51. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in:

a) procente
b) nr de locuri de cazare
c) nr de zile de functionare
d) nr de locuri-zile

52. Consumul turistic este o expresie a:

a) nr de servicii contractate
b)cheltuielile efectuate inainte de calatoria turistica
c)cererii insolvabile a populatiei pt serviciile turistice
d)cererii solvabile a populatiei pentru serviciile
turistice

53. Valoarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta:

a) total desfaceri/total turisti
b) total cheltuieli pt alimentatie/total turisti
c) desfaceri/nr loc la mese
d) total incasari din alimentatie/nr de locuri la mese

54. In cazul indicatorilor de eficienta a transporturilor turistice,parcul inventar

arata:
a)gradul de utilizare a parcului de masini
b)gradul de dotare cu autovehicule intr o perioada limitata de timp
c)nr de zile de utilizare/mijloc de transport
d)nici un raspuns nu este corect

55. Cererea de servicii turistice:

a) se identifica in totalitate cu consumul turistic
b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic
c) se identifica in totalitate cu oferta de servicii
d) nu se identifica in totalitate cu nr turistilor potentiali

56. Printre altele ,pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat „de interes

turistic”,potentialul sau turistic trebuie sa raspunda si urmatoarelor cerinte:
a)sa dispuna de cel putin 10 000 locuri de cazare
b) sa aiba o populatie cu un nivel ridicat de instruire
c) sa dispuna de resurse naturale si alte elemente de atractie preferate de catre turisti
d) sa aiba cel putin 3 hoteluri de patru stele

57. Turistii alocentrici prefera calatoriile:

a) sedentare
b) catre destinatii usor accesibile
c) pe cont propriu
d) programate

58. Investitia specifica arata:

a) volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru patrat de constructie
b) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri cazare
c)investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri la mese
d)volumul de investitii necesar pt realizarea a 10 000 metri patrati de constructie

59. Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula:

a)investitie toatala/valoarea dobanzii lunare
b)investitie totala/cursul de revenire
c)investitie totala/nr de locuri de cazare
d)investitie totala/investitie initiala

60. Durata de recuperare a investitiei se masoara in:

a) procente
b) ani
c)lei
d)lei/an

61.O destinatie turistica noua la inceput devine, cu timpul, traditionala, tipologia

clientelei consacrate fiind formata din turistii:
a)mediocentrici;
b)alocentrici;
c)cvasipsihocenrici;
d)cvasimediocentrici.

62. Numarul de lucratori la 10000 de turisti este un indicator al eficientei:

a)social in turism;
b)economice in turism;
c)indirecte;
d)directe.

63. Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei:

a) sociale in turism;
b) economice in turism;
c) materiale;
d)profesionale.

64. Oferta turistica secundara cuprinde totalitatea:

a)resurselor naturale;
b)resurselor antropice;
c)resurselor demografice;
d)atractiilor turistice.

65. Oferta turistica primara are valoare intrinseca. Afirmatia este:

a) adevarata;
b) falsa;
c) falsa, cu conditia ca oferta turistica sa cuprinda si numarul de turisti sositi intr-o
perioada determinata de timp;
d) adevarata, atunci cand volumul ofertei turistice este mai mare decat cel al consumului
turistic.

66. Innoptarile permit evidenta miscarii turistice dupa:

a) numarul de mese achizitionate/sejur;
b) motivari subiective;
c) formule de practicate;
d) efectele economice generate.

67. Potentialul speologic al Romaniei cuprinde un nr de pesteri de aproximativ:

a)6000
b)15000
c)9000
d)11000

68. In arealul dealurilor si podisurilor din Romania predomina lacurile cu apa:

a)sarata
b)dulce
c)termala
d)minerala

69. Izvoarele minerale din tara noastra sunt cantonate ,in principal ,in zona:
a) montana
b) de campie
c) dealurilor si podisurilor
d)periurbana

70. Litoralul romanesc al Marii Negre detine urmatorul procent din baza materiala
de cazare a Romaniei:
a)25%
b)60%
c)42
%
d)50%

71. Salvamontul face parte din categoria facilitatilor:

a) comerciale
b) speciale
c) cu caracter general
d) de ocrotire a sanatatii

72. Cheltuiala medie pe turist este un indicator:

a)general
b)de eficinta a turismului international
c)partial
d)de eficienta a turismului intern

73. Profitul final utilizat in formula randamentului economic al investitiei se obtine

ca diferenta dintre:
a) profitul total si cel anual ?
b)capitalul investit si profitul total
c)profitul de recuperat si capitalul investit
d)profitul total si cel de recuperat

74. Organizatia Totala a Turismului nu este una:

a)cu caracter guvernamental
b)internationala
c) cu caracter politic
d) cu rol de centru mondial al informatiilor turistice

75. Gradul de spontaneitate al cereii turistice in raport cu cererea de marfuri este :

a)mai mare
b)mai mic
c)egal
d)nici un raspuns nu este corect

76. In zona montana din Romania ,cele mai intinse si importante domenii schiabile
sunt localizate :
a)intre 1000-1500m altitudine
b)intre 1200-1700m altitudine
c)intre 1500-1800m
altitudine d)intre 1200-1500m
altitudine

77. Croitoriile fac parte din categoria facilitatilor:

a) de odihna a recreeri si odihnei
b) speciale
c) de servicii cu caracter general
d) de gospodarire comunala

78. Masurarea eficientei se face prin raportarea:

a) efortului la efect ?
b) efortului la total venituri obtinute
c)efectului total la cheltuieli
d)efectului la efort ?

79. Eficienta activitatii de turism imbraca doua forme:

a)economica si turistica
b)economica si politica
c)economica si sociala
d)demografica si sociala

80. In exprimarea eficientei economice,specialistii au doua opinii:

a) un singur indicator sintetic si doi indicatori sintetici
b) un singur indicator sintetic si un sistem de indicatori
c) un sistem de indicatori fizici si un sistem de indicatori valorici
d) nici un raspuns nu este corect

81. Incasarea medie pe unitate de prestatie se determina :

a)incasari totale pt cazare-cheltuieli totale
b) incasari totale/locuri-zile
c) incasari totale/incasari pt cazare
d) incasari totale/nr de innoptari

82. Incasarea medie pe unitate de prestatie se masoara in:

a) nr de nopti
b)nr de zile
c)lei/locuri de cazare
d)locuri-zile

83. Afluxul de consumatori la masa se determina:

a) nr de consumatori/nr de mese
b) nr de turisti/locuri-zile
c) nr de turisti/incasarea/loc de masa
d) nr de consumatori/nr de locuri la mese

84. Masini-zile in inventar reprezinta produsul dintre:

a)nr mediu de autovehicule si nr de zile de nefunctionare /autovehicule
b)nr mediu de autovehicule si nr zilelor calendaristice de functionare/autovehicul
c)nr total de microbuze nr total de autocare
d)nr total de autocare si nr de zile de functionare/autocar

85. Cursul de revenire specific eficientei transporturilor turistice se calculeaza in

felul urmator:
a) incasari valutare/cheltuieli valutare
b)incasari valutare/nr de autovehicule
c)tariful/zi de functionare fiecare autovehicul
d)tarif intern/incasarea valutara din
inchirieri

86. Formula „fly and drive” reprezinta combinarea transportului:

a)aerian cu cel automobilistic
b)aerian cu cel fluvial
c)automobilistic cu cel rutier
d)fluvial cu cel rutier

87. Turismul de circulatie mai poarta numele de :

a) sejur
b) itinerant
c) de week-end
d) de circumstanta

88. Turismul receptor se mai numeste si:

a)efectiv
b)activ
c)pasiv
d)static

89. Turismul de sejur este cel desfasurat:

a) in cel putin doua statiuni
b) in maxim doua statiuni
c) intr-o singura statiune
d) nici o varianta nu este corecta

90. Turismul de vizitare de circulatie si de sejur decurg din urmatorul criteriu de

clasificare:
a) in functie de utilizarea timpului disponibil
b) in functie de tarile vizitate
c) in functie de gradul de mobilitate al turismului
d) in functie de locurile vizitate

91. Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre:

a)30-45 zile
b)10-15 zile
c)1-7 zile
d)7-14 zile

92. Principalele influente indirecte ale turismului asupra economiei nationale sunt:
a)efectele secundare ale investitiei in industria turismului si efectul multiplicator al
incasarilor realizate
b) efectele principale si secundare ale investitiilor in industria turistica
c) efectele principale si secundare ale incasarilor din turism
d) efectele principale si secundare ale cheltuielilor pt turism

93. ”Costul de consum turistic”exprima:

a) valoarea totala a cheltuielilor pentru turism intr-un an de zile ,pt un turism de lux
b) valoarea totala a unui turist mediu intr-o perioada determinata de timp
c) valoarea totala a serviciilor consumate de un turist de lux intr-un an de zile
d) nici o varianta

94. In conformitate cu normele privind clasificarea pe categorii de confort a

structurilor de primire cu functiuni de cazare turistica din tara noastra ,hotelurile pt
tineret se incadreaza in intervalul:
a) o stea-patru stele
b) o stea-3stele
c) o margareta –patru margarete
d) o stea-5 stele
95. Infrastructura tehnica si sociala este o componenta a:
a)obiectivelor specifice ale bazei materiale
b)facilitatilor pt dotari si amenajari turistice
c)capacitatii de cazare
d)bazei materiale turistice

96. In sensul economic al notiunii,piata turistica reprezinta:

a)ansamblul populatiei neconsumatoare de servicii turistice
b)populatia care se incadreaza in anumite limite extreme de varsta
c)mediul intern al sistemului de management
d)mediul extern al sistemului de management

97. Cvasialocentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari ,cheltuiesc putin si
cauta riscul pe parcursul calatoriei .Afirmatia este:
a)falsa,cu conditia sa nu depaseasca 10 000euro
b)falsa
c) notiunea nu exista
d) adevarata

98. Statiunea balneoclimaterica Baile Felix este situata in judetul:

a)Covasna
b)Alba
c)Bihor
d)Satu-Mare

99. Statiunea climaterica montana se gaseste la poalele muntilor:

a)Ceahlaul
b)Durau
c)Cindrel
d)Rodnei

100. Alege functia nespecifica obiectivelor de cazare:

a) de alimentatie
b) de igiena
c) de agrement
d) productiva

101. Competitivitatea imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loc atunci cand
intr-o localitate(statiune)se adopta strategia:
a)unui nr limitat de statiuni hoteliere
b)diferentei calitatii serviciilor
c) prezentei unui nr mare de unitati hoteliere
d) monopolista

102. Utilizarea neeficienta a capacitatii de primire apare in momentul in care:

a)costurile de exploatare depasesc volumul incasarilor din prestatiile de servicii hoteliere
b)cererea turistica depaseste capacitatea de cazare
c)sunt administrati in locatie de gestiune
d)cererea depaseste nivelul utilizarii optime a capacitatii de cazare
103. Functionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de:
a)capacitatea unitatii de alimentatie
b)diversitatea activitatii de productie
c)profilul unitatii de alimentatie
d)rezervarea locurilor de cazare

104. Unitatea gastronomica in care se servesc ,la comanda,pe tot parcursul

zilei,neportionata,mici,carnati etc,pregatite la gratar si alese de consumatori din
vitrine de expunere sau platourile de prezentare de ospatari la masa
clientului,poarta denumirea de:
a)restaurant familial
b)crama
c) rotiserie
d) restaurant zahana

105. Procesul de asigurare a confortului si securitatii psihologice si fiziologice a

clientului ,in timpul de consumare a produselor solicitate ,in incinta acesteia ,in
schimbul banilor pe care clientul respectiv este dispus sa-i cedeze prestatorului
ofertant drept contravaloarea a produselor si serviciilor primite,se numeste :
a)mediu ambiental
b)ospitalitate profesionala
c)alimentatie
d)calitate in turism

106. In cazul animatiei,experienta optimizata se refera la:

a) manifestarile de integrare a turismului in activitatile colective ale statiunilor
turistice,insotite de placearea de a trai in cadrul multimii de persoane reunite ad-hoc
in statiunile respective
b) faptul de a trai ceva neobisnuit
c) senzatia redescoperirii propriilor lor aptitudini in mediul unei statiuni turistice in contact
cu apa soarele zapada,etc
d) reunirea satisfactiilor la care se asteapta un turist in timpul vacantei,oferindu i senzatia
de autodepasire in mediu statiunilor de sejur

107. Agrementul vizeaza,printre altele:

a) satisfacerii nevoii de odihna
b) oferirea unui produs complet format din servicii de cazare si alimentatie
c) amuzamentul ,comunicarea si sporirea volumului de cunostinte
d) asigurarea conditiilor de confort necesare caminului temporar al turistilor in timpul
sejurului lor

108. Strandurile amenajate reprezinta un echipament de agrement specific:

a)statiunilor de litoral
b)centrelor urbane
c)statiunilor balneare
d)statiunilor montane

109. Alegeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronunate:

a)statiunile montane
b)statiunile de litoral
c) centrele urbane
d) statele turistice montane

110. In cazul variatiilor sezoniere,obiceiurile si traditiile reprezinta :

a) un factor exogen
b) un element cu actiune limitata
c) un factor de prelungire a sezonului turistic
d) un factor principal

111. Cum se numesc factorii care provoaca concentrari sezoniere in turism si asupra
carora organizatorii din turism pot sa actioneze prin masuri economico-
organizatorice si prin politica lor comerciala?
a) exogeni
b) subiectivi
c) cu caracter permanent
d)endogeni

112. Între formele derivate de turism se include:

a. Turismul internaţional receptor;
b. Turismul internaţional emitent;
c. Turismul intern;
d. Turism internaţional.

113. După modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem:

a. Turismul itinerant;
b. Turismul de tranzit;
c. Turismul social;
d. Turismul mixt.

114. În funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii există:

a. Turism pentru tineret;
b. Turism de sejur;
c. Turism de tranzit;
d. Turism particular.

115. Etimologic, cuvântul „turism” provine din:

a. termenul englez „tour”
b. termenul francez „tour”
c. termenul latin „turnus”
d. termenul englez „tourism”

116. Turismul intern la nivelul unei ţări reprezintă:

a.rezidenţii unei ţări care călătoresc în propria ţară
b.numărul tuturor celor care vizitează o ţară
c.vizitarea unei ţări date de către no-rezidenţi

117. După gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi:

a. turismul de sejur
b. turismul social
 c. turismul de masă
d. turism de mixt

118. Soldul pozitiv al “contului călătorii” poate contribui:

a. la reducerea deficitului balanţei de plăţi
b. la dezechilibrarea balanţei de plăţi
c. la reducerea excedentului balanţei de plăţi externe
d. la creşterea deficitului balanţei de plăţi

119. Contul “călătorii” cu sold negativ contribuie la:

a. creşterea excedentului balanţei de plăţi
b. creşterea încasărilor din sectorul terţiar al economie
c. reducerea deficitului balanţei de plăţi
d. dezechilibrarea balanţei de plăţi

120. Ministerul Turismului a luat fiinţă:

a. în anul 1971
b. în anul 1974
c. în anul 1990
d. în anul 1960

121. Riscul (atacurilor teroriste) asumat de turiştii care vin în România este:
a. inexistent
b. foarte mare
c. la fel ca şi în celelalte state europene
d. foarte mic

122. Industria turistică este influenţată de mediul economic:

a. din punct de vedere al cererii , cât şi al ofertei;
b. doar din punct de vedere al ofertei;
c. doar din punctul de vedere al cererii;
d. din punct de vedere a volumului de produse turistice consumate

123. Turismul este influenţat de o serie de factori de natură politică şi

guvernamentală:
a. dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing
b. schimbări în structura familiei şi reducerea natalităţii;
c. orientarea partidelor de la guvernare
d. sistemele de rezervare on-line

124. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nu are ca responsabilităţi:

a. modul în care turiştii respectă normele de poluare a peisajului turistic;
b. monitorizarea factorilor ecologici;
c. promovarea măsurilor stricte de protecţie a mediului înconjurător;
d. reprezentarea Guvernului în relaţie cu organizaţii internaţionale de specialitate.
 125. Calitatea mediului este afectată de:
a. factori obiectivi
b. factori subiectivi
c. factori derivaţi
d. acţiunile unor categorii de turişti

126. Evoluţia turismului internaţional la nivel mondial se caracterizează prin:

a. printr-o tendinţă de stagnare datorită scăderii nivelului de trai
b. printr-o tendinţă de reorientare a fluxurilor de turişti
c. printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici, demografici,
politici etc.
127. Dezvoltarea nesistematizată a localităţilor turistice se caracterizează prin:
a) proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter
turistic;
b) ocuparea extensivă a spaţiului cu construcţii;
c) realizarea de construcţii estetice turistice adaptate specificului arhitectonic
tradiţional;
d) stabilirea de amplasamente adecvate pentru baza materială turistică.

128. Între activităţile care afectează calitatea mediului şi pun în pericol integritatea şi
conservarea obiectivelor se numără:
a) pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile
pentru acest mijloc de transport;
b) circulaţia turistică controlată;
c) dezvoltarea sistematizata a localităţilor turistice;
d) amenajările pentru vizitarea peşterilor .

129. Clientela de lux reprezintă:

a) turiştii care dispun de resursele financiare necesare şi sunt în căutarea unor
resurse pentru a stabili un echilibru financiar între mijloacelor lor economice şi cererile
pentru călătoriile de vacanţă;
b) turişti pentru care constrângerile economice nu sunt de natură să
influenţeze în sens restrictiv alegerea formulelor şi destinaţiilor de vacanţă;
c) turiştii ale căror aspiraţii pentru achiziţionarea produselor turistice nu depăşesc
limitele condiţiilor lor economice;
d) turiştii ale căror aspiraţii pentru achiziţionarea produselor turistice depăşesc
limitele condiţiilor lor economice.

130. Turiştii “alocentrici” se interesează de:

a) destinaţii uşor accesibile;
b) forme simple de cazare;
c) echipamente turistice tradiţionale;
d) călătorii programate şi organizate în întregime.

131. Turiştii “psihocentrici” preferă:

a) regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic;
b) experienţe noi, de descoperire;
 c) odihnă sedentară;
d) contacte cu populaţia locală şi cu alţi turişti.

132. Principiile majore de dezvoltare durabilă sunt:

a) durabilitate ecologică, durabilitate economică, durabilitate socială şi culturală.
b) durabilitate socială şi durabilitate economică;
c) durabilitate culturală, durabilitate socială şi durabilitate economică;
d) durabilitate ecologică, durabilitate socială şi durabilitate culturală.

133. Agentul economic din turism are următoarele obligaţii:

a) să presteze şi să comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;
b) să participe la acţiunile de promovare naţională şi internaţională şi să fie
inclus în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii
turistice;
c) să apere interesele şi să asigure securitatea turiştilor, informarea lor
adecvată, precum şi despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii,
conform prevederilor legale;
d) să obţină reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor
aduse nivelului de dotare şi calităţii serviciilor.

134. Teoria X referitoare la natura oamenilor, se bazează pe următoarele aprecieri:

a) consumul de eforturi fizice şi intelectuale sunt tot atât de fireşti ca şi joaca şi
odihna;
b) în general, fiinţele umane manifestă aversiune faţă de muncă şi deci pe
cât posibil vor evita să muncească;
c) dacă condiţiile sunt adecvate, fiinţele umane sunt dispuse nu numai să
accepte, dar şi să-şi caute responsabilităţi;
d) în condiţiile vieţii industriale moderne, potenţialul uman este utilizat numai
parţial.

135. Faza de concretizare a procesului de creativitate presupune:

a) transformarea ideilor în procese operaţionale, asociate cu analiza aspectelor
economice necesare implementării lor (posibilităţile şi costurile de implementare,
estimarea avantajelor etc);
b) eliminarea ideilor ce nu-şi găsesc aplicabilitate;
c) conturarea interferenţelor diverselor forţe ale mediului şi sesizarea conexiunilor ce
determină aceste interferenţe;
d) procesul de căutare a noilor idei şi se plasează în sfera subconştientului, fără
a avea conturul unui scop definit.

136. Consumul turistic reprezintă:

a) cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziţionarea unor
servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică;
b) ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi
temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor
activităţi remunerate la locul de destinaţie;
c) gama de servicii pe care un turist le poate solicita în timpul unei călătorii turistice;
d) ansamblul atracţiilor turistice care pot motiva vizitarea lor.
137. Turistul reprezintă:
a) orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite
pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
b) orice persoana care are nevoie să se deplaseze pentru a se relaxa;
c) orice persoana care se deplasează în afara reşedinţei în alt scop decât cel pentru
recreere.

138. Efectul direct al turismului ca efect multiplicator reprezintă:

a) creşterea nivelului de trai al unei regiuni turistice ca urmare a creşterii încasărilor
din turism;
b) creşterea veniturilor la nivel macroeconomic ca urmare a creşterii circulaţiei
turistice;
c) impactul direct pe care îl are turismul asupra celorlalte ramuri ale economie;
d) creşterea veniturilor în sectorul turistic ca urmare a cheltuielilor diverse
efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade, de obicei un an.

139. Comerţul invizibil reprezintă:

a) o formă a schimburilor economice internaţionale care nu au ca obiect o
marfă;
b) acele tranzacţii care nu se văd efectiv ci sunt urmărite doar scriptic prin
intrări şi ieşiri de valută;
c) acele schimburi comerciale care se fac doar la nivel de agent economic.

140. Agenţiile de turism private reprezintă:

a) acele unităţi care promovează pachete de servicii pentru turişti;
b) veriga de bază a instituţiilor care activează în industria
turismului;
c) puncte de lucru care pun la dispoziţia turiştilor întreaga gamă de
servicii turistice;
d) unităţi turistice care asigură servicii de calitate pentru turişti.
141. Strategia de relansare a turismului internaţional al României vizează:
a) dezvoltarea infrastructurii turistice;
b) construirea unor noi baze de cazare;
c) reducerea tarifelor la serviciile turistice.

142. Funcţia managerială de conducere este:

a) abilitatea managerului din întreprinderea turistică de a desfăşura o activitate
profitabilă;
b) capacitatea managerului de a concepe pachete de servicii turistice atractive;
c) ansamblul proceselor de coordonare a personalului angajat în vederea
participării acestora la realizarea obiectivelor întreprinderii de turism;
d) subordonarea salariaţilor din industria turistică în vederea realizării obiectivelor
şi scopurilor propuse.

143. Scopul tehnici brainstorming se referă la:

a) găsirea unor soluţii inovatoare pentru rezolvarea unor situaţii dificile în care se
găseşte întreprinderea turistică;
b) găsirea, prin dezbateri de grup, a unor soluţii de rezolvare a problemelor
specifice cu care se confruntă întreprinderea;
c) adoptarea unor variante din ce în ce mai inovatoare pentru realizarea unor pachete
 de servicii turistice atractive.

144. Turismul activ este reprezent$at de:

a) acele categorii de turişti care au tendinţa de a concilia mijloacele lor economice cu
dorinţa de a-şi satisface cererea pentru diversele forme de turism;
a) acei turişti care se deplasează permanent în afara reşedinţei obişnuite;
b) acea categorie de turişti pentru care a practica o formă de turism sau alta
reprezintă un mod de viaţă;
c) acele categorii de turişti care practică diferite forme de turism pe parcursul
unui sejur.

145. Modelele de fluxuri turistice generează ca efect:

a) sporirea circulaţiei turistice;
b) reorientarea fluxurilor turistice;
c) formarea fluxurilor turistice.

146. Oferta turistică reprezintă:

a) totalitatea pachetelor turistice oferite de agenţiile de turism;
b) numărul turiştilor care se oferă sau care îşi manifestă dorinţa de a practica
o formă de turism sau alta;
c) totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat
pentru stimularea cererii turistice;
d) totalitatea serviciilor turistice ce pot fi prestate la un moment dat în cadrul
unei unităţi turistice.

147. Printre schimbările socio-culturale cu impact asupra turismului naţional se pot

menţiona:
a) modificarea veniturilor turiştilor potenţiali;
b) schimbări în structura vârstei pe piaţa turistică;
c) schimbările intervenite în gusturile şi preferinţelor turiştilor;
d) orientarea unor categorii tot mai mari de turişti către turismul internaţional.

148. Numărul turiştilor străini ce vin în ţara noastră în staţiunile balneare a scăzut
datorită:
a) calităţii infrastructurii de cazare şi a serviciilor furnizate;
b) reorientării fluxurilor turistice spre alte destinaţii;
c) preţurilor mari practicate de operatorii turistici.

149. Capacitatea psihologică ca suport pentru turism se concretizează în:

a) percepţia negativă a turiştilor faţă de destinaţia turistică, în urma degradărilor
de mediu sau a atitudinii neadecvate a populaţiei autohtone;
b) publicitatea negativă ce influenţează deciziile turiştilor potenţiali în alegerea
destinaţiilor de vacanţă;
c) scăderea nivelului de trai a unor categorii sociale ce reprezintă o pierdere pentru
sectorul turistic;
d) modificarea preferinţelor turiştilor în ceea ce priveşte destinaţiile turistice.

150. Concepţia greşită de valorificare a resurselor naturale se concretizează în:

a) subdimensionarea bazelor de cazare;
b) supradimensionarea staţiunilor din punctul de vedere al capacităţilor de primire
 şi tratament, comparative cu capacitatea potenţialului resurselor destinate unei
exploatări raţionale;
c) protejarea şi evitarea altor acţiuni care pot duce la degradarea factorului de cură;
d) utilizarea şi valorificarea potenţialului natural la parametri optimi în funcţie de
volumul circulaţiei turistice.

151. România ca destinaţie turistică a avut o prezenţă mai activă pe pieţele turistice
internaţionale prin:
a) practicarea unor tarife atractive pentru serviciile turistice;
b) participarea la târguri şi expoziţii internaţionale;
c) dezvoltarea unor produse turistice naţionale pentru mai multe categorii de
turişti;
d) realizarea unei ample campanii de promovare a turismului pe plan internaţional.