Sunteți pe pagina 1din 17

Geo_3_GET_1

GEOGRAFIE GEOGRAFIA SI ECONOMIA TURISMULUI


MULTIPLE CHOICE
1. Turismul este o activitate si un fenomen:
a. economic
b. economico-social
c. cultural

2. Timpul liber, veniturile, oferta si urbanizarea sunt considerati factori cu influenta:


a. permanenta
b. conjuncturala
c. endogena

3. Soldul natural al populatiei, veniturile, gradul si varsta de urbanizare, infrastructura generala sunt
factori de dezvoltare a turismului:
a. endogeni
b. exogeni
c. conjuncturali

4. Facilitatile de viza, legislatia, cooperarea internationala, masurile administrative sunt factori:


a. primari
b. secundari
c. ai cererii turistice

5. Lansarea de noi produse turistice, dezvoltarea si diversificarea ofertei de servicii, calitatea serviciilor,
pregatirea fortei de munca, promovarea si publicitatea turistica sunt factori:
a. primari
b. exogeni
c. endogeni

6. Performantele mijloacelor de transport, calitatea infrastructurii, tehnologiile in constructii, parametrii


tehnici ai instalatiilor sunt factori:
a. tehnici
b. economici
c. ambele variante

7. Evolutia numerica a populatiei, structura pe varsta si categorii socio-profesionale sunt factori:


a. sociali
b. demografi
c. economici

8. Gradul de instruire, interesul pentru cultura, gustul estetic, caracterul si temperamentul individual sunt
factori:
a. demografici
b. sociali
c. psihologici, educativi, de civilizatie

9. Veniturile populatiei, oferta turistica, baza materiala turistica, preturi si tarife, industria serviciilor fac
parte din factorii:
a. tehnici
b. economici
c. ambele variante

10. Urbanizarea, timpul liber, complexitatea muncii si stresul fizic si psihic sunt factori:
a. sociali
b. demografici
c. psihologici
11. O calatorie temporara in afara resedintei, asociata sau nu cu o cazare si fara activitati lucrative este
considerata:
a. turism
b. recreere
c. loisir

12. Specificati daca „turistul“ este definit ca persoana care se deplaseaza temporar in afara domiciliului
sau, si anume:
a. sub 24 ore
b. fara cazare
c. peste 24 ore si mai putin de un an

13. Turistul este un vizitator care se deplaseaza in afara domiciliului pentru:


a. loisir, sanatate, afaceri, odihna
b. stabilirea domiciliului
c. practicarea unei activitati remunerate la destinatie

14. Excursionistul este vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului pentru o perioada de:
a. peste 24 ore
b. sub 24 ore
c. peste un an

15. Excursionistul este vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului sau pentru:
a. odihna, cultura, loisir
b. practicarea unei activitati remunerate la destinatie
c. fara un scop anume

16. Vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului sau, temporar si pentru orice alte motive in afara
practicarii unei activitati remunerate, este considerat:
a. turist
b. excursionist
c. in ambele ipostaze

17. Cum este considerata persoana care practica o activitate de recreere intr-un parc din aria periurbana a
localitatii de domiciliu:
a. consumator de loisir
b. turist
c. excursionist

18. Cum este considerata o persoana care se deplaseaza intr-o alta tara pentru orice motivatie si pe o
perioada mai mare de un an:
a. turist
b. vizitator
c. imigrant

19. Definiti termenul de „calator“:


a. participant la o actiune de turism si calatorii turistice
b. orice persoana care se deplaseaza in afara domiciliului sau, indiferent de scopul calatoriei
c. turist sau excursionist

20. Specificati daca pasagerii aflati in croaziera pe o nava si viziteaza porturile si orasele limitrofe fara
cazare, aici, sunt considerati:
a. turisti
b. vizitatori
c. excursionisti

21. Specificati daca turistii care se afla in tranzit intr-un aeroport international, dar nu-l parasesc, spre a
vizita tara respectiva, sunt considerati:
a. vizitatori
b. pasageri in tranzit
c. calatori

22. Turismul national poate fi emitator pentru:


a. turistii nerezidenti
b. turistii rezidenti
c. calatori sau vizitatori

23. Turismul international poate fi emitator pentru:


a. turistii rezidenti
b. turistii nerezidenti – nu valideaza
c. calatori sau vizitatori

24. Calatorul in tranzit poate fi:


a. calator
b. excursionist
c. vizitator in tranzit

25. Turismul este o activitate economica complexa si eterogena pentru ca:


a. incorporeaza servicii turistice specifice si servicii corespunzatoare altor domenii (nespecifice)
b. reprezinta o ramura distincta in economia unei tari
c. este un factor stimulator al sistemului economic

26. Turismul ca activitate sociala inseamna:


a. cuprinderea tuturor categoriilor socio-profesionale ale populatiei
b. finantarea partiala sau integrala de catre unele organizatii a actiunilor turistice ale turistilor
c. dezvoltarea ca un fenomen de masa

27. Tridimensionalitatea unei calatorii turistice este:


a. economica si sociala
b. culturala si politica
c. spatiala, temporala si structurala

28. In cercetarile interdisciplinare prioritare la activitatea de turism, geografia, alaturi de alte doua
discipline, au rol de coordonare si sinteza. Care sunt acestea?
a. disciplinele sociale
b. arhitectura si urbanism
c. economice si ecologice

29. Factorii geografici de mediu, naturali si economici, cultural-istorici sunt priviti ca unele componente:
a. generatoare ale activitatii de turism (fundamentale)
b. determinante ale turismului
c. care permit accesul la obiectivele turistice

30. Geografia Turismului este o disciplina:


a. a geografiei umane si economice
b. de corelatie
c. la granita dintre geografia fizica si geografia economica

31. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului observarea geografica, descrierea


geografico-turistica si reprezentarea grafica sunt:
a. metode de cercetare si studiu
b. procedee de cercetare de studiu
c. principii de cercetare si studiu

32. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului, analiza si sinteza, cartografierea


fenomenului turistic si comparatia sunt:
a. procedee de cercetare si studiu
b. metode de cercetare si studiu
c. principii de cercetare si studiu
33. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului, repartitia spatiala („extensiunea“
spatiala), cauzalitatea, integrarea geografica si regionarea teritoriala turistica reprezinta:
a. metode de studiu si cercetare
b. procedee de cercetare si studiu
c. principii generale de studiu si cercetare

34. Stocarea si prelucrarea automata a datelor si teledetectia sunt utilizate in studiul si cercetarea
geografica si turistica a teritoriului ca:
a. metode de studiu si cercetare
b. mijloace de studiu si cercetare
c. procedee de studiu si cercetare

35. Observarea geografico-turistica poate sa fie:


a. expeditionara, stationara, directa sau indirecta
b. cauzala
c. pozitionala

36. Descrierea geografico-turistica are mai multe trasaturi:


a. este cauzala si spatiala
b. este exacta, cantitativa, explicativa, sintetica, estetica etc.
c. este vizuala, social-economica

37. Metoda cartografica are, printre altele, urmatoarele obiective:


a. evidentiaza posibilitatile de valorificare in turism
b. integreaza informatiile turistice partiale
c. inventariaza, compara componentele turistice si le transpune grafic (cartografic)

38. Analiza geografica in turism este:


a. inductiva, deductiva, statistica, ecologica etc.
b. integratoare
c. sintetica si comparativa

39. Metoda geografica este o abordare complexa a fenomenului turistic, si anume:


a. vizuala si indirecta
b. spatiala, pozitionala, integratorie, cauzala etc.
c. generala si comparativa

40. Principiul repartitiei spatiale presupune:


a. localizarea in teritoriu, delimitarea si stabilirea extensiunii fenomenelor turistice (obiectivelor turistice)
b. stabilirea originii si caracteristicilor fenomenelor turistice
c. delimitarea si caracterizarea unor unitati teritoriale

41. Principiul integrarii geografice vizeaza:


a. relatiile dintre activitatea de turism si mediul inconjurator
b. integrarea spatiala si functionala a obiectivelor si fenomenelor turistice
c. explicarea relatiilor de cauzalitate dintre componentele activitatii de turism

42. Principiul cauzalitatii pune accent pe relatiile dintre turism si:


a. integrarea spatiala a obiectivelor turistice
b. factorii determinanti si de influenta ai turismului
c. relatiile dintre activitatea de turism si mediul inconjurator

43. Principiul ecologic pune accent pe:


a. factorii de mediu si turism
b. integrarea turismului in mediul inconjurator
c. relatiile reciproce dintre activitatea de turism, mediul inconjurator si comunitatile omenesti

44. Principiul regionalismului presupune:


a. identificarea, delimitarea si caracterizarea unitatilor teritoriale turistice ca parti ale unui ansamblu turistic teritorial (intreg)
b. delimitarea si stabilirea extensiunii in teritoriu a fenomenului turistic
c. localizarea in teritoriu a obiectivelor turistice

45. Principiul sociologic evidentiaza:


a. rolul motivatiilor turistice in declansarea fenomenului turistic
b. raportul de interdependenta dintre populatia rezidenta si populatia turistica precum si contributia sociala si economica a
turismului
c. latura integratorie a turismului in societate

46. Piata turistica reprezinta sfera de interferenta:


a. a consumatorului (turistului) cu produsul turistic
b. a turistului care consuma bunuri si servicii
c. a vanzatorilor de produse turistice

47. Piata turistica este o piata fragmentata fiindca:


a. are mai multi consumatori (turisti)
b. este alcatuita din mai multe oferte turistice (produse turistice)
c. sunt mai multi agenti de turism

48. In consumul de produse turistice se urmareste:


a. achizitionarea produselor turistice ca o marfa
b. promovarea satisfactiilor si a necesitatilor pe care le ofera serviciile si produsele turistice in raport cu motivatiile turistice
c. ambele ipostaze

49. Perceptia reala a produsului turistic se realizeaza prin:


a. informatiile date de agentia de turism
b. prin imaginile (informatiile) din pliante, ghiduri
c. prin actiunea turistica la locul de formare a produsului turistic

50. Specificati daca oferta turistica efectiva este similara cu:


a. oferta potentiala
b. oferta reala (patrimoniu turistic)
c. fondul turistic

51. Oferta turistica efectiva se prezinta ca:


a. un ansamblu de oferte paralele (hoteliere, restaurante, transport, tratament balnear etc.)
b. un anume potential turistic (montan, de litoral, cultural etc.)
c. un anumit serviciu comercial, cultural

52. Productia turistica reprezinta:


a. ansamblul de bunuri si servicii turistice, materializate intr-un consum turistic
b. produsul turistic
c. serviciul turistic

53. Specificati raportul existent intre productia turistica si oferta turistica:


a. productia turistica este dependenta de oferta turistica
b. coincide cu oferta turistica
c. se consuma odata cu oferta turistica

54. Determinarea cantitativa a spatiului geografic (teritoriul) pe care se dezvolta turismul se face prin:
a. calcularea capacitatii optime de primire turistica
b. calcularea indicelui de atractivitate turistica
c. pozitia geografica a teritoriului fata de cererea turistica
55. Complexitatea si eterogenitatea precum si rigiditatea vizeaza trasaturile:
a. ofertei turistice
b. cererii turistice
c. serviciilor turistice
56. Rigiditatea ofertei turistice presupune, printre altele:
a. posibilitatea stocarii
b. imobilitatea ofertei si productiei turistice
c. amplasarea echipamentelor turistice in orice locatie

57. Complexitatea si eterogenitatea ofertei turistice inseamna:


a. diversitatea de oferte si ofertanti, ca si structura acestora
b. ansamblu de servicii adiacente
c. ansamblu de produse turistice

58. Specificati daca potentialul turistic al unui teritoriu se inscrie in activitatea de turism ca o:
a. componenta determinanta
b. componenta fundamentala (generatoare)
c. componenta permisiva

59. Specificati cum este considerata baza tehnico-materiala a turismului in cadrul activitatii de turism:
a. fundamentala
b. determinanta
c. permisiva

60. Cum este considerata reteaua de comunicatii in cadrul unei activitati de turism:
a. factor permisiv, de accesibilitate
b. factor determinant
c. factor fundamental

61. Oferta turistica se materializeaza prin:


a. echipamente si bunuri materiale
b. produse si servicii turistice rezultate din productia turistica
c. structuri de primire turistica

62. Infrastructura turistica se include in:


a. oferta turistica efectiva
b. structurile de primire turistica
c. potentialul turistic

63. Agentiile de turism se cuprind in:


a. potentialul turistic
b. conditiile de comercializare a ofertei turistice (structuri turistice de comercializare)
c. echipamente turistice

64. Forta de munca specializata in turism se include in:


a. potentialul turistic
b. oferta turistica
c. conditiile de comercializare a ofertei turistice

65. Structurile de primire turistica se cuprind in:


a. potentialul turistic
b. infrastructura turistica
c. oferta turistica

66. Evidentiati daca telefericile utilizate intr-un domeniu schiabil fac parte din:
a. infrastructura turistica
b. infrastructura generala
c. echipamente turistice

67. Specificati daca prestatiile hoteliere se incadreaza in:


a. serviciile de baza ale unei statiuni turistice
b. servicii de pregatire a consumului turistic
c. servicii complementare
68. Serviciile de transport turistic se considera:
a. servicii specifice
b. servicii de baza
c. servicii cu caracter general

69. Serviciile prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vacanta (de agrement, excursii
etc.) sunt incluse in:
a. servicii complementare
b. servicii nespecifice
c. servicii cu caracter general

70. Volumul, intensitatea si ritmul de desfasurare ca si distanta si directia sunt caracteristice:


a. fluxurilor turistice
b. cererii turistice
c. consumului turistic

71. Cererea turistica este ansamblul persoanelor care se deplaseaza periodic si temporar in afara resedintei
proprii pentru:
a. o calatorie de afaceri
b. prestarea unor activitati remunerate
c. motive de vacanta, loisir, sanatate, familie

72. Consumul turistic reprezinta:


a. cheltuieli efectuate de un turist
b. bunuri si servicii personale
c. produsele agroalimentare consumate intr-o calatorie turistica

73. Cererea turistica este concentrata in:


a. tarile si regiunile cu o populatie densa
b. tarile si regiunile dezvoltate economic
c. tarile cu o populatie imbatranita

74. Cererea turistica internationala este:


a. prioritar intraregionala
b. locala
c. regionala

75. Factorii economici, timpul liber, populatia si urbanizarea sunt factori determinanti ai:
a. ofertei turistice
b. cererii turistice
c. consumului turistic

76. Oferta si cererea turistica sunt componente ale:


a. pietei turistice
b. productiei turistice
c. consumului turistic

77. Transportul de persoane in afara frontierei unei tari sau in interiorul acesteia este considerat un serviciu
de:
a. transport turistic
b. transport general
c. transport de persoane

78. Serviciile ocazionate de turismul de congrese si reuniuni sau de afaceri sunt considerate, ca servicii:
a. generale
b. de baza
c. cu caracter special
79. Serviciile prestate pentru agrement, excursii ori manifestari cultural-artistice incluse in „aranjamente“
turistice sunt cuprinse in:
a. servicii complementare
b. servicii cu caracter special nu s-a validat
c. servicii cu caracter general

80. Serviciile de transport cu autocarul intr-o alta tara sau in tara de resedinta sunt considerate ca servicii
turistice cand sunt organizate prin:
a. firme de transport specializate
b. organizatorii de turism
c. alte firme de transport si cu alte atributii in portofoliu

81. Serviciile prestate in actiunile de vanatoare si pescuit sportiv sunt cuprinse in:
a. servicii cu caracter special prestate in forma de turism respectiva, direct sau prin mijlocirea organizatorului de turism
b. servicii complementare
c. servicii prestate de firme specializate

82. Relieful poate fi considerat ca „materie prima“ pentru crearea de produse turistice prin:
a. construirea pe suprafata topografica a unor baze de cazare si altor echipamente turistice
b. amenajarea de pesteri, partii de schi, pitonare pe abrupturi pentru alpinism
c. simpla admirare ca peisaj natural

83. Varietatea si particularitatile formelor de relief, de regula, completate cu celelalte aspecte naturale,
impresioneaza turistul:
a. peisajistic
b. stiintifi
c. ca suport al activitatii de turism

84. Vulcanii noroiosi de la Berca-Arbanasi impresioneaza turistul ca:


a. fenomen geomorfologic
b. fenomen hidrogeologic
c. fenomen geologic

85. Platoul Bucegilor este considerat sub aspect turistic ca o arie:


a. panoramica, de mare altitudine, de belvedere, asupra regiunilor invecinate nu s-a validat
b. de schi alpin
c. si una si alta nu s-a validat

86. Carstul de suprafata etaleaza peisaje deosebite pentru turisti, prin:


a. pesteri si avene
b. vai carstice sub forma de chei si defileuri
c. cursuri subterane si sifoane

87. „Vulcanii noroiosi“, ca monumente ale naturii, de mare spectaculozitate pentru turisti au legatura cu:
a. manifestarile postvulcanice
b. gazele expulzate din interiorul scoartei ca gaze de sonda
c. apa infiltrata pe fracturi tectonice

88. „Focurile vii“ de la Andriasu de Jos, Mera sau Lopatari au la origine:


a. gazele de sonda uscate si care se aprind instantaneu la suprafata
b. manifestarile postvulcanice
c. ambele situatii

89. Bioclimatul cu calitati terapeutice sedativ-indiferent este specific:


a. dealurilor si depresiunilor colinare
b. litoralului marin
c. campiei

90. Bioclimatul excitant-excesiv cu proprietati balneoclimatice este benefic pentru afectiunile


reumatismale in ariile de:
a. depresiuni intracolinare
b. litoral marin, in extrasezon nu s-a validat
c. Campia Baraganului cu lacuri terapeutice

91. Bioclimatul tonico-stimulent are valori terapeutice in ariile altitudinale:


a. 500-600 m
b. 800-1.000 m
c. peste 2.000 m

92. Microclimatul „mofetic“, cu efect balneoterapeutic apreciabil, reprezinta emanatii de:


a. gaze de sonda
b. dioxid de carbon
c. hidrogenul sulfurat

93. Izbucurile, ca atractii turistice, sunt:


a. fenomene hidrogeologice
b. forme de relief pitoresti
c. izvoare obisnuite

94. Gheizerele sunt fenomene hidrogeologice cu multe valente economice si turistice, care sunt legate de:
a. activitatea postvulcanica interna
b. activitatea gazeifera din structurile petrolifere
c. ambele situatii

95. Apele carbogazoase si bicarbonate din Romania se intalnesc in arii teritoriale diverse, ca:
a. la contactul dealurilor cu campia
b. in aureola mofetica din imprejurimile catenei vulcanice
c. in depresiunea Transilvaniei

96. Apele termominerale de zacamant sunt, de regula, ca mineralizare:


a. oligominerale
b. carbogazoase
c. clorurosodice

97. Apele de masa carbogazoase sunt cunoscute ca:


a. ape medicinale nu s-a validat
b. borvizuri
c. ambele situatii nu s-a validat

98. Intr-o arie periurbana, cea mai importanta valoare turistica a unei paduri este cea:
a. stiintifica
b. sanitara si terapeutica
c. socio-recreativa

99. Rezervatiile stiintifice au un rol:


a. strict de protectie a speciilor si ecosistemelor
b. de turism si educatie
c. ambele situatii

100. In Parcurile Nationale se pot desfasura, pe langa activitatile de protectie si conservare a mediului si
activitati:
a. economice
b. turism, recreere, educatie
c. ambele posibilitati

101. Parcul National „Carnivorele Mari din Carpati“ se afla in muntii:


a. Piatra Craiului
b. Bucegi
c. Cozia

102. Pentru un management adecvat in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii s-au delimitat mai multe zone
functionale, specificati, cate:
a. 5
b. 4
c. 3

103. Specificati zona in care se desfasoara activitatea de turism si recreere in Rezervatia Biosferei Deltei
Dunarii?
a. tampon
b. de reconstructie ecologica
c. economica

104. Parcurile Naturale si Parcurile Nationale, pe langa rolul de protectie si conservare a mediului, au si o
activitate care le deosebeste, prin practicarea ei:
a. economica
b. turism si recreere
c. cercetare stiintifica nu s-a validat

105. Intre formele de turism care se practica in peisajul desertic este si odihna si recreerea, turismul cultural,
specificati unde:
a. pe hamade
b. pe campuri de nisipuri (dune)
c. in oazele dintre cele doua forme

106. Civilizatia straveche persana, cu vestigii arheologice renumite s-a dezvoltat in:
a. Irak
b. Iran
c. Anatolia

107. Vestigiile civilizatiilor din Mesopotamia (sumeriene, akadeene, babiloniene) se afla in:
a. Irak
b. Iran
c. India

108. In America Latina, pe platourile andine, s-au dezvoltat stralucite culturi si civilizatii ale unor imperii
stravechi, multe dainuind pana la cucerirea europeana, acestea apartin popoarelor:
a. mayase
b. aztece
c. incase

109. Cetatile antice de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis, sunt la origine cetati:
a. grecesti
b. feniciene
c. bizantine

110. Fortificatiile de aparare de la Drobeta-Turnu Severin (de langa Muzeul Portile de Fier) sunt:
a. grecesti
b. feudale
c. romane

111. Capitala Daciei Romane: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica se afla in:
a. Muntii Sureanu
b. La Alba Iulia
c. Sarmisegetuza, langa Hateg

112. Orasul roman, ridicat la rang de „municipium“: Apullum sta la temelia orasului contemporan:
a. Sebes
b. Alba Iulia
c. Sibiu

113. Monumentele istorice si de arta religioasa ca stupa, mausoleul, piramida, templul sunt monumente:
a. in care se practica cultul religios
b. legate de anumite ritualuri religioase
c. ambele situatii

114. Monumente de arta religioasa ca, moscheia, manastirea, biserica, catedrala, sinagoga sunt obiective:
a. legate de anumite ritualuri religioase
b. in care se practica cultul religios
c. ambele situatii

115. Biserica Neagra (sec. XIV-XV) monument de arhitectura gotica tarzie se gaseste in orasul:
a. Sibiu
b. Cluj-Napoca
c. Brasov

116. Ansamblul sculptural Brancusi se afla in orasul:


a. Craiova
b. Targu Jiu
c. Pitesti

117. Satul de vacanta este un ansamblu de cazare alcatuit din mai multe unitati de cazare si anume:
a. casute
b. vile (bungalouri)
c. moteluri

118. Motelul este o unitate de cazare situata de regula:


a. in afara localitatii, in apropierea cailor de comunicatie
b. in orase
c. in statiuni turistice

119. Statiunile turistice montane: Albertville, Val d'Isère, Chamonix, Val Thorens, Courchevel, Méribel etc.
se afla in Alpii:
a. elvetieni
b. francezi
c. italieni

120. Statiunile turistice montane: Crans Montana, St. Moritz, Zermatt, Interlaken, Davos, Silvoplana etc. se
gasesc in Alpii:
a. austrieci
b. italieni
c. elvetieni

121. Statiunile turistice montane: Kramsach, St. Anton, Seefeld, Kitzbühel, Innsbrück, Brixen etc. se afla in
Alpii:
a. elvetieni
b. italieni
c. austrieci

122. Statiunile turistice montane: Obersdorf, Berchtesgaden, Garmisch Partenchirchen etc. se gasesc in
Alpii:
a. germani
b. austrieci
c. elvetieni

123. Statiunile turistice montane: Merano, La Trinité, Courmayer, Cervinia, Cortina d'Ampezzo, Maransa
Alba etc. se afla in Alpii:
a. elvetieni
b. italieni
c. francezi

124. Rivierele Costa de Sol, Costa de la Luz, Costa de Azahar etc. se afla pe litoralul:
a. atlantic spaniol
b. francez mediteranean
c. spaniol mediteranean

125. Statiunile de litoral: Biaritz, Bayonne, Boucan, Les Sable etc. se afla pe litoralul:
a. francez mediteranean
b. spaniol atlantic
c. francez atlanti

126. Statiunile de litoral: Torremolinos, Nerja, Salou, Marbella, Jeres la Frontera se afla in:
a. Spania
b. Franta
c. Italia

127. Statiunile de litoral: Fréjus, Hyères, Grace, Antibes se afla in:


a. Italia
b. Franta
c. Spania

128. Statiunile de litoral: Livorno, Viareggio, Molfetta, Manfredonia, Taviano, Trapani, Raguza etc. se afla
pe litoralul:
a. italian
b. croat
c. francez-italian

129. Orase-statiuni ca Poreč, Rovinj, Pola se afla in:


a. Peninsula Istria
b. Sudul Croatiei nu s-a validat
c. Slovenia

130. Statiunile balneare Karlovy Vary, Marianske Lazne, Frantiskovy Lazne, Jachymov etc. se afla in:
a. Slovenia
b. Boemia ceha
c. Ungaria

131. Marile centre turistice americane: Washington, Philadelphia, New York, Boston etc. se afla:
a. in jurul Marilor Lacuri
b. in sudul SUA
c. pe coasta nord atlantica

132. Centrele turistice Chicago, Detroit, Quebec, Montreal se gasesc in:


a. SUA
b. Canada
c. Bazinul Marilor Lacuri

133. Turismul de circumstanta este o forma de turism:


a. permanent
b. sezonier
c. ocazional, legat de anumite evenimente

134. Turismul pe litoralul romanesc al Marii Negre este considerat un turism:


a. permanent
b. monosezonier
c. bisezonier
135. Turismul montan romanesc este considerat un turism:
a. permanent
b. bisezonier
c. monosezonier

136. Turismul de tratament balnear este considerat un turism:


a. sezonier
b. permanent
c. bisezonier

137. Turismul itinerant este considerat o forma de turism dupa:


a. gradul de mobilitate
b. mijlocul de transport
c. alte criterii

138. Turismul cultural si agroturismul sunt forme de turism:


a. sezoniere
b. permanente
c. de circumstanta

139. Turismul la sfarsit de saptamana (week-end) este considerat un turism de:


a. sejur scurt
b. circumstanta
c. sejur

140. Turismul de circulatie este similar cu turismul:


a. rutier
b. itinerant
c. excursie

141. Turismul organizat presupune:


a. apelarea directa la unitatile prestatoare de servicii turistice
b. exclude orice aranjamente prealabile de servicii turistice
c. angajarea contractuala anterioara, a prestatiilor si serviciilor turistice

142. Turismul pe cont propriu are in vedere:


a. angajarea anticipata a serviciilor turistice
b. excluderea oricaror aranjamente prealabile de servicii turistice
c. folosirea ambelor situatii

143. Turismul semiorganizat are urmatoarele particularitati:


a. nu se apeleaza la agentiile de turism
b. se adreseaza direct prestatorilor de servicii turistice
c. angajeaza prin agentia de turism o parte din servicii turistice

144. Turismul de congrese, de reuniuni si de afaceri sunt forme de turism:


a. permanente
b. de circumstanta
c. sezoniere

145. Ecoturismul este o forma de turism specifica:


a. ariile protejate
b. spatii rurale
c. unitatile montane

146. Agroturismul este o forma de turism care utilizeaza:


a. hotelurile, cabanele si motelurile rurale
b. pensiunile turistice rurale
c. toate spatiile de cazare din spatiul rural

147. Formele de turism reprezinta:


a. modalitati de practicare a turismului
b. o determinare motivationala
c. expresie a cererii turistice

148. Tipurile de turism reprezinta activitati de turism ca o:


a. modalitate de practicare a turismului
b. determinare motivationala
c. expresie a cererii turistice

149. O statiune turistica montana poate sa aiba o dispunere:


a. radiocentrica
b. in imediata apropiere a unei asezari
c. periferica, terminala sau liniara fata de un masiv montan

150. O statiune balneoclimatica sau balneara poate sa aiba o dispunere:


a. liniara, periferica sau terminala
b. sub forma de „tabla de sah“, „panza de paianjen“ sau „radiocentrica“
c. independenta de o localitate

151. O statiune de litoral poate sa cunoasca mai multe forme de dezvoltare:


a. izolata, punctiforma si sub forma de urbanizare
b. sub forma de „panza de sah“
c. terminala fata de o localitate

152. Amenajarea turistica se realizeaza, de regula, la „sursa turistica“, ceea ce inseamna:


a. in apropierea cererii turistice
b. la locul sau in apropierea „materiei prime“
c. ambele situatii

153. Polivalenta amenajarilor turistice inseamna:


a. apropierea de piata consumatorului
b. diversitatea de dotari si servicii
c. flexibilitatea structurilor turistice

154. Principiul functionalitatii optime intr-un sistem de retele presupune:


a. polivalenta amenajarilor
b. integrarea amenajarilor in mediu
c. un sistem integrat format din subsisteme sau retele turistice (de cazare, alimentatie, tratament balnear etc.)
155. Principiul interdependentei retelelor inseamna:
a. interdependenta retelelor legate de populatia rezidenta si a celor corespunzatoare populatiei turistice
b. polivalenta statiunilor
c. flexibilitatea structurilor turistice

156. Amenajarea turistica se integreaza tendintei de „expansiune a tertiarului“, adica:


a. se amenajeaza la „sursa turistica“
b. este favorizata de nivelul de dezvoltare economica si a serviciilor din aria amenajata
c. polivalenta amenajarilor

157. Unicitatea amenajarii turistice presupune:


a. fiecare amenajare reprezinta un caz particular, singular in raport cu sursa
b. amenajarea locala, la sursa de materii prime
c. amenajarea partiala realizata

158. Statiunile turistice montane Borsa si Durau se afla in:


a. Carpatii Orientali
b. Muntii Apuseni
c. Muntii Bistritei

159. Statiunea turistica Stana de Vale se gaseste in muntii:


a. Bihor
b. Vladeasa
c. Zarandului

160. Regionarea turistica a teritoriului este identica cu:


a. zonificarea functionala
b. zonarea geografica
c. delimitarea stiintifica a unor unitati teritoriale cu potential turistic si functiuni turistice specifice

161. Regionarea turistica a teritoriului are un scop practic si anume:


a. delimitarea unor unitati teritoriale, ca o activitate stiintifica
b. valorificarea optima a potentialului turistic din unitatile delimitate
c. caracterizarea turistica a unor unitati teritoriale delimitate

162. Intr-o regionare turistica a teritoriului sunt importante urmatoarele cercetari:


a. inventarierea si evaluarea resurselor turistice precum si repartitia, concentrarea acestora in teritoriu si valoarea
turistica a lor
b. analiza nivelului de dezvoltare socio-economica
c. analiza structurilor de primire turistica

163. Valoarea turistica a unei unitati teritoriale turistice se apreciaza prin:


a. aprecierea potentialului turistic
b. determinarea capacitatii optime de primire turistica
c. determinarea indicelui de atractivitate turistica

164. Centrul turistic este identic cu:


a. o localitate
b. un oras care dispune de obiective turistice, hoteluri, dotari tehnice edilitare
c. un complex turistic dezvoltat

165. Localitatea turistica este identica cu:


a. un oras sau sat
b. un obiectiv turistic
c. o asezare cu obiective turistice si spatii de cazare

166. Localitatea balneara are:


a. factori naturali de cura
b. baza de tratament balnear nu s-a validat
c. ape minerale care se utilizeaza pentru baut sau agrement

167. Documentele de urbanism PUG, PUZ, PUD se utilizeaza la nivelul unitatilor teritoriale:
a. regiune turistica
b. areal turistic
c. centru si localitate turistica

168. Amenajarea turistica a teritoriului este:


a. un proces dinamic si complex de organizare stiintifica a unui teritoriu cu potential
turistic in legatura cu mediul inconjurator
b. o planificare turistica
c. o dezvoltare planificata in general

169. Amenajarea turistica a teritoriului se realizeaza pe baza unor cercetari:


a. geografice
b. economice
c. complexe si interdisciplinare

170. Capacitatea optima de primire turistica a unui teritoriu exprima un anumit „prag“ peste care se
degradeaza mediul prin:
a. numarul maxim de persoane si echipamente turistice
b. numarul mediu de turisti si dotari
c. numarul minim de fluxuri si structuri turistice

171. Capacitatea optima de primire turistica fizica exprima:


a. numarul maxim de turisti
b. nivelul maxim de dezvoltare a agrementului si a echiparii turistice
c. echiparea turistica la un moment dat

172. Capacitatea optima de primire ecologica se exprima prin:


a. volumul echipamentelor turistice realizate intr-un teritoriu
b. numarul maxim de turisti pe care ii poate primi teritoriul
c. numarul minim de turisti si echipamente turistice din teritoriu

173. Capacitatea optima de primire social-perceptiva se refera la:


a. pragul de saturare si respingere a turistilor din partea populatiei locale
b. nivelul optim de echipare turistica
c. nivelul de satisfactie al turistilor

174. Capacitatea psihologica optima de primire a turistilor inseamna:


a. pragul maxim de confort (de satisfactie) pe care-l percep turistii la o destinatie turistica
b. pragul de saturare si respingere din partea populatiei rezidente
c. nivelul maxim de reactie negativa a turistilor fata de populatia rezidenta

175. Amenajarile univoce, echivoce si plurivoce sunt determinate de:


a. conditiile naturale si de potential turistic, dispersia resurselor turistice si cererea turistica
b. forma, structura si dimensiunilor lor nu s-a validat
c. natura spatiului geografic

176. Amenajarile univoce sunt ca dimensiune si structura:


a. punctiforme
b. de mari dimensiuni
c. complexe

177. Amenajarile plurivoce sunt ca dimensiuni si structura:


a. statiuni (in forma urbana, aglomerari) in arii turistice specifice
b. punctiforme
c. dispersate in teritoriu

178. Amenajarile echivoce sunt ca dimensiuni si repartitie:


a. aglomerari de tip statiuni turistice
b. simple si dispersate in teritoriu in raport cu resursele si cererea turistica
c. in apropierea asezarilor umane

179. Amenajarile balneare, montane si de litoral sunt determinate de:


a. natura spatiului geografic si specificul resurselor turistice
b. conditiile naturale si socio-economice
c. posibilitatile de amenajare turistica

180. Amenajarea siturilor arheologice, a cetatilor si centrelor istorice sunt determinate de:
a. conditiile naturale
b. specificul, valoarea istorica si conditiile urbanistice
c. sistematizarea spatiului respectiv

181. O statiune balneara trebuie sa aiba:


a. o structura urbana si activitate de turism
b. factori naturali de cura, baza de tratament si asistenta balneomedicala
c. conditii naturale favorabile si substante minerale terapeutice

182. O statiune climatica este definita prin:


a. conditii naturale si bioclimat favorabil turismului
b. bioclimat si echipamente pentru cura de aer si sare (climatoterapie)
c. dotari tehnico-edilitare urbane

183. Localitatea balneara este definita prin:


a. prezenta factorilor naturali de cura
b. baze si echipamente de tratament balnear
c. asistenta balneo-medicala

NOTA: cu rosu sunt raspunsurile validate, luate din grilele postate de colegi. Cu verde sunt raspunsurile mele